Interceptarea și doborârea a două drone în mai puțin de 24 de ore arată că Poliția Aeriană a României funcționează în regim de reacție continuă, cu proceduri standardizate și o coordonare strânsă între echipajul din aer și echipele de la sol, potrivit HotNews, care citează un interviu publicat de Ministerul Apărării Naționale (MApN).

Pilotul de F-16 care a executat cele două misiuni a descris ritmul alert al alertei nocturne și faptul că, la decolare, nu cunoștea ținta exactă, dar știa miza operațională: apărarea spațiului aerian. Identitatea militarului nu a fost făcută publică, interviul fiind publicat fără dezvăluirea numelui.

Ce spune pilotul despre misiuni: aceeași presiune, aceeași procedură

În interviu, pilotul afirmă că ambele interceptări au fost „la fel de solicitante” și au cerut același nivel de concentrare pentru neutralizarea țintei. Diferența a fost mai degrabă în durata angajării:

„N-am știut pentru ce decolăm, dar am știut că noi mergem să ne apărăm țara.”

„Una s-a lăsat repede dată jos, iar alta, poate, un timp mai mare decât la prima interceptare.”

Pilotul insistă și pe rolul echipei de la sol în misiunile de noapte, descriind cooperarea dintre tehnicul de bord, controlorii de trafic aerian și colegii implicați în siguranța zborului și identificarea țintei.

Datele operaționale comunicate de MApN: detectare, ridicare de la sol, neutralizare

MApN a anunțat că sâmbătă, la ora 08:22, sistemele radar au detectat o nouă țintă aeriană în apropierea frontierei cu Ucraina, care a intrat fără autorizare în spațiul aerian românesc. Două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au fost ridicate pentru interceptare.

Conform comunicării ministerului, același pilot care participase la misiunea de vineri dimineață, aflat la manșa aceleiași aeronave și sprijinit de același coleg, a executat procedurile standard de identificare și neutralizare. Drona a fost doborâtă „în condiții de siguranță” deasupra unei zone nepopulate, în proximitatea frontierei cu Ucraina, la circa 10 km de Sfântu Gheorghe.

De ce contează: presiune pe resurse și pe lanțul de comandă, nu doar pe pilot

Mesajul central al interviului este că astfel de incidente nu sunt gestionate ca episoade izolate, ci ca misiuni care pun la lucru un întreg lanț operațional, de la supravegherea radar și decizia de ridicare de la sol până la coordonarea din aer și de la sol. În același timp, frecvența alertelor („de mai multe ori” într-o singură noapte, în relatarea pilotului) indică un regim de disponibilitate permanentă.

Separat, șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a declarat că pilotul care a angajat drona este căpitan, iar cel care l-a asistat este locotenent, ambii având cel mult 28 de ani, potrivit informațiilor redate de HotNews.