Știri
Știri din categoria Apărare
Japonia intră pe piața exporturilor de nave de luptă cu un contract de 10 miliarde AUD (aprox. 7 miliarde USD) către Australia, un pas cu implicații directe pentru industria sa de apărare și pentru echilibrul de securitate din Indo-Pacific, potrivit Adevărul.
Acordul vizează livrarea a 11 fregate multifuncționale din clasa Mogami, construite de Mitsubishi Heavy Industries, într-un contract estimat la circa 10 miliarde de dolari australieni (circa 7 miliarde de dolari americani), conform Wall Street Journal, citat de publicație. Este prima dată după al Doilea Război Mondial când Tokyo vinde unei țări străine nave de luptă de această categorie.
Primele trei fregate urmează să fie construite în Japonia și livrate începând cu 2029, iar restul navelor vor fi asamblate pe șantiere navale australiene din apropierea orașului Perth. Noile platforme vor înlocui fregatele învechite din clasa Anzac și sunt prezentate ca un element de întărire a capacităților navale ale Australiei într-un context regional mai tensionat.
Acordul a fost posibil după relaxarea, în 2014, a regulilor stricte privind exporturile de echipamente militare. Din perspectiva industriei japoneze de apărare, contractul funcționează ca o validare comercială și tehnologică a fregatelor Mogami, descrise drept unele dintre cele mai moderne nave dezvoltate de Japonia.
Potrivit articolului, navele au un grad ridicat de automatizare, ceea ce permite operarea cu un echipaj de aproximativ 90 de persoane, mai mic decât la nave similare, și includ tehnologii de ultimă generație, precum elemente de tip „stealth” (reducerea detectabilității) și sisteme compatibile cu infrastructura militară a Statelor Unite.
Publicația notează că Washingtonul privește favorabil colaborarea, în condițiile în care șantierele navale americane au o capacitate limitată de producție. În același timp, interes pentru fregatele japoneze ar fi exprimat și Noua Zeelandă, precum și mai multe state din Asia de Sud-Est, un indiciu că Japonia încearcă să-și extindă rolul pe piața internațională a industriei de apărare.
Recomandate
Turcia încearcă să limiteze riscurile de escaladare regională după semnarea acordului trilateral de apărare de la Mecca cu Arabia Saudită și Pakistan, insistând că pactul nu vizează Iranul, potrivit Al Jazeera . Mesajul vine pe fondul întrebărilor despre cum ar funcționa în practică o clauză de apărare mutuală de tip „Articolul 5” și cum va reacționa Teheranul. Acordul – „ Mecca Joint Defence Agreement ” – a fost semnat vineri de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și premierul pakistanez Shehbaz Sharif. Documentul prevede că un atac armat asupra uneia dintre cele trei țări ar fi considerat un atac asupra tuturor. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a declarat sâmbătă că pactul nu identifică Iranul sau orice alt stat drept „amenințare comună” și că țările care nu atacă semnatarii nu ar trebui considerate ținte. Cum ar urma să funcționeze clauza de apărare mutuală Fidan a descris angajamentul drept „tehnic” similar cu Articolul 5 al NATO, dar a subliniat că răspunsul ar depinde de circumstanțe. Potrivit explicațiilor sale, statul atacat ar trebui să ceară asistență și să precizeze tipul de sprijin necesar, care ar putea include: informații (intelligence) și logistică; muniție; desfășurarea de unități militare. Acordul prevede și crearea unor comitete politice și militare – cu miniștri de externe și ai apărării, precum și șefi militari – plus un secretariat permanent în Arabia Saudită. Turcia spune că cele trei state vor lucra la instruire comună, schimb de informații, logistică, evaluări de risc și interoperabilitate militară (capacitatea forțelor de a opera împreună). Industrie de apărare și calendarul negocierilor Cooperarea în industria de apărare este prezentată ca o componentă importantă a pactului. Fidan a spus că liderii au discutat inclusiv despre modul în care cele trei țări ar putea beneficia de tehnologiile militare ale celorlalți. Tot el a afirmat că pregătirile pentru acord au durat aproape doi ani și opt luni, sugerând că înțelegerea nu a fost redactată doar ca reacție la tensiunile actuale în care este implicat Iranul. Reacția Iranului și miza extinderii În pofida asigurărilor Ankarei, oficiali iranieni au pus sub semnul întrebării acordul și au avertizat Arabia Saudită să nu se bazeze pe noii parteneri pentru securitate. Mahmoud Nabavian, membru al Comisiei pentru securitate națională și politică externă din parlamentul Iranului, a spus că o cooperare cu Turcia și Pakistan nu ar garanta securitatea saudiților, iar un alt membru, Ebrahim Rezaei, a catalogat pactul drept un „acord pe hârtie”. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, nu a menționat direct acordul într-un mesaj publicat vineri pe X, însă a cerut statelor din regiune să se bazeze pe propriile forțe și să urmărească „o fraternitate adevărată”, subliniind totodată „forța și pregătirea” armatei iraniene. Pe partea turcă, Fidan a prezentat acordul ca parte a unui demers mai amplu de a crește responsabilitatea regională pentru securitate și a criticat rolul „hegemonilor externi”, despre care a spus că agravează problemele. El a indicat că Ankara vrea extinderea aranjamentului și a afirmat că Egiptul ar putea adera după rezolvarea unor chestiuni tehnice. În acest stadiu, rămân neclare detalii-cheie despre coordonarea militară într-o criză, însă arhitectura propusă – comitete, secretariat și accent pe interoperabilitate și industrie de apărare – sugerează că pactul este gândit să depășească nivelul unei simple declarații de apărare mutuală. [...]
Autoritățile au emis un nou RO-Alert în Tulcea după detectarea unei ținte aeriene la graniță. Potrivit Mediafax , sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au identificat în noaptea de sâmbătă spre duminică o țintă aeriană în apropierea frontierei cu Ucraina, iar populația a fost avertizată prin mesaj RO-Alert. Drona a fost identificată la ora 23:35, iar Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru emiterea mesajului. Conform mesajului publicat de MApN pe Facebook, RO-Alert a fost transmis începând cu ora 00:22. „Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea, care a transmis un mesaj RO-Alert începând cu ora 00:22.” Alertă limitată în timp și fără pătrundere în spațiul aerian național Măsurile de alertare au fost menținute până la ora 00:48, când alerta aeriană a încetat. Autoritățile au precizat că ținta a dispărut de pe sistemele radar, a evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina și nu a intrat în spațiul aerian al României. „Ținta aeriană a dispărut de pe sistemele de monitorizare radar. Aceasta a evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina și nu a pătruns în spațiul aerian național. Alerta aeriană a încetat la ora 00:48.” Context: avertizări repetate în 2026 Nu este primul episod de acest tip în județul Tulcea. Mediafax notează că marți a mai fost emisă o avertizare privind „posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian”, iar duminica trecută au fost transmise două mesaje RO-Alert după detectarea, în două rânduri, a unor ținte aeriene în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina. În 2026, autoritățile au emis 61 de mesaje de avertizare, potrivit datelor transmise de ISU Tulcea. [...]
Rusia își întărește protecția bazelor de submarine prin plase anti-dronă , un semnal că amenințarea sistemelor fără pilot a ajuns să influențeze direct postura operațională inclusiv la facilități strategice aflate departe de frontul din Ucraina, potrivit TWZ . Imagini satelitare recente arată că Marina rusă folosește plase pentru a proteja submarinele de atacuri cu drone la baza Rybachiy, pe Peninsula Kamceatka (Extremul Orient rus). În paralel, apar indicii de măsuri noi și la baza Novorossiysk, la Marea Neagră, pentru a reduce vulnerabilitatea submarinelor la amenințări aeriene fără pilot. Rybachiy: plase peste submarinele strategice ale flotei din Pacific Publicația notează că a obținut imaginile cu plasele de la compania Vantor, iar Business Insider a relatat primul despre aceste imagini (link în lista de referințe a materialului). Rybachiy este portul de bază pentru marea majoritate a submarinelor nucleare rusești purtătoare de rachete balistice din clasele Borei și Borei-A aflate în serviciu, dar găzduiește și alte submarine de atac și cu rachete ghidate ale Flotei Pacificului. Imagini Vantor din 4 august 2026 arată mai multe tipuri de submarine acoperite complet cu plase. Conform analizei, aspectul este în linii mari similar cu plasele folosite de forțele ruse în și în jurul Ucrainei ca măsură de protecție împotriva dronelor kamikaze, inclusiv împotriva amenințărilor de la suprafața apei. Tot din imagini reiese că instalarea ar fi început încă din mai, iar la montaj ar fi fost folosite barje cu macarale pentru a ridica și fixa plasele deasupra navelor aflate la cheu. Separat, la Rybachiy se văd și bariere plutitoare (boom-uri) întinse în jurul cheurilor – o măsură devenită obișnuită la baze navale rusești, care poate crea un obstacol suplimentar pentru amenințări la suprafață sau aproape de suprafață, inclusiv ambarcațiuni fără pilot încărcate cu explozivi. Novorossiysk: „cuști” anti-UAS și submarine parțial scufundate în port În cazul bazei Novorossiysk, Ministerul Apărării din Regatul Unit a publicat imagini Vantor din 13 iunie, în care apar submarine de atac din clasa Kilo parțial scufundate în port. Trei dintre ele par să aibă montate ecrane/cadre de protecție („cuști”) deasupra turnului de comandă (conning tower), ca măsură anti-UAS (sisteme aeriene fără pilot). Evaluarea britanică citată de TWZ susține că: „Flota rusă a Mării Negre a echipat trei din cele patru submarine din clasa Kilo cu cuști anti-UAS care acoperă turnurile de comandă. Aceasta a fost aplicată ca măsură preventivă, ca răspuns la capacitatea crescută a Ucrainei de a lovi ținte mai departe de linia frontului.” Aceeași evaluare afirmă că imaginile comerciale din 13 iunie 2026 ar indica faptul că trei submarine și-au slăbit legăturile de la cheu și s-au scufundat în bazin, cu turnurile de comandă rămase deasupra apei – ceea ce ar explica nevoia acestor protecții. Pentru al patrulea submarin, care nu ar fi avut montată o astfel de cușcă, evaluarea britanică sugerează o posibilă „de-prioritizare” față de celelalte trei. TWZ notează că a obținut direct de la Vantor și o imagine din 17 iunie, în care submarinele apar la suprafață, la cheu, ceea ce ridică întrebări dacă scufundarea temporară a fost o reacție la un atac/alertă sau parte dintr-un exercițiu de pregătire. De ce contează: măsuri ieftine, efect operațional imediat Unghiul principal al acestor evoluții este operațional: Rusia pare să adopte rapid măsuri fizice relativ simple (plase, ecrane, bariere plutitoare) pentru a reduce riscul atacurilor cu drone asupra unor active navale critice, inclusiv în locații considerate anterior mai puțin expuse. TWZ leagă extinderea acestor măsuri de proliferarea amenințărilor fără pilot – atât aeriene, cât și de suprafață – și de faptul că Ucraina își extinde raza de acțiune cu drone kamikaze și rachete de croazieră, iar în Marea Neagră sunt raportate frecvent prezențe ale ambarcațiunilor fără pilot. Publicația subliniază și că apariția plaselor la Rybachiy, aflată la mii de mile de Ucraina, indică o extindere a preocupărilor privind atacurile cu drone dincolo de proximitatea frontului. În concluzie, întărirea protecției la Rybachiy și Novorossiysk sugerează o schimbare de „postură de protecție a forței” (force protection) la nivel de bază navală, iar astfel de soluții ar putea continua să apară și în alte armate, pe măsură ce barierele de intrare pentru atacuri cu drone rămân scăzute și capabilitățile cresc. [...]
SUA au acceptat livrări lunare de rachete Patriot pentru Ucraina, dar volumele sunt sub nivelul anilor trecuți , iar Kievul încearcă să acopere deficitul prin parteneri europeni, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că există un acord cu Washingtonul pentru livrări în fiecare lună, însă cantitățile din 2026 nu sunt suficiente pentru nevoile apărării antiaeriene. Zelenski a făcut declarațiile pe 8 august, la Belgrad, într-o conferință de presă comună cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić. El nu a precizat câte interceptoare (rachete defensive folosite pentru doborârea țintelor aeriene) vor fi livrate și nici motivul reducerii față de anii anteriori. „Ne vor furniza rachete în fiecare lună? Da, avem acorduri. Sunt aceste rachete suficiente? Nu.” Presiune pe Europa pentru completarea stocurilor În condițiile în care livrările din SUA nu acoperă necesarul, Zelenski a spus că Ucraina negociază cu parteneri europeni pentru interceptoare suplimentare. El a indicat explicit Germania și Polonia, dar și țări scandinave, ca potențiali furnizori care ar avea astfel de armament în arsenale. „Germanii și polonezii pot ajuta serios. Alte țări ajută puțin câte puțin.” Producția locală de interceptoare Patriot rămâne blocată Efortul de a obține mai multe interceptoare prin import vine pe fondul unor blocaje în acordurile de producție comună cu SUA. La începutul lunii august, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a confirmat că Washingtonul nu va permite Ucrainei să producă pe plan intern interceptoare Patriot, invocând regimul strict de control la export pentru această tehnologie. Potrivit articolului, poziția actuală contrazice discuții anterioare în care președintele american Donald Trump a sugerat, la un summit NATO din iulie, posibilitatea licențierii producției, idee pe care ulterior a nuanțat-o, argumentând că transferul unei tehnologii sensibile este dificil deoarece statele beneficiare „se pot întoarce într-o zi împotriva ta”. [...]
O dronă cu explozibil a traversat zona de frontieră fără să fie detectată de radare , iar incidentul ridică semne de întrebare despre capacitatea de supraveghere aeriană la joasă altitudine într-un perimetru sensibil, inclusiv pe traseul Coridorului Vertical de Gaze, potrivit Antena 3 . Explozia a avut loc pe 8 august, în jurul orei 08:20, pe teritoriul Bulgariei, în proximitatea frontierei cu România. Conform informațiilor din articol, drona ar fi traversat spațiul aerian al României și Bulgariei și a explodat la aproximativ 1.000 de metri de o stație de comprimare a gazelor de lângă Kardam, descrisă ca o locație-cheie pe Coridorul Vertical al Gazelor. Ce spune MApN: radarele nu au indicat o traversare spre Bulgaria Ministerul Apărării Naționale afirmă că sistemele sale de supraveghere radar nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria și că, înainte de explozie, nu au fost înregistrate „evoluții ale unor ținte aeriene” care să indice o traiectorie prin spațiul aerian național spre teritoriul bulgar. MApN mai precizează că monitorizează permanent situația din proximitatea frontierelor și că va comunica date suplimentare „în măsura în care vor apărea informații relevante”. Reacția Bulgariei: „nu e o dronă de jucărie”, dar tipul nu e încă stabilit Prim-ministrul bulgar Rumen Radev a declarat, potrivit BNR News (citată de Antena 3), că zgomotul dronei a fost înregistrat de poliția de frontieră din România, după care s-a auzit o explozie puternică. Autoritățile bulgare au împrejmuit zona, iar echipe ale Poliției de Frontieră, Poliției Naționale și Ministerului Apărării au fost trimise la fața locului pentru a stabili tipul dronei. Radev a susținut că drona nu a fost detectată nici în spațiul aerian bulgar, nici în cel românesc și a invocat dificultatea detectării dronelor mici care zboară la altitudine joasă. Tot el a spus că există fotografii cu drona, dar că nu poate anunța deocamdată tipul acesteia, adăugând că „nu este o dronă de jucărie” și că ar fi avut „o cantitate solidă de explozibil”. În același context, premierul bulgar a afirmat că livrarea unor „radare digitale tridimensionale moderne” este amânată de ani și că autoritățile încearcă accelerarea procesului, însă „va trebui să așteptăm mai mult”. De ce contează: incident lângă o infrastructură energetică strategică În articol este menționat că Kardam este una dintre locațiile-cheie de pe Coridorul Vertical al Gazelor, o rută strategică pentru transportul gazelor naturale lichefiate din Grecia prin Europa de Sud-Est și Centrală, care leagă Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Moldova și Ucraina. Incidentul vine după o serie de episoade recente legate de drone în regiune: Antena 3 notează că, la sfârșitul lunii iulie, forțele române au doborât trei drone în spațiul aerian în decurs de trei zile, iar cel puțin una ar fi fost identificată ca fiind de tip Shahed , folosit de forțele ruse. Ce urmează La momentul relatării, tipul dronei nu era stabilit, iar autoritățile bulgare desfășurau verificări la fața locului. MApN spune că va reveni cu informații dacă apar date relevante, în timp ce premierul bulgar a anunțat măsuri de întărire a supravegherii și de bazare a unor forțe și active ale Poliției de Frontieră pentru detectarea și combaterea dronelor pe segmentul de frontieră menționat în declarațiile sale. [...]
Pentagonul a semnat un contract de până la 500 milioane dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru extinderea rapidă a sistemelor antidrone SkyValor , într-un acord pe trei ani care poate accelera achizițiile și trecerea la producție de serie, potrivit TechRadar . Contractul a fost acordat companiei CACI și susține achiziții prin Joint Interagency Task Force 401 (JIATF-401), structură a Pentagonului care gestionează operațiunile zilnice de contracarare a dronelor și activitățile de achiziții aferente la nivelul „forței întrunite” (structuri comune ale mai multor categorii de forțe). Ce cumpără Pentagonul și cum ar urma să fie folosit Acordul permite JIATF-401 să cumpere sisteme suplimentare SkyValor, inclusiv două configurații menționate în material: CORIAN , o variantă pentru amplasamente fixe; BEAM (Backpackable Electronic Attack Module) , un modul portabil care combină detecția pe radiofrecvență cu capabilități de „atac electronic” (adică bruiaj/perturbare a legăturilor folosite de drone). TechRadar notează că SkyValor este proiectat să detecteze, monitorizeze, identifice și să „învingă” (neutralizeze) drone neautorizate, oferind un strat suplimentar de protecție înainte ca sisteme antidrone mai mari să fie disponibile. De ce contează: trecerea la producție de serie și extinderea achizițiilor Decizia vine pe fondul creșterii utilizării dronelor mici și ieftine și al nevoii de metode mai rapide de detectare, urmărire și oprire a acestora înainte să amenințe personalul sau infrastructura critică. Potrivit CACI, evaluările operaționale reușite au „deblocat” intrarea SkyValor în producție la ritm complet (full-rate production) în cadrul noului acord de achiziții. În testele de la Marine Corps Air Station Yuma , sistemul ar fi detectat și neutralizat mai multe drone mici dincolo de raza vizuală. Ce rămâne neclar Acordul nu precizează câte sisteme SkyValor ar urma să fie cumpărate în cei trei ani și nici prioritățile de desfășurare . Deși testarea a susținut decizia de achiziție, eficiența în operațiuni va depinde de performanța sistemelor în fața unor amenințări cu drone tot mai sofisticate, mai notează publicația. (Materialul este atribuit și de TechRadar către The DroneFront, fără ca această trimitere să adauge detalii contractuale noi.) [...]
