CAT$813.67+0.52%

Pagubele de la NSA Bahrain pun presiune pe costuri și pe arhitectura de apărare a SUA în Golf, după ce noi imagini din satelit indică distrugeri extinse în urma atacurilor iraniene, potrivit Adevărul. Miza depășește bilanțul material: loviturile au declanșat la Washington o reevaluare a modului în care sunt protejate și distribuite bazele americane din regiune.

Imaginile analizate de Wall Street Journal, coroborate cu filmări de pe rețele sociale și mărturii ale unor militari americani, arată că baza Naval Support Activity (NSA) Bahrain – centrul operațiunilor navale ale SUA în Orientul Mijlociu – a fost vizată repetat între sfârșitul lui februarie și iunie, într-o campanie cu rachete și drone care a lovit obiective sensibile.

Ce s-a stricat și de ce contează operațional

Evaluările independente citate în material indică avarii sau distrugeri la sediul de comandă și la cel puțin o duzină de clădiri din incintă, inclusiv infrastructură cu rol direct în funcționarea bazei. Între elementele menționate ca afectate:

• sediul de comandă și o parte din sediul Flotei a 5‑a;
• cel puțin zece clădiri (în total, analiza inițială vorbește de „cel puțin o duzină”);
• două terminale de comunicații prin satelit, descrise ca fiind grav avariate;
• depozite logistice, infrastructură portuară, sala de mese și barăci pentru sute de militari;
• un depozit folosit de Grupul Operativ 59, unitate a marinei americane specializată în drone și sisteme de inteligență artificială.

Publicația notează că o parte dintre proiectile ar fi fost interceptate, însă cele care au trecut de apărarea antiaeriană au produs pagube care „pun presiune pe capacitatea operațională” a bazei.

Costuri: de la echipamente punctuale la estimări de sute de milioane

În zona de costuri, materialul indică atât valori pentru echipamente specifice, cât și estimări agregate. Terminalele AN/GSC‑52B, considerate esențiale pentru comunicații în timp real, sunt evaluate la aproximativ 20 de milioane de dolari fiecare (aprox. 92 milioane lei), iar două astfel de terminale ar fi fost avariate.

Pentru ansamblul pagubelor din NSA Bahrain, Wall Street Journal estimează circa 400 de milioane de dolari (aprox. 1,84 miliarde lei). Separat, un oficial al Pentagonului a vorbit despre 29 de miliarde de dolari cheltuiți în războiul cu Iranul (aprox. 133 miliarde lei), fără a include pagubele asupra bazelor, în timp ce un raport al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) ridică nota totală la aproximativ 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei), din care între 2,2 și 5,1 miliarde ar reprezenta daunele provocate de atacurile iraniene.

Diferența de mesaj: Washington minimizează, imaginile sugerează altceva

Armata americană susține, potrivit materialului, că atacurile nu au provocat victime și nu au afectat semnificativ operațiunile militare, deși majoritatea personalului a fost evacuat preventiv. Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central, Tim Hawkins, a declarat că Iranul a lansat peste 8.000 de rachete și drone împotriva forțelor americane din Orientul Mijlociu, iar SUA au lovit peste 13.500 de ținte iraniene.

În același timp, Wall Street Journal afirmă că Pentagonul ar fi încercat să limiteze accesul public la imaginile din satelit care arată amploarea distrugerilor, ceea ce complică evaluarea exactă a pagubelor. Întrebat în Congres despre costuri, secretarul apărării Pete Hegseth a evitat o cifră exactă, spunând:

„Care este costul obținerii unei arme nucleare de către Iran?”

Ce urmează: opțiuni de reorganizare a prezenței SUA în Golf

Pe fondul vulnerabilităților scoase la iveală, SUA ar analiza o reorganizare amplă a prezenței în Golf. Printre opțiunile enumerate în material se află modificarea bazei din Bahrain, reducerea contingentelor din Kuweit și Arabia Saudită și relocarea unor instalații la vest de Golful Persic, pentru a fi mai greu de lovit. De asemenea, unele clădiri distruse ar putea să nu mai fie reconstruite, centrele de comandă ar putea fi mutate în subteran, iar Washingtonul ia în calcul dispersarea capacităților în mai multe locații, inclusiv mutarea unor facilități în Israel.

Materialul mai notează că baza – descrisă ca un „mic oraș”, singura din Orientul Mijlociu unde locuiau și familiile militarilor – a devenit, prin această infrastructură extinsă, un punct vulnerabil, iar deciziile de acum ar putea influența prezența militară americană în regiune „pentru o generație”.