Știri
Știri din categoria Apărare
Atacul cu drone asupra bazei aeriene Saki din Crimeea ridică miza operațională în zona Mării Negre, după ce hangare care adăposteau avioane rusești Su-30 și Su-30SM au fost lovite pe 1 iulie, potrivit Euronews.
Țintele au fost hangarele în care se aflau aparatele de zbor, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat „cinci lovituri de precizie”. În urma atacului, a izbucnit un incendiu de proporții la unul dintre hangare. Publicațiile Defence Blog și Aerotime sunt citate pentru detalii despre operațiune.
Din perspectiva costurilor, un avion Su-30SM este evaluat în material la circa 40 de milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei), ceea ce sugerează un potențial impact financiar semnificativ dacă au existat avarii majore sau pierderi, deși sursa nu indică un bilanț confirmat al aeronavelor distruse.
Baza Saki are importanță strategică pentru Rusia, fiind un centru principal pentru misiunile aviației în zona Mării Negre și în sudul Ucrainei, potrivit publicației Glavnoe. De la această bază, Rusia ar lansa bombe ghidate și rachete de croazieră către regiunile Zaporojie, Herson și Odesa, ceea ce face ca lovirea infrastructurii de la sol (hangare) să aibă o miză operațională directă.
Ucrainenii au mai atacat baza Saki în august 2022, când, potrivit sursei, cel puțin opt avioane au fost distruse.
Noul atac este prezentat și ca reacție la loviturile rusești de acum patru zile asupra unor avioane ucrainene MiG-29 de pe aerodromul Voznesensk (regiunea Mykolaiv), după care Ucraina a anunțat pierderi privind „elemente tehnice și personal calificat”.
Recomandate
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță cu drone de 48.000 de dolari (aprox. 220.000 lei), mizând pe o producție anuală de mii de unități și pe o localizare accelerată a componentelor , potrivit Tom's Hardware . Publicația relatează că o astfel de dronă ar fi fost folosită pentru distrugerea unui bombardier strategic rusesc Tu-95MS la baza aeriană Engels-2 , un exemplu de efect disproporționat al munițiilor relativ ieftine asupra unor platforme militare scumpe. De la „copie” la produs local: 85% din valoare, din Ucraina Drona implicată în atac este descrisă ca MICH 2000, o copie obținută prin inginerie inversă după un model chinezesc ZTK-150, pe care Beijingul ar fi refuzat să îl vândă Ucrainei, conform unui „factory report” publicat de publicația de apărare Oboronka (citat de Tom’s Hardware). Drona ar fi fost construită de un producător neidentificat exclusiv pentru centrul de operațiuni speciale „Alpha” al SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei). În configurația de bază, MICH 2000 ar costa 48.000 de dolari (aprox. 220.000 lei), cu 2.000 de dolari mai puțin decât modelul chinezesc pe care l-ar fi copiat. Platforma este descrisă ca „flying-wing” (aripă zburătoare), cu încărcătură de luptă de până la 60 kg și rază de acțiune de până la 2.000 km. Publicația notează că, după doi ani de lucru, producătorul ar fi reușit să „localizeze” (adică să mute în lanțul intern de furnizori) motoare, focoase, fuselaje și boostere, ajungând la un conținut intern de 85% din valoarea dronei, prin zeci de furnizori ucraineni. „Gâtul de sticlă”: navigația rezistentă la bruiaj ridică dependența externă Un element cheie cu implicații operaționale și economice este componenta de navigație rezistentă la bruiaj. Integrarea unei antene CRPA (Controlled Reception Pattern Antenna – antenă cu recepție controlată, folosită pentru a reduce efectele bruiajului) ar reduce conținutul intern la 55%, deoarece aceste antene ar costa între 20.000 și 25.000 de dolari (aprox. 92.000–115.000 lei), în funcție de numărul de module, iar „doar câteva companii la nivel mondial” le produc, potrivit relatării. Tom’s Hardware mai arată că Ucraina urmărește de cel puțin din 2025 să extindă navigația rezistentă la bruiaj în flota sa de drone de atac, ceea ce sugerează că această categorie de componente rămâne un punct critic atât pentru cost, cât și pentru scalarea producției. Producție de serie și opțiuni de comunicații: analog, digital sau Starlink Producătorul ar construi „în jur de 6.000” de drone pe an, în opt versiuni, cu opțiuni de comunicații analog, digital sau prin Starlink. Compania ar reinvesti aproximativ 1 milion de dolari pe lună (aprox. 4,6 milioane lei) în cercetare și dezvoltare și ar urmări creșterea capacității către 10.000 de unități anual. În paralel, articolul menționează și un alt producător, Fire Point, care ar viza 100.000 de drone pe an, însă cu un alt produs (FP-1) folosit de mai multe unități, în timp ce MICH 2000 ar avea un singur client. Efect operațional: de la „mii de lansări” la distrugerea unui Tu-95MS Conform producătorului citat, „Alpha” ar fi lansat mii de drone MICH 2000 către sute de ținte. Sunt menționate, ca exemple, un hub logistic Wildberries în regiunea Riazan, un sistem de război electronic anti-Starlink lângă Gelendjik și portul Ust-Luga, unde într-un raid ar fi fost „peste 20 de drone” deasupra țintei. În cazul Engels-2, SBU a afirmat că lovitura a smuls secțiunea de coadă a bombardierului Tu-95MS, iar imagini satelitare ar fi confirmat ulterior distrugerea aeronavei, potrivit articolului. Publicația mai notează că este în dezvoltare un succesor, MICH+, care ar renunța la canardurile frontale, ar combina un focos de 70 kg cu o rază de 600 km și ar urmări un preț-țintă de circa 40.000 de dolari (aprox. 184.000 lei). [...]
Creșterea activității aeriene în proximitatea granițelor obligă România să accelereze măsurile de supraveghere și reacție , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , spune că în ultimele 96 de ore radarele românești au detectat peste 100 de ținte aeriene în afara teritoriului național, în apropierea frontierelor. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Miruță a încadrat situația drept una de securitate regională cu efecte directe asupra României, aflată „în prima linie de apărare” a Uniunii Europene. El a susținut că investițiile în Armată au rol de descurajare, „nu pentru a porni războiul, ci pentru a menține pacea”. Ce arată datele invocate de ministru: detectări, alerte și misiuni Ministrul afirmă că intensificarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre s-a reflectat în activitatea observată de sistemele românești de supraveghere. În acest context, el a indicat: peste 100 de ținte (drone) detectate de radarele României, în ultimele 96 de ore, în afara teritoriului național, în proximitatea granițelor; șapte ridicări ale avioanelor de vânătoare în același interval; nouă majorări ale nivelurilor de alertă internă pentru avioanele de vânătoare; trei ridicări de elicoptere (două „pentru a preveni” și una „pentru a face cercetare”). Miruță a mai spus că „valurile mării” au adus la țărm „mult mai multe resturi de drone decât de obicei”, ca efect proporțional al dimensiunii atacurilor din Ucraina, precizând că majoritatea dronelor ar fi fost doborâte de forțele ucrainene, iar resturile au ajuns ulterior în zona litoralului românesc. Mesajul de risc: „război real la granițe”, dar fără indicii de amenințare directă pentru populație Ministrul a respins ideea că războiul ar fi „îndepărtat” pentru România și a cerut oprirea „propagandei inexistenței acestui război”, invocând inclusiv resturi de drone, unele „cu încărcătură explozibilă”, ajunse pe mare. În același timp, Miruță a afirmat că nu există indicii privind o creștere a riscului direct pentru cetățenii români, ci o intensitate mai mare a luptelor pe frontul din Ucraina în ultimele 3–4 zile. Implicația operațională și industrială: plan de înzestrare și nave la Mangalia Pe componenta de capabilități navale, ministrul a declarat că România nu va lăsa Marea Neagră să devină o vulnerabilitate „nici pentru țara noastră, nici pentru UE, nici pentru NATO”. În acest cadru, el a indicat că, prin programul SAFE, au fost prevăzute patru nave noi pentru înzestrarea Armatei Române, care ar urma să fie produse „cu tehnologie nouă” la Șantierul Naval „2 Mai” Mangalia . Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, bugete sau tipurile de nave vizate. [...]
Mexicul primește acces la piața digitală a armatei SUA pentru achiziții de drone și sisteme antidrone , într-un acord care poate schimba rapid capacitatea operațională a autorităților mexicane în lupta cu cartelurile, potrivit Economica . Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, ambasadorul SUA în Mexic, Ken Salazar Johnson, a transmis că secretarul american pentru armată, Daniel Driscoll, și Ministerul Apărării Naționale din Mexic au semnat „o declarație de intenție” pentru consolidarea capacităților „strategice și operaționale” prin inovare în apărare și tehnologii noi, relatează Agerpres. Ce include acordul și de ce contează operațional Elementul central este accesul Mexicului la „piața digitală a armatei SUA”, un canal prin care Ministerul Apărării mexican ar urma să poată cumpăra: sisteme aeriene fără pilot (drone); sisteme antidrone, „la costuri competitive”, conform mesajului citat. În termeni practici, acest tip de acces poate accelera achizițiile și standardizarea echipamentelor, cu impact direct asupra modului în care sunt desfășurate operațiunile de supraveghere și contracarare a dronelor folosite de grupări criminale. Ambasadorul a susținut că tehnologia „va consolida capacitatea (SUA) de a combate cartelurile” și de a aborda provocările bilaterale de securitate. Context: cooperare bilaterală și presiune pe rețelele criminale Într-un al doilea mesaj, Johnson a legat cooperarea de securitate de agenda promovată de președintele american Donald Trump și de președinta mexicană Claudia Sheinbaum, afirmând că mesajul către infractori este că „vor fi capturați și trași la răspundere”. Tot ca exemplu de cooperare, Johnson a menționat că „într-o singură zi” autoritățile americane au returnat în Mexic trei fugari căutați: un membru al Cartelului Jalisco Noua Generație (CJNG), căutat pentru o infracțiune legată de arme de foc în statul Guanajuato, un fugar căutat pentru omucidere în Zacatecas și un al treilea căutat pentru fraudă. Deocamdată, materialul nu oferă detalii despre calendarul achizițiilor, tipurile de sisteme vizate sau valoarea potențială a contractelor, astfel că amploarea efectivă a programului rămâne de confirmat. [...]
Ucraina ar putea dobândi în 3–6 luni capacitatea de a lovi Rusia cu rachete balistice produse intern , ceea ce ar ridica miza militară și ar reduce dependența de arme mai lente și mai ușor de interceptat, potrivit Biziday . Până acum, Ucraina s-a bazat în principal pe drone cu rază lungă și pe rachete de croazieră pentru lovituri în interiorul Rusiei, însă aceste sisteme sunt „mai lente și mai ușor de doborât”, notează publicația. În iunie, producătorul Fire Point a testat o rachetă balistică, un semnal că programul intră într-o etapă mai avansată. Într-un interviu pentru CBS News , Mihailo Fedorov a spus că programul ucrainean de rachete balistice a fost accelerat în perioada în care a condus Ministerul Apărării, mandat încheiat în iulie. Fedorov estimează că Ucraina ar putea lansa o rachetă balistică asupra Rusiei până la finalul anului, adică în următoarele „trei până la șase luni”. De ce contează: schimbare de capabilitate, nu doar de ritm Dacă estimarea se confirmă, Ucraina ar trece de la lovituri la distanță bazate pe platforme mai vulnerabile (drone și rachete de croazieră) la o capabilitate balistică proprie, cu implicații directe asupra: eficienței operaționale a atacurilor la distanță (arme mai greu de contracarat, în general, decât cele lente); presiunii asupra apărării antiaeriene ruse , care ar trebui să gestioneze un tip de amenințare diferit; autonomiei industriale și militare a Ucrainei, prin dezvoltarea internă a unui sistem de armament cu complexitate ridicată. Fedorov a avertizat totodată că, deși Ucraina inovează rapid, și Rusia își accelerează propriile dezvoltări tehnologice. Context politic: demitere și schimbări la vârful armatei Fedorov a fost demis luna trecută de președinte, în urma unei dispute „ireconciliabile” cu generalul-șef Oleksandr Sîrskîi , potrivit Biziday. Decizia a generat proteste, iar la o săptămână după aceea Volodimir Zelenski l-a schimbat din funcție și pe Sîrskîi. În interviu, Fedorov nu a discutat despre o posibilă revenire în guvern. [...]
Rusia a construit cel puțin 10 baze noi de lansare pentru drone lângă granițele cu Ucraina și Belarus, o infrastructură care ar putea aduce teritoriu NATO , inclusiv Varșovia, în raza de acțiune a noilor drone de atac cu bătaie lungă , potrivit Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: Moscova își crește capacitatea de a lansa mai multe drone, mai rapid și de mai aproape de flancul estic al Alianței. Informația se bazează pe imagini satelitare și documente scurse analizate de The Telegraph, care ar fi identificat cel puțin 59 de „șine” (rampe) noi de lansare, distribuite în 10 locații militare și civile din Rusia. O parte dintre aceste baze ar fi deja folosite pentru atacuri asupra Ucrainei. Infrastructură nouă, capacitate mai mare de lansare Rețeaua include baze militare reutilizate, aeroporturi civile și facilități noi construite în zone izolate. Compania de informații despre drone DroneSec a analizat imagini satelitare și a concluzionat că aproximativ 20 dintre noile rampe ar fi suficient de lungi pentru a opera cele mai noi drone rusești cu rază lungă. Kyiv Post notează că unele locații sunt în extindere, cu rampe suplimentare în construcție, ceea ce sugerează pregătiri pentru lansări în volume mai mari. Unul dintre punctele menționate ar avea, potrivit relatării, capacitate de stocare pentru peste 1.000 de drone. Din cele 10 locații identificate, șapte ar fi fost folosite în atacuri recente asupra Kievului, conform datelor de urmărire din surse deschise citate în material. Drone mai rapide și cu încărcătură mai mare Rusia ar fi accelerat modernizarea variantei sale a dronei Shahed (proiect iranian), dezvoltând versiuni mai rapide, capabile să parcurgă „sute de mile” (câteva sute de kilometri) și să transporte focoase mai grele. Conform unor documente guvernamentale ucrainene scurse, citate de Kyiv Post, modelele Geran-4 și Geran-5 ar putea transporta încărcături de până la 90 de kilograme și ar atinge viteze care le fac mai greu de interceptat de apărarea antiaeriană. În plus, serviciile de informații militare ucrainene ar fi avertizat că Rusia experimentează înarmarea dronelor Geran cu rachete aer-aer, ceea ce ar putea permite atacarea aeronavelor care apără orașele ucrainene. Alimentarea noilor baze ar veni din facilități de producție din Rusia, inclusiv din zona economică specială Alabuga, descrisă ca unul dintre principalele centre de fabricație de drone ale Moscovei. De ce contează pentru NATO Materialul subliniază că extinderea nu înseamnă, în sine, că Rusia se pregătește să atace NATO „imediat”, însă infrastructura îi oferă Kremlinului opțiuni suplimentare de escaladare. Unele dintre aceste amplasamente ar putea pune Varșovia în raza de acțiune a celor mai noi drone rusești cu bătaie lungă. În paralel, oficiali europeni și americani din zona de informații au avertizat, potrivit articolului, că Rusia ar putea lua în calcul provocări împotriva Poloniei, inclusiv atacuri asupra infrastructurii critice sau operațiuni de tip „steag fals” menite să dea vina pe Ucraina. NATO a transmis că își consolidează capacitatea de a detecta, opera și contracara dronele, pe fondul schimbărilor rapide din războiul modern. [...]
Donald Trump a decis să reducă semnificativ implicarea SUA în exercițiile militare anuale cu Coreea de Sud , o mișcare care poate afecta postura operațională de descurajare a alianței în fața Phenianului, în condițiile în care manevrele din acest an sunt calibrate inclusiv pe lecțiile învățate de armata nord-coreeană în războiul din Ucraina, potrivit Agerpres . Decizia a fost anunțată de Trump pe platforma Truth Social , unde a descris exercițiile drept „costisitoare” și a susținut că acestea „transmit un semnal total nepotrivit și ostil” Coreei de Nord. Președintele american a invocat „relația foarte bună cu Kim Jong Un” și a afirmat că, de la revenirea sa la Casa Albă în 2025, Phenianul nu s-a arătat „amenințător” și a fost „respectuos”. Ce se schimbă în plan operațional Exercițiile, denumite „ Scutul Libertății Ulchi ”, au început luni și sunt programate să dureze 11 zile. Ele fuseseră planificate să implice 18.000 de soldați sud-coreeni, alături de efective din contingentul american de 28.500 de militari staționați în Coreea de Sud. Ministerul Apărării de la Seul a transmis că manevrele au început „conform planului”, însă anunțul de la Washington introduce incertitudine asupra nivelului efectiv de participare americană. De ce contează: exerciții ajustate la amenințări noi Ediția din acest an este concepută pentru a integra experiența acumulată de trupele nord-coreene care au operat alături de armata rusă pe frontul ucrainean, în contextul apropierii strategice dintre Phenian și Moscova. Colonelul Ryan Donald, purtător de cuvânt al Comandamentului comun al forțelor americane și sud-coreene, a spus pe 10 august că nord-coreenii „au învățat lucruri noi și le-au adus înapoi în Coreea de Nord”, iar antrenamentul ia în calcul această evoluție, inclusiv pe componente precum dronele, atacurile cibernetice și bruierea semnalelor GPS. Reacții și riscuri: descurajare mai slabă, beneficii incerte Coreea de Nord a denunțat exercițiile și a avertizat asupra unui posibil răspuns prin măsuri sporite de „descurajare”, considerând manevrele o repetiție pentru o invazie. Potrivit materialului, Phenianul a lansat miercuri o rachetă balistică în Marea Japoniei „în semn de protest”. În planul evaluărilor, Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha din Seul, consideră că reducerea exercițiilor comune „va slăbi descurajarea” în fața unor potențiale conflicte în Asia, iar „economiile realizate sunt marginale”, în timp ce beneficiile diplomatice sunt incerte. Trump a invocat și faptul că Seulul nu a participat la operațiunile militare americane împotriva Iranului, susținând că a cerut Coreei de Sud să se alăture demersului de „denuclearizare” a Iranului, dar a primit un refuz. Ce urmează Pe termen scurt, rămâne de văzut cum va fi transpusă „reducerea semnificativă” în parametri concreți ai exercițiilor aflate deja în desfășurare și dacă aceasta va modifica planificarea comună SUA–Coreea de Sud. În paralel, Seulul a încercat în ultimul an o abordare mai conciliantă față de Phenian, însă autoritățile nord-coreene nu au răspuns, potrivit informațiilor citate. [...]
