Știri
Știri din categoria Apărare
Trei avioane-cisternă americane KC-135 au executat primele misiuni din București, potrivit G4Media, care citează Boardingpass. Zborurile au avut loc în noaptea dintre 19 și 20 martie 2026 și au vizat realimentarea în aer a unor aeronave militare la sud de Cipru.
Conform informațiilor publicate, avioanele au decolat joi seara de la București, au desfășurat misiunea de realimentare în aer în zona indicată și apoi s-au întors la București. Durata totală a misiunii a fost de aproape șase ore.
În total, cinci aeronave Boeing KC-135 Stratotanker ale Forțelor Aeriene ale SUA sunt staționate la București, iar trei dintre acestea au fost implicate în primele misiuni. Primele avioane-cisternă americane au ajuns în România în urmă cu circa trei săptămâni, în contextul operațiunilor militare din Orientul Mijlociu.
Dislocarea temporară a fost aprobată de CSAT și de Parlament, la solicitarea părții americane, iar cele trei aeronave au ajuns la Baza 90 Transport Aerian Otopeni. KC-135 este principalul tip de avion-cisternă utilizat de armata americană, un model aflat în serviciu de aproximativ 70 de ani; SUA operează în jur de 400 de astfel de aeronave, alături de un model mai nou, introdus în ultimii ani.
Recomandate
Israel intră în faza de modernizare a realimentării în aer , după ce primul său avion cisternă Boeing KC-46A Pegasus a efectuat primul zbor în SUA și ar urma să fie livrat în Israel în „aproximativ o lună”, potrivit TWZ . Aeronava a primit numele ebraic „Gideon”, iar intrarea ei în serviciu este menită să reducă presiunea de pe flota mică și îmbătrânită de KC-707 a Forțelor Aeriene Israeliene (IAF), intens folosită în misiuni la distanță mare. Ministerul israelian al Apărării a transmis că acesta este primul din șase KC-46 comandate, în cadrul unui program mai amplu de consolidare a capabilităților. Imagini recente arată aeronava în configurație de test, fără însemne naționale aplicate încă. De ce contează: capacitate mai mare, dependență mai mică de flota veche Miza operațională este creșterea capacității de realimentare în aer, un multiplicator de forță pentru aviația de luptă, mai ales în scenarii care cer lovituri la distanțe mari. TWZ notează că IAF a folosit intens vechile KC-707 Re’em în operațiuni împotriva Iranului și în alte misiuni de luptă pe rază lungă, ceea ce a alimentat întrebări privind suficiența resurselor de realimentare. În prezent, IAF este evaluată ca având „nu mai mult de șapte” avioane cisternă 707, potrivit aceleiași surse, iar KC-46 ar urma să permită, în timp, retragerea treptată a platformelor considerate depășite. Comanda și costurile: aprobări SUA și contracte pentru primele aeronave Articolul amintește etapele principale ale achiziției: în 2020, Departamentul de Stat al SUA a aprobat o posibilă vânzare de opt KC-46 către Israel, cu un pachet estimat la 2,4 miliarde dolari (aprox. 11,0 miliarde lei); în 2022, Departamentul Apărării al SUA a acordat Boeing un contract de 930 milioane dolari (aprox. 4,3 miliarde lei) pentru primele patru KC-46 destinate Israelului, cu livrări așteptate înainte de finalul lui 2026; anul trecut, Israel a adăugat încă două aeronave la comandă, pe fondul utilizării ridicate a flotei 707. Configurația finală rămâne neclară: „sisteme israeliene” și posibile roluri extinse Ministerul israelian al Apărării susține că KC-46 va fi echipat cu sisteme israeliene și adaptat cerințelor operaționale ale IAF, însă nu precizează ce echipamente vor fi integrate. TWZ indică drept posibilitate ca aeronavele să fie configurate și ca nod de comunicații și comandă-control, similar rolurilor pe care le îndeplinesc deja actualele 707, inclusiv prin comunicații prin satelit pentru legături securizate dincolo de linia vizuală. Rămâne, de asemenea, incert modul în care vor fi livrate aeronavele din perspectiva sistemului de vizualizare la distanță (Remote Vision System – RVS), esențial pentru operarea brațului de realimentare, un element care a creat dificultăți programului KC-46 în SUA, potrivit articolului. Ce urmează Dacă livrarea are loc în intervalul indicat de Ministerul Apărării, IAF intră în următoarele săptămâni într-o etapă de tranziție către o flotă de realimentare mai modernă. În paralel, rămâne de urmărit ce modificări locale va primi „Gideon” și dacă Israel va decide să extindă comanda, scenariu pe care TWZ îl consideră plauzibil. [...]
Forțele Aeriene ale SUA își extind flota de aeronave Boeing E-7A „Wedgetail ” la șapte aparate , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra capacității de avertizare timpurie și comandă aeropurtată, pe fondul vulnerabilităților tot mai mari ale platformelor AWACS vechi. Potrivit Interesting Engineering , USAF va cumpăra încă cinci aeronave, care se adaugă celor două deja existente. Decizia a fost anunțată de secretarul Forțelor Aeriene ale SUA, Troy Meink, în cadrul unei subcomisii a Camerei Reprezentanților, joi, 30 aprilie, iar noile aparate sunt prezentate ca parte a modernizării capabilităților de avertizare timpurie. Înlocuirea E-3 „Sentry” și problema costurilor de întreținere E-7A este descris ca un „centru de comandă zburător” și o stație radar aeropurtată, cu rol de coordonare a avioanelor de vânătoare, navelor și rachetelor, dar și de „hub” de date care conectează în timp real diferite elemente din teatru. Noile aeronave ar urma să înlocuiască flota USAF de Boeing E-3 „Sentry” AWACS , platforme introduse în anii 1970, care devin tot mai scumpe de întreținut și mai vulnerabile în condițiile actuale de luptă, inclusiv din cauza evoluției războiului electronic. De ce E-7A contează operațional: radar nou și integrare multi-domeniu Unul dintre principalele salturi tehnologice față de E-3 este radarul Northrop Grumman MESA (Multi-role Electronically Scanned Array), un sistem fix de tip „top hat”, care scanează electronic, nu mecanic, ceea ce ar aduce viteză mai mare, fiabilitate mai bună și, teoretic, urmărirea simultană a mai multor ținte. Consecința operațională invocată este îmbunătățirea detectării aeronavelor care zboară la joasă altitudine și a rachetelor de croazieră, plus timpi de reacție mai mici. Platforma este prezentată și ca un „creier de rețea”, capabil să susțină conceptul JADC2 (Joint All-Domain Command and Control) – adică integrarea și schimbul rapid de date între forțe din aer, de la sol, de pe mare, din spațiu și din zona cibernetică, astfel încât mai multe sisteme să poată acționa coordonat, pe baza acelorași informații. De ce doar șapte aeronave și componenta de interoperabilitate Deși numărul de șapte aparate poate părea redus, explicația din material este că fiecare aeronavă poate acoperi zone foarte mari și poate coordona un număr mare de mijloace, astfel încât, într-o operațiune, ar fi necesare una sau două aeronave. Un alt argument este interoperabilitatea: E-7A este deja operat de aliați ai SUA precum Australia, Regatul Unit și Coreea de Sud, ceea ce ar facilita operațiuni comune și schimb standardizat de date în cadrul coalițiilor. [...]
Forțele Aeriene ale SUA au oferit prima confirmare vizuală publică a integrării unei arme hipersonice pe bombardierul B-1B , un semnal operațional că programul ARRW revine în prim-plan, susținut de finanțare nouă și de teste de integrare, potrivit Interesting Engineering . Imaginile provin dintr-un clip scurt, cu tematică de mentenanță, filmat la Edwards Air Force Base și publicat pe 29 aprilie 2026. În secvență, un B-1B Lancer apare cu o rachetă hipersonică sub aripă, fiind prima apariție publică a aeronavei în configurație asociată cu AGM-183A ARRW (Air-launched Rapid Response Weapon). Ce indică apariția ARRW pe B-1B Racheta este montată pe un pilon extern sub aeronavă, într-o poziție pe care B-1B a folosit-o anterior pentru teste cu muniții JDAM și pentru transportul podului de țintire Sniper. Diferența, notează publicația, este clasa de armament: ARRW este considerabil mai grea și mai complexă, iar până acum Forțele Aeriene americane o prezentaseră public doar pe bombardierul B-52H. Oficialii nu au oferit detalii despre zbor și nu au confirmat când a avut loc. Chiar și așa, imaginea sugerează că B-1B poate transporta extern o armă hipersonică, ceea ce mută discuția din zona planurilor în cea a testelor de integrare. Bugetul FY2027: bani și repere tehnice pentru integrare Documentele bugetare pentru anul fiscal 2027, în capitolul de cercetare-dezvoltare-testare-evaluare (RDT&E), includ detalii din „Hypersonic Integration Program”. Conform acestora, serviciul a demonstrat „capacitatea B-1B de a executa un transport captiv al unei încărcături din clasa 5.000 de livre și eliberarea unei forme de armă dovedite” de pe un pilon modular LAM (Load Adaptable Modular). Această referință indică teste anterioare cu încărcături grele și rolul unor piloni proiectați pentru arme mai mari, cu mai puține restricții. Publicația menționează și The Aviationist în contextul acestor detalii. De ce contează: ARRW primește din nou tracțiune, iar B-1B rămâne în joc Programul ARRW a avut un parcurs dificil, cu eșecuri în testele timpurii și semnale, la un moment dat, că Forțele Aeriene ar putea să se reorienteze. Tonul se schimbă însă în bugetul FY2027: sunt prevăzute 345,7 milioane de dolari (aprox. 1,6 miliarde lei) pentru activități legate de ARRW, iar cheltuielile planificate ar ajunge la 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,8 miliarde lei) până în 2030. Finanțarea ar susține atât un upgrade „Increment 2”, cât și un efort separat pentru o rachetă balistică lansată din aer. În paralel, rolul B-1B este recalibrat: deși exista anterior un plan de retragere până în 2030, Forțele Aeriene ar urma să mențină aeronava în serviciu cel puțin până în 2037. Extinderea vine la pachet cu accent pe lovituri de la distanță (stand-off), folosind arme cu rază lungă, iar pilonii externi cresc flexibilitatea de încărcare. Pentru moment, clipul nu arată o lansare și nu confirmă un calendar. Dar, în logica operațională a programelor de armament, simpla apariție a configurației B-1B + ARRW este un indiciu că integrarea a trecut de faza de concept și intră într-o etapă mai concretă de testare și validare. [...]
Atacul ucrainean din 5 mai ar putea afecta atât producția de armament, cât și alimentarea cu combustibil a armatei ruse , după ce ar fi vizat o uzină implicată în componente pentru sisteme de lovire și o rafinărie majoră, potrivit Adevărul , care citează relatări de pe canale rusești de Telegram și informații ale autorităților locale. În Ceboksari (Republica Ciuvașă), imagini distribuite pe rețelele sociale arată un incendiu la uzina JSC VNIIR-Progress , descrisă ca institut de stat implicat în producția de componente pentru armament de înaltă precizie folosit de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Exploziile au fost semnalate după o alertă aeriană privind o posibilă amenințare cu rachete, iar surse neoficiale susțin că instalația ar fi fost lovită de o rachetă ucraineană de tip FP-5 „Flamingo”, urmată de un nou atac cu drone în jurul orei 7:30. Guvernatorul local, Oleg Nikolaiev, a declarat că o persoană a fost rănită în urma atacului. Ținte cu relevanță directă pentru capacitatea militară a Rusiei Potrivit Statului Major al Ucrainei, institutul din Ceboksari, aflat la aproximativ 1.200 km de graniță, dezvoltă inclusiv sisteme de război electronic, precum antenele „Kometa”, utilizate pentru bruiajul semnalelor satelitare, radio și radar. Aceleași tehnologii ar fi integrate în dronele Shahed, rachetele de croazieră Iskander-K și bombele aeriene ghidate folosite de Rusia. În paralel, armata ucraineană ar fi lovit rafinăria de petrol din Kirishi ( KINEF ), una dintre cele mai mari din Rusia. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksander Drozdenko, a vorbit inițial despre un atac într-o zonă industrială nedefinită, revenind ulterior cu precizarea că rafinăria a fost ținta principală. Miza economică și operațională: rafinăria Kirishi și efectele colaterale Datele NASA (sistemul FIRMS de monitorizare a incendiilor) „par să confirme” mai multe focare în zona rafinăriei, iar imagini apărute ulterior indică degajări consistente de fum, potrivit materialului. Rafinăria din Kirishi are o capacitate anuală de procesare de circa 20–21 milioane de tone de țiței și asigură peste 6% din producția totală de produse petroliere rafinate a Rusiei, inclusiv combustibil pentru forțele armate. Oficialul rus a mai susținut că 29 de drone ar fi fost doborâte deasupra regiunii Leningrad. Atac extins, dar pagubele rămân neclare Ofensiva ar face parte dintr-o acțiune mai amplă, cu explozii raportate inclusiv în Crimeea ocupată și în orașele Voronej și Kazan. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat că cinci drone au fost interceptate în apropierea capitalei, iar Ministerul rus al Apărării a declarat că, în total, 289 de drone ar fi fost doborâte în diverse regiuni. În același context, cel puțin 18 aeroporturi au suspendat temporar zborurile, pe fondul alertelor aeriene extinse până la 2.000 km de granița cu Ucraina. Publicația The Kyiv Independent notează că nu a putut verifica independent informațiile. De partea ucraineană, armata nu a oferit încă o reacție oficială, iar amploarea exactă a pagubelor rămâne neclară. Atacul are loc cu mai puțin de o săptămână înainte de parada militară din 9 mai (Ziua Victoriei), un moment cu încărcătură simbolică majoră pentru Federația Rusă. [...]
Intercepțiile repetate ale apărării aeriene din Emiratele Arabe Unite indică o escaladare care începe să afecteze funcționarea țării , inclusiv prin revenirea temporară a școlilor la învățământul la distanță, potrivit Adevărul . Ministerul Apărării din EAU a anunțat marți, 5 mai, că sistemele de apărare aeriană au interceptat 15 rachete iraniene și patru drone. Dintre rachete, 12 au fost balistice și trei de croazieră, iar atacul a rănit trei persoane, conform aceleiași surse, care citează News.ro. Autoritățile din EAU au mai transmis că, de la începutul conflictului, totalul ar fi ajuns la 549 de rachete balistice, 29 de rachete de croazieră și 2.260 de drone. Efecte operaționale: școli trecute temporar online În acest context, Ministerul Educației din EAU a anunțat că școlile vor reveni la învățământul la distanță până la sfârșitul săptămânii, o măsură care sugerează presiune asupra activității curente, dincolo de dimensiunea strict militară. Separat, materialul menționează că luni trei persoane au fost rănite într-un atac asupra unei baze petroliere din Fujairah, unde a izbucnit un incendiu (detalii suplimentare în articolul despre atacul asupra bazei petroliere, publicat de Adevărul ). Reacții externe și mesajul politic al EAU Ministerul Afacerilor Externe al EAU a calificat atacurile drept „o escaladare periculoasă şi o încălcare inacceptabilă” și a transmis că țara „își rezervă pe deplin dreptul legitim de a răspunde”. La nivel european, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a condamnat „o încălcare flagrantă a dreptului internaţional”. Premierul britanic Keir Starmer a cerut dezamorsarea tensiunilor și a condamnat atacurile, solicitând ca Iranul „să se angajeze în mod semnificativ în negocieri” pentru menținerea armistițiului și o soluție diplomatică pe termen lung. [...]
Germania cere accelerarea dezvoltării de drone în Europa pe fondul reducerii prezenței militare americane , argumentând că lecția Ucrainei este capacitatea de a produce și introduce rapid tehnologii de apărare pe câmpul de luptă, potrivit Politico . Ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat la Atena, unde a participat la discuții de cooperare militară cu omologii greci, că Europa trebuie să își dezvolte și să își desfășoare „mai repede” propriile capabilități, în contextul în care Washingtonul își reduce prezența militară pe continent. „Trebuie să privim acest lucru ca pe un nou apel de a dezvolta și desfășura propriile noastre capabilități disponibile mai rapid; pur și simplu nu există alternativă.” De ce contează: presiune operațională pentru „timp de livrare” mai scurt în apărare Mesajul Berlinului pune accent pe un aspect operațional: viteza cu care pot fi dezvoltate și puse în utilizare capabilități militare. Wadephul a indicat că „exemplul Ucrainei” arată că astfel de capabilități pot fi create și făcute disponibile mult mai repede decât a practicat Europa în ultimele decenii. În același timp, articolul notează că dronele sunt tot mai des considerate fundamentale pentru securitatea europeană, mai ales în condițiile în care SUA își reduc prezența militară în străinătate. Context: retrageri de trupe SUA și accent pe descurajarea convențională Potrivit informațiilor citate, Pentagonul a anunțat săptămâna trecută că va retrage 5.000 de militari americani din Germania în următorul an. În paralel, președintele SUA Donald Trump a amenințat și cu retrageri din Spania și Italia și a vehiculat în trecut ideea unei ieșiri din NATO . Wadephul a încercat să minimizeze riscul unei retrageri americane la scară largă și a spus că este convins că SUA „apreciază valoarea și importanța NATO”, adăugând că, în opinia sa, capacitatea de descurajare convențională a Alianței în Europa nu ar urma să fie afectată de aceste schimbări. Totodată, a precizat că Berlinul încearcă încă să stabilească ce decizii a luat Washingtonul și ce marjă de influență are Germania. Semnal similar din Franța Wadephul nu este singurul lider european care cere investiții suplimentare în drone: Politico amintește că președintele Franței, Emmanuel Macron, a evidențiat recent importanța tehnologiei dronelor pentru apărarea națională, în timpul unui exercițiu militar desfășurat în regiunea Champagne. În material se mai arată că Ucraina a demonstrat că dronele pot fi fabricate rapid și pot avea performanțe bune împotriva unor tehnologii mai scumpe — un argument relevant în condițiile în care Europa încearcă să își consolideze rapid apărarea în fața Rusiei, pe fondul unei retrageri treptate a SUA. [...]
