Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, cere administrației Trump să continue vânzările de arme către Taipei - după ce Trump a spus că amână aprobarea unui pachet de 14 miliarde de dolari ca „monedă de negociere” cu Beijingul

Taiwan cere administrației Trump să nu transforme vânzările de arme într-o monedă de schimb cu Beijingul , avertizând că orice slăbire a sprijinului militar american ar crește riscurile pentru securitatea Indo-Pacificului, lanțurile globale de aprovizionare și economia mondială, potrivit Politico . Apelul a fost făcut de președintele Taiwanului, Lai Ching-te , într-o postare pe Facebook, după ce Donald Trump a spus vineri că întârzie aprobarea unei vânzări de arme către Taiwan în valoare de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), pe care o vede ca „instrument de negociere” în relația cu China. Ce a spus Taiwanul și de ce leagă subiectul de economie Lai a argumentat că sprijinul SUA este esențial pentru a contrabalansa presiunea militară tot mai mare a Chinei în regiune și pentru menținerea stabilității. „China nu a abandonat niciodată intenția de a anexa Taiwanul prin forță și continuă să își extindă capacitățile militare.” În același mesaj, liderul taiwanez a legat explicit securitatea din Strâmtoarea Taiwan de efecte economice globale: „Orice act care subminează pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan [...] va avea un impact semnificativ asupra securității Indo-Pacificului, lanțurilor globale de aprovizionare și economiei mondiale.” Poziția lui Trump și miza negocierii cu Xi Trump a declarat, atât la bordul Air Force One, cât și într-un interviu la Fox News, că nu a aprobat încă tranzacția și că decizia rămâne deschisă. „Nu am aprobat-o încă. Vom vedea ce se întâmplă. S-ar putea să o fac, s-ar putea să nu o fac.” Declarațiile au venit după un summit de două zile la Beijing cu liderul chinez Xi Jinping, întâlnire care, potrivit relatării, a produs puține rezultate concrete. Beijingul cere de mult timp oprirea vânzărilor de arme către Taipei și își susține revendicarea asupra insulei prin intensificarea presiunii militare. Trump a sugerat și că vânzările de arme ar putea încuraja Taiwanul să declare independența formală, scenariu care ar putea declanșa un conflict cu China. Riscuri de politică și de reglementare invocate în articol În material sunt menționate două repere care ar limita spațiul de manevră al Washingtonului: Trump a spus că a discutat „în mare detaliu” cu Xi despre vânzările de arme către Taiwan, lucru prezentat ca o posibilă încălcare a unui angajament din 1982 atribuit fostului președinte Ronald Reagan, potrivit căruia SUA nu ar consulta Beijingul pe aceste tranzacții. O eventuală blocare a livrărilor ar încălca și Taiwan Relations Act din 1979 , care angajează SUA să furnizeze Taiwanului „arme cu caracter defensiv” pentru a descuraja o posibilă agresiune chineză. Separat, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat la ABC News că afirmațiile lui Trump nu indică o schimbare a politicii americane față de Taiwan: „nu există nicio schimbare în politica americană privind Taiwanul”. Taiwan, prin Lai, și-a reiterat poziția că este deja „o națiune democratică suverană și independentă” și a avertizat asupra consecințelor unei posibile tentative de invazie, pe fondul unor evaluări anterioare ale secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, care a spus anul trecut că un astfel de scenariu ar putea fi „iminent”. [...]