Știri
Știri din categoria Apărare

O lovitură ucraineană cu FP-5 Flamingo ar putea depăși recordul de distanță atribuit Kalibr, potrivit Defense Express, care analizează dacă atacul din 20 februarie asupra uzinei ruse JSC Votkinsk Machine Building Plant poate deveni un nou reper pentru utilizarea în luptă a unei rachete de croazieră la distanță foarte mare.
Ținta, descrisă ca un obiectiv-cheie pentru producția de rachete ale sistemului 9K720 Iskander-M și pentru racheta balistică cu rază intermediară Oreshnik, ar fi fost lovită cu rachete de croazieră FP-5 Flamingo fabricate în Ucraina. Publicația notează că folosirea Flamingo a fost confirmată de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Din perspectiva „recordului” de distanță, elementul de bază este că distanța în linie dreaptă de la granița Ucrainei până la Votkinsk depășește 1.300 km.

Miza comparației cu recordurile rusești vine din faptul că distanța reală parcursă de o rachetă de croazieră în luptă nu este, de regulă, egală cu distanța în linie dreaptă. Defense Express indică doi factori care pot împinge semnificativ cifra: lansările au loc, de obicei, din interiorul teritoriului (nu chiar de la frontieră), iar racheta poate executa manevre de evitare pentru a ocoli sau a complica interceptarea de către apărarea antiaeriană.
Pe această logică, publicația estimează un scenariu în care lansarea ar fi avut loc la 100–150 km în interiorul Ucrainei, iar manevrele ar fi adăugat încă aproximativ 200 km la traseu. Într-o astfel de ipoteză, distanța totală de zbor până la uzina din Votkinsk ar putea ajunge la 1.600–1.650 km sau chiar mai mult, în funcție de poziția exactă de lansare și de complexitatea rutei.
Pragul psihologic este recordul „public” asociat rachetei rusești 3M14 Kalibr, legat de loviturile din 7 octombrie 2015 asupra unor ținte din Siria, prima utilizare în luptă a acestui tip de rachetă. Conform Ministerului rus al Apărării de la acel moment, rachetele ar fi parcurs aproximativ 1.500 km, iar oficialii ruși au susținut și atunci un profil de zbor complex, la joasă altitudine, ceea ce sugerează că cifra ar fi inclus deja manevrele.
Defense Express mai arată că Rusia a lansat Kalibr și din Marea Caspică spre ținte din Ucraina, iar în unele cazuri distanțele ar fi putut depăși 1.600–1.700 km, însă aceste valori nu au fost revendicate public drept recorduri oficiale. În acest context, dacă estimările privind FP-5 Flamingo se confirmă, lovitura asupra Votkinsk ar muta reperul de „cea mai lungă utilizare în luptă” din zona declarațiilor rusești din 2015 către un caz recent, cu o distanță potențial comparabilă sau mai mare.
Recomandate

Ucraina încearcă să înlocuiască o treime din infanterie cu roboți și drone în 2026 , pe fondul unui război în care lipsa de personal și supravegherea aeriană fac tot mai riscantă prezența soldaților în prima linie, potrivit CNN . Un exemplu invocat este o operațiune desfășurată vara trecută de unitatea „NC13” din cadrul Brigăzii a Treia de Asalt Separate , în care o poziție inamică ar fi fost luată cu ajutorul roboților tereștri și al dronelor, iar prizonierii ar fi fost capturați fără implicarea infanteriei. Comandantul unității, Mykola „Makar” Zinkevych, a declarat că „poziția a fost capturată fără să se tragă niciun foc”. CNN notează că afirmația privind „prima dată în istorie” este greu de verificat independent. De ce contează: răspuns operațional la deficitul de personal și la riscul pentru infanterie Zinkevych spune că Ucraina nu va avea „niciodată” un avantaj numeric față de Rusia și că încearcă să compenseze prin tehnologie. În acest context, misiunile în care roboții înlocuiesc soldații au devenit, potrivit lui, o activitate obișnuită pentru unitate. Schimbarea vine după ani în care dronele au dominat cerul deasupra frontului, crescând costul uman al deplasărilor și al operațiunilor în apropierea liniei de contact. Ca răspuns, Ucraina a extins utilizarea dronelor terestre (vehicule controlate de la distanță, pe roți sau șenile) și a altor sisteme robotice de la roluri logistice la misiuni de asalt. Ce pot face roboții tereștri și unde au avantaj Potrivit materialului, dronele terestre sunt mai greu de observat și interceptat decât vehiculele militare mai mari. Spre deosebire de dronele aeriene, ele pot opera în toate condițiile meteo și pot transporta încărcături mai mari, având și o autonomie mai bună. Ca exemplu de reziliență, Corpul III de Armată (din care face parte brigada menționată) a afirmat la finalul anului trecut că un robot terestru echipat cu mitralieră ar fi reușit să țină pe loc un avans rusesc timp de 45 de zile, având nevoie doar de mentenanță ușoară și de reîncărcarea bateriei o dată la două zile. 22.000 de misiuni în trei luni și o dezbatere care abia începe Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat marți că dronele și roboții au efectuat peste 22.000 de misiuni în ultimele trei luni și că „au fost salvate vieți de peste 22.000 de ori” prin trimiterea roboților în zonele cele mai periculoase. Robert Tollast, expert în război terestru la Royal United Services Institute, a apreciat că progresele Ucrainei vor alimenta o dezbatere despre dacă roboții sunt „viitorul războiului”. El a avertizat însă că dronele terestre ar putea avea dificultăți în a menține controlul asupra teritoriului, comparând situația cu folosirea tancurilor fără sprijinul infanteriei, chiar dacă aceste sisteme „salvează acum în mod regulat viețile soldaților” în evacuări, reaprovizionare, deminare și tot mai des în luptă. [...]

Italia vrea să treacă de la sprijin militar la capacitate de producție împreună cu Ucraina , printr-un plan de dezvoltare și fabricare comună de drone de luptă, într-un semnal că războiul împinge statele europene să-și consolideze baza industrială de apărare. Informația apare în Focus , care relatează despre întâlnirea din 15 aprilie 2026, la Palazzo Chigi (Roma), dintre premierul Giorgia Meloni și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Meloni a spus, potrivit Kyiv Independent, că Italia este „foarte interesată” să dezvolte o producție comună, „în special în sectorul dronelor”, unde Ucraina ar fi devenit în ultimii ani un lider. Din perspectivă operațională, miza este trecerea de la livrări punctuale de echipamente la o cooperare industrială care poate susține pe termen mai lung nevoile de pe front și, potențial, cererea europeană pentru astfel de sisteme. De ce contează: dronele și apărarea anti-dronă devin infrastructură de securitate Zelenski a folosit vizita pentru a argumenta că amenințarea dronelor nu mai este una „locală”, ci una care afectează întreaga Europă. Potrivit Bloomberg , el a avertizat că „astăzi nimeni nu se poate simți în siguranță fără o protecție puternică împotriva tuturor tipurilor de drone”. În aceeași logică, Zelenski a prezentat ideea unor acorduri de securitate prin care Ucraina ar combina experiența acumulată în lupta contra dronelor cu „forța industrială” a altor țări. Kyiv Independent notează că liderul ucrainean insistă și pentru o cooperare mai strânsă în domeniul apărării aeriene, vorbind despre necesitatea unui „sistem de apărare cu adevărat eficient” pentru Europa. Context: Italia, între ajutor militar și presiune economică asupra Rusiei Italia este prezentată ca un susținător constant al Kievului. Focus scrie că, de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, Roma a livrat 12 pachete de asistență pentru apărare, inclusiv un sistem de apărare antiaeriană SAMP/T furnizat împreună cu Franța. Pe agenda discuțiilor de la Roma au mai fost, potrivit Kyiv Independent: creditul planificat al UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina; un nou pachet de sancțiuni al UE (al 20-lea), blocat în prezent de Ungaria; situația de pe front; conflictul paralel SUA–Iran. Meloni a susținut, potrivit Bloomberg, că presiunea economică asupra Moscovei – inclusiv prin energie și sancțiuni – rămâne „unul dintre cele mai bune mijloace” pentru a împinge Rusia spre negocieri. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar, o capacitate de producție sau companii implicate în proiectul de drone, iar Focus nu indică dacă este vorba despre o linie de fabricație în Italia, în Ucraina sau în ambele țări. Cert este că discuția a fost ridicată la nivel politic, ca parte a unei strategii mai largi prin care Kievul caută să-și asigure sprijin european pe fondul mutării atenției SUA către conflictul cu Iran, potrivit Kyiv Independent. În acest context, mesajul politic al Romei este că Italia nu vrea o fracturare a alianței occidentale: Meloni a avertizat, citată de Bloomberg, că „o alianță occidentală divizată, o Europă ruptă ar fi un mare cadou pentru Rusia”. [...]

Ucraina a reușit o interceptare „mare–aer” care poate extinde apărarea antidrone a orașelor de coastă , după ce a doborât o dronă de atac Shahed folosind o dronă interceptoare lansată de pe o platformă navală fără echipaj, potrivit Kyiv Post . Intercepția a fost realizată de divizia de drone navale a Brigăzii 412 „Nemesis ”, care operează în zona maritimă. Forțele ucrainene ale sistemelor fără pilot (Unmanned Systems Forces – USF) au publicat imagini ale operațiunii pe Facebook și au descris reușita drept un „nou nivel de integrare” între capabilitățile navale și aeriene fără echipaj. De ce contează: o „platformă de lansare” pe mare pentru interceptori aerieni Oficiali militari citați de publicație susțin că folosirea unor „transportoare” de suprafață pentru a lansa interceptori extinde semnificativ capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene și adaugă un strat suplimentar de apărare pentru orașele de coastă. În termeni operaționali, miza este creșterea flexibilității: marea devine un spațiu de desfășurare pentru mijloace antiaeriene fără pilot, complicând rutele de zbor ale dronelor rusești. Context: intensificarea campaniei cu drone și loviturile asupra infrastructurii ruse Reușita vine pe fondul unei campanii intensificate a USF de degradare a activelor și infrastructurii militare ruse, notează Kyiv Post. Cu câteva zile înainte, pe 15 aprilie, unități aflate sub comanda lui Robert „Madyar” Brovdi ar fi lovit 16 ținte rusești „de mare valoare”, inclusiv sisteme de rachete Iskander în Crimeea ocupată, mijloace de apărare antiaeriană precum Pantsir-S1 și Buk-M1, precum și depozite de muniții și de petrol. Separat, pe 18 aprilie, Brovdi a afirmat că loviturile sistematice asupra infrastructurii petroliere ruse – inclusiv rafinării din Tuapse și terminale din Ust-Luga – ar costa Rusia aproximativ 100 de milioane de dolari pe zi (aprox. 460 de milioane de lei) și ar fi redus livrările de petrol cu circa 880.000 de barili pe zi, generând blocaje logistice pentru armata rusă. Publicația nu indică o verificare independentă a acestor estimări. Ce urmează Kyiv Post prezintă interceptarea drept un semnal al modului în care USF intenționează să-și apere spațiul aerian: prin combinarea lansărilor de pe mare cu interceptori aerieni, Ucraina își diversifică opțiunile de apărare antidrone și își crește capacitatea de reacție în proximitatea litoralului. [...]

Condamnarea Londrei ridică presiunea diplomatică asupra Phenianului după o nouă rundă de teste balistice cu focoase ce includ muniții cluster , într-un context în care Coreea de Nord își accelerează programul de rachete în pofida rezoluțiilor ONU, potrivit The Jerusalem Post . Ministerul britanic de Externe (Foreign, Commonwealth and Development Office) a transmis că lansările de rachete balistice din 19 aprilie reprezintă „o nouă încălcare” a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU și „destabilizează pacea și securitatea regională”. Londra a cerut Phenianului să se angajeze în „diplomație semnificativă”. Ce a testat Coreea de Nord și de ce contează operațional Potrivit agenției de stat KCNA, liderul nord-coreean Kim Jong Un a supervizat duminică lansări de test pentru a evalua performanța unor focoase care transportă muniții cluster și mine de fragmentare. KCNA a precizat că au fost efectuate cinci lansări cu versiuni modernizate ale rachetei tactice cu rază scurtă Hwasong-11 Ra (sol-sol), pentru a verifica „puterea și performanța” noilor focoase. În raportarea KCNA, rachetele au fost trase către o zonă-țintă insulară aflată la circa 136 km, lovind o suprafață de aproximativ 12,5–13 hectare, cu „densitate ridicată”, ceea ce ar demonstra capacitatea sistemului de a executa lovituri de „suprimare concentrată” (atacuri menite să neutralizeze rapid o zonă prin saturare). Frecvența testelor și reacția Seulului Testele au fost a patra lansare de rachete balistice a Coreei de Nord în această lună și a șaptea din acest an, pe fondul eforturilor Phenianului de a-și dezvolta capabilitățile de rachete și nucleare, în pofida rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. Coreea de Sud a anunțat că lansările au avut loc din apropierea orașului Sinpo, de pe coasta de est, către mare, în jurul orei 6:10 dimineața, iar biroul prezidențial (Blue House) a cerut Phenianului să înceteze „provocările”. Mesajul intern al regimului și evaluarea unui expert KCNA a relatat că Kim Jong Un s-a declarat mulțumit de rezultate și a cerut oamenilor de știință din domeniul apărării să continue dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru creșterea „pregătirii de luptă”. În același material, Lim Eul-chul, profesor la Kyungnam University, a spus că testul indică intenția Phenianului de a lovi „mai precis, pe o arie mai largă și cu o letalitate mult mai mare”, avertizând că, dacă rachetele ar fi desfășurate mai aproape de linia frontului, ar putea aduce Seulul și baze militare-cheie sud-coreene și americane în raza de acțiune. În martie, Kim a afirmat că statutul Coreei de Nord ca stat înarmat nuclear este „ireversibil” și că extinderea unui „factor de descurajare nucleară auto-defensiv” este esențială pentru securitatea națională, mai notează publicația. [...]

Moartea a doi militari în Irak și Liban arată costul operațional al prezenței franceze în Orient , unde Parisul își menține trupele în misiuni „defensive”, dar tot mai expuse pe fondul escaladării regionale, potrivit Le Figaro . Publicația notează că, după decesul unui militar în Irak în martie, armata franceză a pierdut un al doilea om într-o ambuscadă în Liban. În acest context, angajamentul francez în regiune „întărește vocea” Parisului în discuțiile internaționale, însă tocmai caracterul defensiv al misiunilor crește vulnerabilitatea trupelor. Unde este prezentă Franța și de ce crește expunerea Deși „Franța nu este în război”, războiul „este la porțile Franței”, scrie Le Figaro, pe fondul conflictului declanșat la final de februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Din cauza angajamentelor sale internaționale, Franța ajunge „în prima linie” în mai multe puncte: Liban : desfășoară 600 de soldați în cadrul Forței Interimare a Națiunilor Unite în Liban (FINUL). Irak : participă la operațiunea OIR împotriva Daech (Statul Islamic). Țările din Golf : are acorduri de apărare și, potrivit articolului, a contribuit la protejarea acestora de atacuri cu drone iraniene . Componenta navală și ce ar putea urma Pentru a-și susține influența, Franța a desfășurat și capabilități maritime: în Marea Roșie , în cadrul misiunii Aspides ; în Marea Mediterană , unde grupul aeronaval a fost redirecționat. Le Figaro mai scrie că Parisul ia în calcul trimiterea de nave vânătoare de mine în strâmtoarea Ormuz , însă după încetarea ostilităților . În ansamblu, publicația concluzionează că, „mai mult decât alte țări europene”, armata franceză este expusă în regiune — o expunere pe care Parisul o acceptă ca „o condiție” pentru a conta în negocierile internaționale, dar care vine cu riscuri operaționale tot mai vizibile. [...]

Avertismentul șefului Comandamentului Spațial al SUA mută presiunea pe apărarea sateliților , într-un moment în care Europa și NATO discută accelerarea producției de armament și creșterea cheltuielilor militare, potrivit Digi24 . Generalul Stephen Whiting, șeful Comandamentului Spațial al SUA, a spus că Vladimir Putin ar pregăti un atac de tip „Pearl Harbor” împotriva sateliților, prin plasarea pe orbită a unei arme nucleare antisatelit. Într-o declarație pentru The Times, Whiting a afirmat că o astfel de armă ar pune în pericol sateliții aflați pe orbita joasă a Pământului și ar produce un rezultat „pe care pur și simplu nu l-am putea tolera”. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Daily Mail . De ce contează: sateliții sunt infrastructură critică, iar riscul e sistemic Miza depășește zona strict militară: sateliții susțin comunicații, navigație (GPS) și o parte din funcționarea economiei moderne. Whiting a mai spus că Rusia „continuă să investească în arme antispațiale” și a indicat drept element al acestei strategii „bruiajul susținut al comunicațiilor prin satelit și al GPS-ului”, la o scară care ar pune „în pericol avioanele civile”. Generalul a refuzat să comenteze cum a ajuns SUA la concluzia privind planurile Kremlinului, potrivit materialului citat. Implicații de reglementare: posibilă încălcare a Tratatului privind spațiul cosmic Dacă informațiile s-ar confirma, ar fi „o încălcare majoră” a Tratatului privind spațiul cosmic, la care Rusia este semnatară, mai arată articolul. În termeni practici, o astfel de evoluție ar ridica presiunea pentru măsuri de descurajare și protecție a infrastructurii spațiale, inclusiv prin cooperare între aliați. Context NATO–UE: cheltuieli mai mari și producție industrială de apărare Pe fondul „agresivității crescute” a Rusiei, lideri ai UE și NATO au discutat în aceste zile despre consolidarea producției europene de armament. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis după întâlnirea cu șeful NATO, Mark Rutte : „Trebuie să investim mai mult, să producem mai mult și să facem ambele lucruri mai repede.” În același timp, aliații NATO s-au angajat anul trecut să majoreze cheltuielile de bază pentru apărare la 3,5% din PIB, în încercarea de a răspunde criticilor privind nivelul insuficient al investițiilor europene în apărare. Oficialii NATO spun că producția industrială va fi unul dintre subiectele centrale ale viitorului summit al alianței de la Ankara. Rutte a scris că „o Europă mai puternică înseamnă un NATO mai puternic” și că discuțiile cu von der Leyen au vizat inclusiv creșterea producției industriale de apărare, continuarea sprijinului pentru Ucraina și protejarea infrastructurii critice. [...]