Știri
Știri din categoria Apărare
Atacul cu drone asupra bazei aeriene Saki din Crimeea ridică miza operațională în zona Mării Negre, după ce hangare care adăposteau avioane rusești Su-30 și Su-30SM au fost lovite pe 1 iulie, potrivit Euronews.
Țintele au fost hangarele în care se aflau aparatele de zbor, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat „cinci lovituri de precizie”. În urma atacului, a izbucnit un incendiu de proporții la unul dintre hangare. Publicațiile Defence Blog și Aerotime sunt citate pentru detalii despre operațiune.
Din perspectiva costurilor, un avion Su-30SM este evaluat în material la circa 40 de milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei), ceea ce sugerează un potențial impact financiar semnificativ dacă au existat avarii majore sau pierderi, deși sursa nu indică un bilanț confirmat al aeronavelor distruse.
Baza Saki are importanță strategică pentru Rusia, fiind un centru principal pentru misiunile aviației în zona Mării Negre și în sudul Ucrainei, potrivit publicației Glavnoe. De la această bază, Rusia ar lansa bombe ghidate și rachete de croazieră către regiunile Zaporojie, Herson și Odesa, ceea ce face ca lovirea infrastructurii de la sol (hangare) să aibă o miză operațională directă.
Ucrainenii au mai atacat baza Saki în august 2022, când, potrivit sursei, cel puțin opt avioane au fost distruse.
Noul atac este prezentat și ca reacție la loviturile rusești de acum patru zile asupra unor avioane ucrainene MiG-29 de pe aerodromul Voznesensk (regiunea Mykolaiv), după care Ucraina a anunțat pierderi privind „elemente tehnice și personal calificat”.
Recomandate
CSAT a aprobat pentru 2027 un dispozitiv de 5.358 de militari și civili pentru misiuni externe, cu o componentă semnificativă în „așteptare” pe teritoriul național , ceea ce indică un model de planificare axat pe capacitatea de reacție rapidă și pe flexibilitatea dislocării, potrivit news.ro . În ședința de luni, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au analizat și aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027. Din totalul de 5.358 de militari și civili, 2.786 sunt prevăzuți să participe efectiv la misiuni și operații în afara țării. Restul structurii aprobate include 1.801 militari aflați în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, precum și 771 militari în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații „posibil a fi asumate”, conform comunicatului CSAT citat de publicație. Contribuția Ministerului Afacerilor Interne: majoritar „în așteptare” Pentru 2027, Ministerul Afacerilor Interne poate participa la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști. Dintre aceștia, 39 ar urma să participe la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar 2.565 vor fi în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de dislocare la ordin. Marea Neagră: solicitare de suplimentare pentru grupul de contramăsuri împotriva minelor În același context, Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA) – un grup naval pentru contramăsuri împotriva minelor – în vederea asigurării comenzii pentru acesta în anul 2027. Inițiativa MCM BLACK SEA a fost constituită în ianuarie 2024 de România, Turcia și Bulgaria și este prezentată drept un proiect de importanță strategică pentru menținerea siguranței traficului maritim în Marea Neagră, inclusiv prin protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă. [...]
MApN a trimis 14 militari și șapte motopompe pentru evacuarea apei în București , într-o intervenție care extinde capacitatea operațională a autorităților după ploile abundente, potrivit Agerpres . Ministerul Apărării Naționale anunță că militarii provin din Comandamentul Logistic Întrunit și acționează „umăr la umăr” cu echipajele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), pentru evacuarea apei acumulate în urma fenomenelor meteorologice. În teren au fost trimise șapte motopompe și mijloace de transport specifice. Patru motopompe portabile acționează în zona stației de metrou Piața Victoriei 2 , iar alte trei motopompe de mare capacitate urmează să fie puse în funcțiune pentru accelerarea operațiunilor, conform informării publicate de MApN pe Facebook. Intervenția continuă pe timpul nopții MApN precizează că misiunea va continua și pe timpul nopții, prin asigurarea unei ture operative, cu obiectivul de a grăbi evacuarea apei și revenirea la normal „în cel mai scurt timp posibil”. În mesajul instituției, intervenția este prezentată ca sprijin pentru populație în contextul efectelor inundațiilor produse de furtună în Capitală. [...]
Germania vrea să mute în țară producția unor arme americane esențiale pentru a-și acoperi mai rapid nevoile de înzestrare, pe fondul limitărilor de capacitate din SUA și al presiunii din NATO pentru creșterea cheltuielilor de apărare, potrivit Agerpres . Ministrul german al apărării, Boris Pistorius , a spus că Berlinul este interesat de acorduri care să permită fabricarea în Germania a „anumitor sisteme, sau componente de sisteme” americane, invocând faptul că „capacitățile de producție americane sunt limitate” și că este nevoie de o creștere urgentă a acestora. Declarațiile au fost făcute la Berlin, într-o conferință de presă alături de cancelarul Friedrich Merz și de secretarul general al NATO, Mark Rutte. De ce contează: blocajele de producție și stocurile limitate împing spre localizare Miza este una operațională: cererea pentru echipamente americane – în special rachete și interceptoare, precum Patriot – a crescut pe fondul multiplicării crizelor globale, iar stocurile sunt descrise ca fiind limitate, inclusiv după utilizarea pe scară largă în Ucraina și în Golf. În acest context, producția pe teritoriul Germaniei ar putea reduce timpii de livrare și dependența de liniile de fabricație din SUA, fără a elimina însă nevoia de sisteme americane pe termen mediu. Independență europeană, dar fără renunțarea la sistemele SUA Germania și alți membri europeni ai NATO vor să își dezvolte în paralel propriile industrii de apărare, în condițiile în care președintele american Donald Trump a amenințat că ar putea retrage forțe americane din Europa. Pistorius a susținut însă că o „mai mare independență” nu înseamnă renunțarea la echipamentele americane, argumentând că există arme pe care Europa nu le produce și „de care avem nevoie urgentă în următorii cinci până la zece ani”. La rândul său, Mark Rutte a lăudat eforturile Germaniei de consolidare a forțelor armate și a indicat că summitul NATO din Turcia (7–8 iulie) va discuta și despre întărirea industriei de apărare. În evaluarea sa, chiar și în ipoteza încheierii războiului din Ucraina, Rusia „va rămâne o amenințare pe termen lung” pentru securitatea euro-atlantică. [...]
Ucraina cere acces rapid la 6,6 miliarde de euro pentru a accelera producția de drone și rachete , mizând pe o fereastră scurtă în care loviturile asupra logisticii și infrastructurii petroliere ruse ar fi readus Kievul în inițiativă, potrivit Digi24 . Miza imediată este ca finanțarea occidentală să vină „în plus” înainte ca Moscova să se adapteze, astfel încât Rusia să fie ținută în defensivă. Solicitarea vizează, în principal, redirecționarea către Kiev a banilor din Fondul European pentru Pace , care ar urma să ramburseze parțial statele UE pentru ajutorul militar deja trimis Ucrainei. Ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, susține că suma ar trebui transferată direct Ucrainei, nu întoarsă în trezoreriile naționale. De ce contează: presiune pe bugetele UE și pe viteza de execuție a ajutorului Ucraina a transmis săptămâna trecută o cerere urgentă către țările UE pentru eliberarea integrală a celor 6,6 miliarde de euro din Fondul European pentru Pace, fond care a fost blocat ani de zile de fostul guvern maghiar condus de Viktor Orban . În logica Kievului, banii ar funcționa ca „accelerator” pentru câștigurile recente de pe front, însă efectul depinde de rapiditatea cu care statele europene pot lua decizii și vira fondurile. În paralel, Kievul caută și alte surse: președintele Volodimir Zelenski este așteptat la summitul NATO de săptămâna viitoare de la Ankara, unde ar putea fi agreat un nou pachet de sprijin. Dimensiunea finanțării: nevoi de 136 mld. euro, acoperire internă de 53 mld. euro Potrivit datelor prezentate în material, Ucraina estimează că nevoile de cheltuieli militare din acest an se ridică la 136 de miliarde de euro, din care poate acoperi 53 de miliarde de euro din resurse proprii. Un împrumut de sprijin convenit recent de UE ar promite aproximativ 28,3 miliarde de euro în ajutor militar în acest an, ca parte a unui împrumut total de 90 de miliarde de euro pe doi ani. Chiar și cu aceste fluxuri, Fedorov spune că nu este suficient și că este nevoie de „încă câteva miliarde” în ajutor specific, „și avem nevoie de ele mâine”. Cum ar vrea Kievul să fie cheltuiți banii: mai puține tancuri, mai multe drone Fedorov indică o schimbare de priorități: ajutorul ar trebui orientat către capabilități utile în actuala dinamică a războiului, nu către ce este mai ușor pentru donatori să livreze. Exemplele din material includ: ajustarea comenzilor de muniție de artilerie de 155 mm către variante cu rază extinsă (exemplul Danemarcei); redirecționarea a 200 de milioane de euro din reparații de tancuri către drone de atac cu rază medie, capabile să lovească ținte logistice la aproximativ 100 km în spatele frontului; revizuirea contractelor existente și renunțarea la cele „care nu sunt prioritare”. Componenta operațională: achiziții, anticorupție și recrutare Materialul descrie și o reorganizare a achizițiilor de armament în primul trimestru al anului, inclusiv introducerea de licitații pentru drone și muniție și măsuri „severe” împotriva corupției. În același timp, Fedorov spune că Ucraina a cumpărat „pe risc” drone cu fibră optică, drone de atac la distanță medie și interceptori, în perioada în care împrumutul UE era blocat. Pe zona de personal, Ucraina încearcă să repare un sistem de recrutare descris ca fiind în dificultate, în contextul în care aproximativ 200.000 de bărbați care ar trebui să-și îndeplinească serviciul militar sunt „dispăruți”, iar soldații sunt trimiși în misiuni lungi fără rotație. Guvernul a introdus noi forme de contracte, a facilitat reîntoarcerea dezertorilor, a permis demobilizarea celor cu vechime îndelungată și a majorat salariile: salariul de bază ar fi 30.000 de grivne, iar pentru posturi periculoase de pe linia frontului ar putea ajunge până la 400.000 de grivne. „Cu cât partenerii trimit mai repede ajutorul militar, cu atât avem șanse mai mari să eliberăm fonduri de stat pentru a plăti noile salarii”, a spus Fedorov. În ansamblu, mesajul Kievului către UE și NATO este că fereastra de oportunitate este limitată: finanțarea rapidă ar permite un nou „ciclu de inovații militare” înainte ca Rusia să se adapteze, cu efect direct asupra ritmului operațiunilor de pe front. [...]
Ucraina a comandat zeci de mii de roboți tereștri, dar pe front problema devine întreținerea și standardizarea , nu lipsa de platforme, potrivit Focus . Militarii ucraineni reclamă că varietatea mare de modele (de la producători diferiți) complică reparațiile, instruirea și aprovizionarea cu piese, ceea ce reduce eficiența operațională a acestor sisteme în condiții de luptă. Conform publicației, Ucraina și-a extins masiv flota de vehicule terestre fără pilot (UGV – vehicule care se deplasează la sol și sunt operate de la distanță), însă comandanți citați de Business Insider spun că „piața” a ajuns „supraaglomerată” cu modele diferite. În loc de noi platforme, unitățile ar avea nevoie de „pachete complete de utilizare”: comunicații, instruire, modificări, reparații, mentenanță și analiză a datelor din teren. „Multe platforme”, puține soluții utilizabile imediat Andrij Kușniorov, comandant de pluton în Brigada 59 de asalt , spune că unitatea sa are acum numeroase UGV-uri, dar utilitatea reală depinde de integrarea lor într-un sistem funcțional. El susține că, într-o etapă anterioară a războiului, unitatea a primit „40 sau 50” de modele diferite, ucrainene și străine, iar doar unul a fost gata de folosire fără modificări; restul au necesitat adaptări. Potrivit relatării, situația nu s-ar fi schimbat semnificativ nici în prezent. Producția crește rapid, dar diversitatea apasă pe logistică La începutul invaziei ruse, în urmă cu patru ani, doar câteva companii ucrainene produceau astfel de sisteme. Acum, potrivit lui Andrij Hryțeniuk, șeful platformei de inovație Brave1 (susținută de stat), aproape 300 de companii produc circa 550 de tipuri de vehicule terestre fără pilot. Unele modele ar costa, potrivit militarilor, în jur de 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei). UGV-urile sunt folosite pentru transport, evacuarea răniților și deminare. În prima jumătate a lui 2026, Ucraina ar fi comandat 25.000 de astfel de vehicule, de două ori mai multe decât în 2025, iar industria ar urma să producă 50.000 până la finalul anului, conform articolului. De ce contează: standardizarea poate decide ritmul de operare pe front Ministrul apărării, Mychajlo Fedorov, a transmis că UGV-urile ucrainene au efectuat peste 50.000 de misiuni de la începutul lui ianuarie; postarea sa este menționată de Focus și este disponibilă pe LinkedIn . Pe termen lung, obiectivul ar fi ca roboții să preia integral logistica, pe fondul creșterii riscurilor pentru oameni într-un spațiu de luptă supravegheat constant de drone. Un comandant al unei unități UGV din Regimentul 21 „Kraken”, citat de Business Insider, susține că modelele noi nu trebuie ignorate, dar prioritatea ar fi dezvoltarea celor existente și standardizarea pieselor și modulelor. Argumentul este operațional: standardizarea ar reduce timpul de achiziție și reparații, ar accelera instruirea și ar permite unităților din același sector să se ajute mai ușor, inclusiv cu reparații în teren, dacă piesele sunt compatibile. [...]
România intră într-un calendar de până la 36 de luni pentru punerea în funcțiune a noilor capabilități SHORAD/VSHORAD , după ce a contractat sistemul antiaerian israelian SPYDER, într-un acord evaluat la peste 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei), potrivit G4Media , care citează The Jerusalem Post via Rador. Contractul este prezentat ca fiind cel mai mare din istoria companiei israeliene Rafael și al doilea cel mai mare din industria militară israeliană, după vânzarea sistemului Arrow 3 către Germania pentru 3,5 miliarde de dolari (aprox. 16,1 miliarde lei). Ce cumpără România în prima etapă Potrivit Ministerului Apărării Naționale , primul contract din serie vizează: un sistem integrat SHORAD–VSHORAD (apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă); trei sisteme VSHORAD; un sistem SHORAD; infrastructură specială de instrucție și simulare. Acordul include lansatoare, interceptoare (rachete), sisteme radar, dispozitive de instrucție și sprijin logistic, iar intrarea în funcțiune este planificată „peste cel mult 36 de luni”. Calendarul livrărilor și cadrul mai larg (iulie 2025) Livrările primelor două sisteme VSHORAD sunt programate în decurs de trei ani, iar instruirea operatorilor ar urma să înceapă înainte de recepție. În paralel, acordul-cadru extins, încheiat în iulie 2025, prevede un pachet mai amplu: șase sisteme integrate SHORAD–VSHORAD, șase sisteme SHORAD, șase sisteme VSHORAD, plus muniția aferentă, instruire și asistență logistică. Ce este SPYDER și ce rol operațional are SPYDER este descris ca o soluție mobilă de apărare antiaeriană cu reacție rapidă, proiectată să intercepteze avioane, drone, elicoptere și muniție ghidată de precizie, precum și rachete balistice tactice. Sistemul este construit în jurul rachetelor Python 5 și Derby, adaptate din configurația aer-aer la sol-aer. În material se menționează că sistemul poate angaja simultan multiple ținte la o distanță de până la 160 de kilometri, iar radarul EL/M 2106 (Israel Aerospace Industries) poate urmări până la 500 de ținte simultan, inclusiv în deplasare. Procedura de achiziție și integrarea în cerințele NATO Rafael a fost selectat printr-o licitație competitivă restrânsă, iar achiziția a fost aprobată de Parlament, în conformitate cu legislația națională. Responsabili români au indicat, conform articolului, că achiziția este aliniată cerințelor NATO și urmărește întărirea apărării împotriva amenințărilor aeriene, inclusiv drone și rachete de croazieră. În același context, The Jerusalem Post notează că România ar fi, „potrivit informațiilor existente”, în negocieri și pentru a achiziționa Iron Dome; această informație nu este prezentată ca fiind confirmată oficial în textul citat. [...]
