Știri
Știri din categoria Apărare
Armata israeliană condiționează menținerea încetării focului în Liban de respectarea acordului și avertizează că poate relua rapid operațiuni ofensive, potrivit HotNews. Mesajul a fost transmis duminică de șeful armatei israeliene, generalul-locotenent Eyal Zamir, în timpul unei vizite la trupe israeliene aflate în apropierea cetății Beaufort, în sudul Libanului.
Zamir a spus că armata israeliană „va continua să acționeze de o manieră decisivă împotriva amenințărilor dinspre teritoriul libanez” și că rămâne pregătită să treacă „rapid la operațiuni ofensive” dacă încetarea focului va fi încălcată.
În același context, șeful armatei israeliene a indicat explicit rolul forțelor armate libaneze în arhitectura de securitate post-acord, afirmând că acestea trebuie să-și îndeplinească angajamentele „în conformitate cu acordul istoric” și să acționeze pentru eliminarea „teroriștilor Hezbollah și infrastructurilor teroriste din zonă”.
După ce a cucerit la finalul lunii mai cetatea Beaufort — o fortăreață din perioada Cruciadelor, situată la câțiva kilometri nord de frontiera Israel–Liban — armata israeliană a anunțat că a descoperit sub edificiu o rețea de tuneluri atribuită Hezbollah, organizație descrisă în material ca proiraniană.
Cetatea Beaufort a mai fost folosită ca bază de către forțele israeliene în perioada ocupației din sudul Libanului, până în anul 2000.
Potrivit informațiilor din material, războiul s-a reluat în Liban pe 2 martie, după ce Hezbollah a atacat teritoriul israelian „în semn de sprijin pentru Iran”, în contextul unei ofensive israeliano-americane care viza Iranul. Israelul a răspuns cu bombardamente și o ofensivă terestră, în paralel cu apeluri la evacuarea unor zone din sudul Libanului.
Un protocol al acordului semnat pe 17 iunie între Teheran și Washington a permis intrarea în vigoare a unui acord fragil de încetare a focului în Liban din 21 iunie, înaintea semnării, pe 26 iunie, a unui acord-cadru între Liban și Israel pentru o „pace durabilă”. În acest cadru, avertismentul transmis de Zamir indică faptul că reluarea ostilităților ar putea fi declanșată de încălcarea încetării focului și de nerespectarea obligațiilor asumate pe teren.
Recomandate
Loviturile IDF din sudul Libanului au vizat comandanți Hezbollah , pe fondul unei dispute privind prezența civililor în ținte , potrivit The Jerusalem Post . Armata israeliană spune că a ucis, în weekend, al doilea comandant Hezbollah într-o serie de atacuri în zona Deir ez-Zahrani și la un sediu al organizației din zona Ansar. IDF a anunțat duminică dimineață că l-a ucis pe Abu Hassan Alaa, descris drept comandant în unitatea Bader a Hezbollah. Conform armatei, acesta ar fi desfășurat atacuri asupra soldaților israelieni care operează în regiune. În același context, armata a legat atacul de o lovitură separată, desfășurată „în weekend”, asupra cartierului general al Hezbollah din zona Ansar, unde ar fi fost ucis Ali Samir Al-Haj Hassan, comandant de batalion în unitatea Radwan. Publicația notează că ambele atacuri au venit ca răspuns la un incident în care trei soldați IDF au fost grav răniți în weekend. Disputa privind civilii: IDF și biroul premierului invocă „scuturi umane” IDF a precizat că, la momentul loviturii asupra sediului din Ansar, familia lui Hassan se afla împreună cu acesta în interior. Armata susține că membrii familiei „nu au fost ținta” și că atacul a fost direcționat „în mod specific” asupra lui Hassan, pe care îl descrie drept țintă legitimă în dreptul internațional. „Trebuie subliniat că membrii familiei nu au fost ținta loviturii. Lovitura a fost direcționată în mod specific asupra lui Hassan, care era o țintă legitimă în conformitate cu dreptul internațional.” „Teroristul și-a folosit familia ca scuturi umane, ascunzându-se alături de ei în interiorul cartierului general militar.” Biroul prim-ministrului (PMO) a afirmat, la rândul său, că nu ar fi știut că Hezbollah a plasat civili în complexul militar și că IDF ar fi aflat acest lucru abia ulterior. „Abia mai târziu IDF a aflat că Hezbollah a pus în mod deliberat civili în acel complex militar.” Ce urmează Din informațiile disponibile în material, nu sunt menționate măsuri suplimentare sau o evaluare independentă a situației din teren. Rămâne de urmărit dacă acuzațiile privind prezența civililor în ținte vor genera reacții oficiale suplimentare sau consecințe operaționale în modul în care sunt planificate loviturile în sudul Libanului. [...]
Distrugerea unei drone marine cu explozibil lângă Neptun Deep ridică miza de securitate pentru cea mai mare investiție energetică a României , într-un moment în care proiectul este în derulare și are rol strategic pentru aprovizionarea cu gaze. Informațiile au fost relatate de Economedia , care citează o informare a Ministerului Apărării Naționale (MApN) și reacții oficiale. Incidentul a avut loc în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a României, în apropierea platformei Neptun Alpha, la aproximativ 80 de mile marine (circa 148 km) est de Constanța. Potrivit MApN, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au intervenit, iar una dintre ele a angajat ținta și a executat foc cu tunul de bord, lovind drona. Intervenție militară și verificări în desfășurare Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis că Garda de Coastă a semnalat dimineața existența unei drone marine „la câteva sute de metri” de lucrările desfășurate pentru extracția gazelor la Neptun Deep. A fost constituită o celulă de comandă la nivelul MApN, iar decizia de distrugere a fost luată „în coordonare cu Președintele României”, cu prioritate pentru protejarea personalului de pe platformă și securizarea infrastructurii critice. MApN a mai precizat că o navă a Gărzii de Coastă, cu o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Forțelor Navale Române la bord, se deplasează către zona incidentului pentru verificări, iar misiunea este în desfășurare. Totodată, Miruță a afirmat că, prin canalul de comunicare directă cu partea ucraineană, România a primit confirmarea oficială că drona nu este de proveniență ucraineană. Reacții: UE vorbește despre „război hibrid”, OMV Petrom spune că lucrările continuă Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încadrat incidentul într-o „campanie de amenințări” în escaladare și a folosit explicit termenul de „război hibrid” (acțiuni sub pragul unui conflict declarat, precum sabotaj, dezinformare sau atacuri asupra infrastructurii). „Se desfășoară o campanie de amenințări din ce în ce mai intensă (...). Este vorba de un război hibrid.” Președintele României, Nicușor Dan, a felicitat Armata Română, piloții celor două F-16 și Garda de Coastă, afirmând că prioritatea a fost protejarea oamenilor și a infrastructurii critice. În același mesaj, el a condamnat „intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse”. OMV Petrom a transmis, la solicitarea Economedia, că lucrează „îndeaproape” cu autoritățile române pentru protecția infrastructurii energetice offshore și că activitățile din proiect se desfășoară conform graficului, subliniind că siguranța personalului și integritatea operațiunilor rămân prioritare. De ce contează pentru economie: Neptun Deep, proiect strategic și investiție majoră Neptun Deep este dezvoltat în parteneriat de Romgaz și OMV Petrom și este descris drept cea mai mare investiție din sectorul energetic românesc din ultimele decenii. „Inima” exploatării este platforma offshore Neptun Alpha, unde gazele extrase din zăcămintele submarine urmează să fie procesate înainte de a fi trimise spre România. În iulie a fost instalată platforma de producție pentru proiect, iar premierul interimar Ilie Bolojan a caracterizat exploatarea gazelor din Marea Neagră drept un proiect strategic pentru securitatea energetică, cu efecte asupra economiei și industriei, inclusiv prin posibilitatea de a susține relansarea unor ramuri industriale și un consum la prețuri mai stabile. Pentru context suplimentar despre miza economică a proiectului, Economedia indică și materialul explicativ: Economedia . Informarea MApN citată în articol este disponibilă aici: MApN . [...]
Estimarea Seulului de până la 120 de focoase nucleare nord-coreene ridică miza de securitate în regiune și accentuează diferențele față de cifrele vehiculate la Washington , potrivit Biziday . Ministrul sud-coreean al Apărării, Ahn Gyu-back , a spus parlamentarilor că Coreea de Nord ar avea între 80 și 120 de focoase, dar a precizat că este dificil de stabilit un număr exact. Ahn a revenit ulterior cu o clarificare: intervalul provine din estimări ale unor organizații private de cercetare, iar armata sud-coreeană nu poate confirma oficial aceste date. Diferența devine relevantă și în plan diplomatic, după ce Donald Trump a afirmat cu o zi înainte, la Casa Albă, că Phenianul ar deține 57 de „arme nucleare foarte puternice”, în contextul discuțiilor despre un posibil summit cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la finalul anului. Întrebat despre această declarație, ministrul sud-coreean a spus doar că „cifrele par oarecum diferite”. De ce Seulul evită cifre „oficiale” și ce transmite prin poziția sa Coreea de Sud evită tradițional să facă publice estimări detaliate privind arsenalul nuclear al Coreei de Nord și, totodată, nu recunoaște oficial Phenianul ca stat deținător de arme nucleare. Ahn a reiterat această linie când a fost întrebat direct dacă guvernul sud-coreean recunoaște Coreea de Nord ca stat înarmat nuclear: „Nu putem recunoaște oficial acest lucru”. Ministrul a refuzat să comenteze dacă referința lui Trump la 57 de focoase ar echivala cu o recunoaștere de către SUA a statutului nuclear al Coreei de Nord, argumentând că nu este potrivit ca el să comenteze declarațiile președintelui american. Implicații pentru postura de apărare a Coreei de Sud Ahn a reafirmat că Seulul va continua să se bazeze pe „umbrelă nucleară” a SUA (garanțiile de descurajare nucleară oferite de Washington), în linie cu politica sud-coreeană de a nu dezvolta propriile arme nucleare. El a spus că țara sa nu poate dezvolta arme nucleare și nici nu ar trebui să accepte desfășurarea de arme nucleare tactice americane. Declarațiile vin în contextul în care Trump încearcă să reia relația cu Kim Jong Un, după ce a ordonat reducerea exercițiilor militare comune SUA–Coreea de Sud , pe care le-a descris drept „ostile” Coreei de Nord, conform informațiilor citate de Biziday din Reuters. [...]
Distrugerea unei drone navale lângă Neptun Deep împinge UE spre accelerarea investițiilor în apărare , în special pe zona de contracarare a dronelor și de monitorizare a Flancului Estic, în contextul în care incidentul este încadrat drept „război hibrid”, potrivit G4Media . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a transmis că România a distrus „o dronă navală încărcată cu explozibil” în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră și a legat episodul de „o campanie de amenințări în escaladare” care „îi neliniștește” pe cetățenii UE și urmărește „să divizeze Uniunea”. „Acesta este un război hibrid.” De ce contează: presiune pentru cheltuieli și capacități noi pe Flancul Estic Mesajul șefei Comisiei plasează incidentul într-o logică de securitate care are consecințe directe asupra priorităților de finanțare și producție în industria de apărare europeană. Von der Leyen a indicat că „misiunea fondatoare” a UE – păstrarea păcii – presupune acum și „capacitatea de a descuraja provocările și agresiunea”. În acest cadru, ea a invocat agenda „Readiness 2030”, despre care spune că „mobilizează fonduri de până la 800 de miliarde de euro (aprox. 4.000 de miliarde de lei)”. Ce măsuri indică Bruxelles-ul: anti-drone, monitorizare și producție în Europa În aceeași intervenție, von der Leyen a menționat două direcții operaționale: Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor (axată pe contracararea amenințărilor cu drone); monitorizarea Flancului Estic , în paralel cu intensificarea producției în Europa pentru a furniza „capacitățile de care au nevoie statele membre”. Obiectivul declarat este ca UE să poată răspunde „amenințărilor emergente” cu „rapiditate, unitate și hotărâre”. Contextul imediat: incident lângă infrastructură energetică strategică Incidentul a avut loc „în apropierea platformei” Neptun Deep din Marea Neagră, un punct sensibil prin prisma importanței sale strategice. În material este menționat și un titlu separat al publicației privind distrugerea dronei și o declarație a ministrului Apărării, Radu Miruță, care ar fi spus că există „confirmarea oficială” că drona nu este „de proveniență ucraineană”; articolul de față nu oferă însă detalii suplimentare despre această confirmare. În lipsa altor informații tehnice în sursă, nu este precizat cine ar fi lansat drona sau de unde provenea. [...]
Intrarea unei drone în spațiul aerian al României a declanșat ridicarea de la sol a două F-18 spaniole și a unui elicopter IAR-330 românesc , după ce ținta a fost detectată în proximitatea frontierei cu Ucraina, potrivit Biziday . Drona s-a prăbușit într-o zonă nepopulată din localitatea Grindu (județul Tulcea), fără victime sau pagube materiale raportate. Ministerul Apărării Naționale arată că sistemul de supraveghere radar a detectat, la ora 02:23, un „grup de ținte aeriene” în apropierea graniței cu Ucraina. Ca urmare, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole au fost ridicate de la sol pentru monitorizare, iar un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române a decolat pentru o misiune de cercetare aeriană. La ora 03:21, o dronă a pătruns în spațiul aerian național, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați, iar populația a fost avertizată prin Ro-Alert la 03:20. La 03:24, echipajul elicopterului a raportat că ținta a căzut la circa 4 kilometri nord-est de Grindu, într-o zonă nepopulată. După impact, drona a luat foc, însă incendiul s-a stins singur, iar alerta aeriană a încetat la 03:52. Ce s-a întâmplat cu resturile și cine investighează Într-o actualizare comunicată la ora 12:00, MApN precizează că, în urma verificărilor la fața locului, fragmentele „nu prezintă risc pirotehnic”. Resturile dronei au fost ridicate de Poliția de Frontieră pentru continuarea cercetărilor, iar cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. [...]
O nouă pătrundere neautorizată a unei drone în spațiul aerian românesc a declanșat, în noaptea de miercuri spre joi, procedurile de alertare și monitorizare în zona de graniță, după ce aparatul s-a prăbușit într-o zonă nelocuită din județul Tulcea, potrivit HotNews , care citează informațiile Ministerului Apărării Naționale . Potrivit comunicatului MApN, radarele militare au detectat la ora 02.23 un grup de ținte aeriene în apropierea frontierei cu Ucraina. Pentru monitorizarea situației au fost ridicate două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, iar un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române a decolat într-o misiune de cercetare aeriană. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a fost informat, iar la ora 03.20 a fost emis un mesaj RO-Alert . Conform MApN, la 03.21 o dronă a pătruns în spațiul aerian național, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați, iar la 03.24 echipajul elicopterului a raportat că ținta a căzut la circa 4 kilometri nord-est de localitatea Grindu (județul Tulcea), într-o zonă nepopulată. Alerta aeriană a încetat la 03.52. Impact operațional: incendiu minor și securizarea zonei Drona prăbușită a provocat un incendiu care s-a stins de la sine, fără victime sau pagube materiale, a transmis MApN. O echipă de militari a fost trimisă la locul impactului pentru securizarea zonei. Context: a treia dronă identificată în zonă din noiembrie Prefectul județului Tulcea, Eugen Terente, a recomandat populației să sune la 112 dacă observă o dronă deasupra localităților sau dacă una se prăbușește în apropiere și să nu se apropie de zona de impact, potrivit Agerpres. MApN indică faptul că drona căzută în comuna Grindu este a treia identificată în zonă din luna noiembrie a anului trecut până în prezent. În același timp, Tulcea este menționat ca unul dintre județele cu cele mai multe cazuri de pătrunderi neautorizate ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, pe fondul proximității și configurației frontierei româno-ucrainene, fără ca în cazurile anterioare să fi fost raportate victime. [...]
