Întârzierea MGCS împinge Franța spre un „tanc interimar”, cu efecte directe asupra industriei și planificării capacităților, potrivit TWZ. KNDS a prezentat la Eurosatory conceptul CAPINT, propus ca înlocuitor temporar pentru Leclerc, pe fondul amânării programului franco-german Main Ground Combat System (MGCS), care ar urma să intre în serviciu abia la mijlocul anilor 2040.

CAPINT a fost dezvăluit la salonul Eurosatory, lângă Paris, într-un moment în care Franța admite că are nevoie de un succesor pentru Leclerc înainte ca MGCS să fie disponibil. În paralel, Germania lucrează la Leopard 3 (Leopard 2AX), estimat să ofere un vehicul gata de intrare în serviciu la începutul anilor 2030.

De ce contează: „golul de capabilitate” și riscul de fragmentare a programelor europene

MGCS, lansat în 2017, este descris ca un „sistem de sisteme”, care ar include nu doar tancul principal, ci și alte vehicule cu și fără echipaj (pentru război electronic, apărare antiaeriană, lansare de drone sau muniții rătăcitoare și, potențial, arme cu energie dirijată). Însă proiectul este deja întârziat cu aproximativ un deceniu, iar asta creează un „gol de capabilitate” pentru ambele țări.

În cazul Franței, tancurile Leclerc ar urma să fie scoase din serviciu în 2038, ceea ce comprimă calendarul: un succesor MGCS la mijlocul anilor 2040 ar veni prea târziu pentru nevoile operaționale.

Ce propune KNDS: CAPINT, combinație de turelă franceză și șasiu Leopard 2

Soluția KNDS pentru programul „intermediar” este CAPINT (CAPacité INTérmédiaire). Configurația descrisă de publicație:

• turelă franceză fără echipaj și tun principal pe un șasiu german de Leopard 2, platformă aflată deja în producție pentru mai mulți clienți;
• tun lis de 120 mm ASCALON (KNDS France), cu plan de adaptare ulterioară pentru un calibru de 140 mm;
• echipaj de trei persoane într-o „citadelă blindată” în partea frontală, protejată de blindaj compozit pasiv, plus sisteme reactive și active de protecție;
• un sistem activ de protecție dezvoltat de KNDS, distribuit pe turelă și șasiu pentru acoperire mai bună.

Un element cu impact logistic este compatibilitatea tunului de 120 mm ASCALON cu muniția standard NATO de 120 mm, ceea ce ar permite utilizarea stocurilor existente de muniție.

Calendarul indicat și implicațiile industriale

KNDS afirmă că poate finaliza un demonstrator CAPINT „încă din 2030”. Dacă Franța alege soluția, primele exemplare de serie ar putea fi livrate în 2035, cu desfășurare în prima linie în 2037.

Publicația notează și o posibilă consecință industrială: dacă această soluție este selectată, „un nou Leopard 2” ar urma să fie configurat în Franța pentru a gestiona cererea, ceea ce sugerează o componentă de producție/integrare locală.

Efect de antrenare: tehnologii MGCS „aduse mai devreme” și vehicule fără echipaj

CAPINT ar urma să preia o parte din sistemele avansate gândite pentru MGCS, inclusiv:

• integrare de inteligență artificială (IA),
• protecție pasivă/reactivă/activă,
• capabilități anti-dronă,
• angajare a țintelor dincolo de linia vizuală.

În plus, conceptul include vehicule terestre fără echipaj (UGV) de tip „aripi robotice”: una sau două variante, suficient de rapide pentru a ține pasul cu tancul și proiectate să rămână „accesibile” ca preț, inclusiv prin niveluri diferite de protecție pasivă.

Riscul pentru MGCS: tancurile „de tranziție” pot deveni soluția permanentă

TWZ avertizează că impulsul pentru CAPINT și pentru Leopard 3/Leopard 2AX poate pune MGCS „sub amenințare”. În material este citat directorul general KNDS, Jean‑Paul Alary, care a spus la Eurosatory:

„Deja lucrăm pentru a crea ceea ce va fi lupta de mâine. Poate că lupta de mâine, ambiția MGCS, va veni puțin mai devreme decât proiectul în sine.”

În același timp, publicația menționează că, potrivit Reuters, un purtător de cuvânt al guvernului german a ridicat semne de întrebare privind viitorul MGCS, indicând o orientare spre tehnologii „independente de platformă” și spunând că nu este clar dacă un tanc comun va mai fi construit.

În practică, dacă soluțiile interimare se dovedesc suficient de capabile, decizia Franței și/sau Germaniei de a se retrage din MGCS ar putea deveni mai ușoară, mai ales într-un peisaj european deja fragmentat, în care există și programul MARTE (cercetare și dezvoltare pentru cerințe post-2040, la care participă circa o duzină de state europene, fără Franța).