Știri
Știri din categoria Apărare
Portugalia își crește armata cu 5%, cu un cost de peste 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei), într-o decizie care pune presiune directă pe bugetul public și pe planificarea resurselor în următorii ani, potrivit Știrile Pro TV.
Guvernul portughez a aprobat măsura joi, vizând o creștere cu 5% a efectivelor forțelor armate, până la aproximativ 31.000 de militari. Costul total este estimat la peste 150 de milioane de euro.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Antonio Leitão Amaro, a anunțat decizia după o ședință de cabinet, explicând că obiectivul este consolidarea capacităților de apărare și creșterea numărului de trupe.
Măsura include angajări în următorii trei ani, însă fără detalii suplimentare privind calendarul exact, distribuția pe categorii de personal sau sursele de finanțare.
Oficialul a legat creșterea de nevoia de a întări recrutarea și de a susține progresul în carierele militare, astfel încât armata să poată încorpora personal și să răspundă unor cerințe operaționale noi.
„În acest fel, consolidăm recrutarea şi, de asemenea, progresul în carierele profesionale pentru a putea încorpora personal şi a răspunde noilor cerinţe operaţionale.”
În aceeași ședință, guvernul a aprobat și măsuri privind combaterea schimbărilor climatice, care urmează să fie dezbătute în Parlament la sfârșitul verii, conform aceleiași surse.
Recomandate
România își întărește apărarea aeriană cu sprijin aliat suplimentar , după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, potrivit Știrile Pro TV . Președintele Nicușor Dan a anunțat că Slovacia și Portugalia vor trimite capabilități militare în România. Sprijinul vizează componenta de supraveghere și reacție la amenințări aeriene: elicoptere și radare pentru depistarea dronelor. Cele două state se alătură altor patru țări menționate ca furnizori de sprijin pentru România: Italia, Spania, Franța și SUA. Decizia, anunțată la Bruxelles, pe fondul discuțiilor despre flancul estic Anunțul a fost făcut în contextul reuniunii miniștrilor Apărării din NATO , desfășurată la Bruxelles, unde România a fost reprezentată de ambasadorul său la NATO. Tot la Bruxelles, liderii europeni s-au reunit în Consiliul European, unde apărarea, Ucraina și viitorul buget al Uniunii Europene sunt pe agenda discuțiilor. În concluziile premergătoare summitului, România este menționată în legătură cu incidentul de la Galați, în cadrul temei privind consolidarea apărării pe flancul estic. De ce contează: SUA își revizuiesc postura militară în Europa Miza operațională este amplificată de un alt mesaj transmis la aceeași reuniune: secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a spus că, în următoarele șase luni, Statele Unite vor analiza și vor revizui prezența militară în Europa. În acest context, rămâne relevant faptul că România găzduiește trupe și echipamente militare americane. Articolul nu precizează calendarul livrărilor, numărul de echipamente sau modul concret de integrare a acestor capabilități în dispozitivul de apărare al României. [...]
România își extinde rapid capacitatea de apărare anti-dronă prin sprijin aliat , după ce Portugalia și Slovacia s-au oferit să furnizeze echipamente suplimentare, potrivit Antena 3 , care citează o postare a președintelui Nicușor Dan de la Bruxelles. Anunțul vine în contextul în care, spune șeful statului, în concluziile Consiliului European urmează să fie menționat subiectul dronelor care au pătruns pe teritoriul României. În viziunea sa, această referire ar însemna „o atenție suplimentară acordată Flancului Estic” și întărirea proiectelor dedicate, inclusiv „Eastern Flank Watch”. Ce se schimbă operațional: dislocare de echipamente în România Nicușor Dan afirmă că oferta Portugaliei și Slovaciei a fost exprimată la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO, desfășurată joi dimineață, unde cele două țări „au manifestat disponibilitatea de a disloca echipamente suplimentare în România pentru apărarea împotriva dronelor”. Cine mai contribuie și de ce contează Potrivit președintelui, Portugalia și Slovacia se adaugă unui grup de aliați care „contribuie sau au anunțat deja contribuții cu echipamente și expertiză” pentru protecția României față de incursiuni ale dronelor: SUA Franța Italia Spania Din perspectiva impactului operațional, extinderea listei de state dispuse să trimită echipamente sugerează o consolidare a apărării pe termen scurt, prin capabilități puse la dispoziție de aliați, pe fondul riscurilor de securitate asociate Flancului Estic al NATO. [...]
Ucraina a comandat zeci de mii de roboți tereștri, dar pe front lipsesc „pachetele complete” – reparații, instruire, comunicații și piese standardizate, potrivit Focus . Mesajul militarilor este unul operațional: diversitatea mare de modele (UGV – vehicule terestre fără pilot) complică mentenanța și utilizarea, iar avantajul numeric se pierde dacă sistemele nu pot fi puse rapid în teren. Pe fondul extinderii accelerate a flotei de UGV-uri, soldații cer mai puține modele noi și mai multă capacitate de susținere: reparații, școlarizare, soluții de comunicații și piese de schimb compatibile între unități. Conform Business Insider (citat de publicație), mai mulți comandanți ucraineni spun că piața a ajuns „supraaglomerată” cu platforme diferite, în timp ce problema reală este lipsa unor „pachete de utilizare” complete. „Avem multe platforme, dar ne trebuie soluții” Andrij Kușniorov , comandant de pluton în Brigada 59 de asalt, spune că unitatea sa are deja numeroase vehicule terestre fără pilot, însă utilitatea lor depinde de integrarea cu restul elementelor: comunicații, instruire, modificări, reparații, mentenanță și evaluarea utilizării. El afirmă că, într-o etapă anterioară a războiului, unitatea a primit „40 sau 50” de modele diferite, din producție ucraineană și străină, iar doar unul ar fi fost imediat utilizabil fără adaptări; restul au necesitat modificări. Potrivit relatării, situația s-a schimbat puțin până astăzi. Producție în creștere, dar costuri ascunse în exploatare Deși la începutul invaziei ruse (acum patru ani, potrivit textului) puține companii ucrainene produceau astfel de sisteme, șeful platformei de inovație susținute de stat Brave1, Andrij Hîțeniuk, indică acum o industrie mult mai largă: aproape 300 de companii ar produce circa 550 de tipuri de UGV-uri. Publicația notează și câteva repere de volum și cost: unele modele ar costa „în jur de 2.000 de dolari” (aprox. 9.200 lei), potrivit soldaților; în prima jumătate a lui 2026, Ucraina a comandat 25.000 de astfel de vehicule, dublu față de 2025; până la finalul anului, industria ar urma să producă 50.000 de unități. UGV-urile sunt folosite pentru transport, evacuarea răniților și deminare, iar miza este reducerea expunerii oamenilor într-un spațiu de luptă tot mai supravegheat de drone, ceea ce face aprovizionarea mult mai riscantă. Standardizarea, cerința care poate decide eficiența în teren Un comandant al unei unități UGV din Regimentul 21 „Kraken ” spune, tot potrivit Business Insider, că modelele noi nu trebuie ignorate, însă prioritatea ar trebui să fie dezvoltarea celor existente și standardizarea pieselor și modulelor. Argumentul este pragmatic: standardizarea ar reduce timpul de achiziție și reparații, ar accelera instruirea și ar permite unităților din același sector de front să se ajute mai rapid, inclusiv prin reparații în teren atunci când există deja piese compatibile la îndemână. În esență, semnalul din linia întâi este că achiziția masivă de platforme nu rezolvă singură problema: fără logistică, mentenanță, instruire și interoperabilitate, „ieftin” la cumpărare poate deveni scump în utilizare – prin timpi morți și capacitate redusă de operare. [...]
Marina SUA împinge racheta hipersonică Blackbeard spre producție limitată , după ce a semnat primul contract de producție cu startup-ul de tehnologie de apărare Castelion , potrivit Interesting Engineering . Acordul, în valoare de 23,4 milioane de dolari (aprox. 107 milioane lei), acoperă livrarea a 50 de rachete „pre-producție” și indică trecerea programului dincolo de faza de dezvoltare și testare. Miza operațională este accelerarea disponibilității unei capabilități de lovire la distanță mare, într-un context în care Pentagonul caută arme hipersonice mai rapide și mai accesibile ca preț. Pentru Castelion, contractul este un pas către producția la scară, cu potențial de a susține misiuni viitoare. Ce include contractul și unde se face producția Contractul vizează dezvoltarea în continuare a sistemului de armament Blackbeard și extinderea producției la „Project Ranger”, amplasamentul Castelion din Rio Rancho, New Mexico. Cea mai mare parte a activităților se va desfășura acolo, cu unele lucrări în Torrance, California. Compania estimează finalizarea lucrărilor în 2027, conform aceleiași surse. De ce contează: trecerea de la teste la producție limitată Blackbeard este descrisă ca o rachetă hipersonică „low-cost” (cu cost redus) și ușor de produs, proiectată să depășească Mach 5, adică peste 3.800 mph (aprox. 6.100 km/h). La astfel de viteze, racheta poate acoperi distanțe mari rapid și este mai dificil de interceptat decât armele tradiționale. În articol, Castelion leagă explicit programul de descurajarea convențională și de obiectivul de a avansa rapid o capabilitate de lovire la distanță mare, cu accent pe producție și cost. „Blackbeard a fost proiectată încă de la început pentru a sprijini descurajarea convențională a națiunii noastre”, a declarat Bryon Hargis, cofondator și CEO Castelion, într-un comunicat. „Această atribuire reflectă angajamentul continuu al Marinei de a avansa rapid o capabilitate de lovire la distanță mare, accesibilă ca preț și fabricabilă, și de a duce Blackbeard către utilizare operațională timpurie.” Seria de contracte care accelerează programul Contractul de 23,4 milioane de dolari vine după alte acorduri obținute de Castelion în 2026: în februarie, un contract de aproape 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) pentru accelerarea dezvoltării și producția de prototipuri; în aprilie, un contract de 107 milioane de dolari (aprox. 492 milioane lei) pentru integrarea Blackbeard pe avioanele F/A-18 ale Marinei SUA. Succesiunea acestor contracte sugerează o creștere a încrederii instituționale în program și o extindere a scenariilor de utilizare, de la testare către integrare pe platforme existente. Extinderea opțiunilor de lansare, inclusiv fără echipaj Castelion lucrează și la opțiuni de lansare dincolo de aviație. Compania a anunțat un parteneriat cu firma de tehnologie de apărare Saronic pentru integrarea rachetei pe nava de suprafață fără echipaj „Marauder”, cu o demonstrație planificată în 2027. Dacă testul reușește, ar putea valida lansarea unei arme hipersonice de pe o platformă navală fără echipaj, ceea ce ar crește flexibilitatea operațională fără a implica un echipaj la bord. Investiția industrială din spatele producției Pentru a susține planurile de fabricație, Castelion spune că a investit peste 250 milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei) în campusul „Project Ranger” din New Mexico. Facilitatea are circa 1.000 de acri (aprox. 405 hectare) și este prezentată drept nucleul strategiei de a produce arme hipersonice mai ieftin și în volume mai mari decât metodele tradiționale. În acest cadru, contractul Marinei SUA finanțează atât creșterea capacității de producție, cât și livrarea primului lot de 50 de rachete pre-producție. [...]
România introduce în serviciu o corvetă nouă construită în Turcia , iar președintele Nicușor Dan merge sâmbătă la Istanbul pentru ceremonia oficială, un pas cu miză operațională pentru Forțele Navale și pentru capacitatea de supraveghere în regiune, potrivit G4Media . Ceremonia are loc la Șantierul Naval Istanbul și vizează acordarea pavilionului navei din clasa HISAR „Contraamiral August Roman”. Evenimentul marchează intrarea navei în serviciul operativ al Forțelor Navale Române, urmând ca ulterior să fie parcurse etapele necesare pentru dislocarea acesteia către România. Noua corvetă produsă în Turcia este prezentată ca un plus de capacitate pentru România în zona de supraveghere și reacție pe mare. Conform informațiilor din comunicatul Administrației Prezidențiale citat de publicație, nava este destinată luptei în toate mediile de acțiune navală – la suprafață, antiaerian și antisubmarin – și poate executa misiuni precum interzicerea acțiunilor inamice, protecția infrastructurii critice și a forțelor proprii, precum și apărarea comunicațiilor maritime. Întâlnire Dan–Erdoğan: securitate regională și agenda NATO Cu ocazia deplasării, președintele Nicușor Dan urmează să aibă și o întrevedere cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Discuțiile vizează prioritățile Parteneriatului Strategic bilateral, securitatea regională și pregătirea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7–8 iulie. [...]
Senatul SUA cere înghețarea schimbărilor în structura de salvare în luptă a Forțelor Aeriene , după ce o parte din elicopterele HH-60W „Jolly Green II” sunt redirecționate către misiuni de transport VIP și „continuitate a guvernării”, potrivit Twz . Miza este una operațională: legislatorii spun că Forțele Aeriene riscă să nu mai poată susține misiuni de „combat search and rescue” (CSAR – căutare și salvare în luptă) într-o „contingență majoră”. Comisia pentru Servicii Armate din Senatul SUA (Senate Armed Services Committee) afirmă, în proiectul de legislație publicat săptămâna aceasta, că este „îngrijorată” de structura forțelor CSAR, pe fondul reducerii achiziției planificate de HH-60W și al transferului unor aparate către Air Force District of Washington (AFDW) – unitatea care operează în zona capitalei federale și care, în mod obișnuit, execută preponderent misiuni de transport pentru demnitari. 26 de HH-60W trec la misiuni AFDW, fără achiziții suplimentare Potrivit comisiei, Forțele Aeriene au decis: să reducă programul de achiziție pentru HH-60W de la 113 la 91 de elicoptere; să transfere 26 de HH-60W din unități CSAR către AFDW, pentru a înlocui elicopterele UH-1N „Twin Huey”. Legislatorii susțin că aceste decizii au lăsat forțele CSAR „inutil de scurte” în raport cu necesarul pentru o contingență majoră. În paralel, articolul notează că Forțele Aeriene nu au planuri să cumpere HH-60W suplimentare pentru a compensa transferul către AFDW. Ce cere Congresul: studiu și raport până în martie 2027 Comisia a cerut Secretarului Forțelor Aeriene să realizeze un studiu privind cerințele și capabilitățile CSAR, care să includă atât HH-60W, cât și aeronavele HC-130J „Combat King II” (folosite, între altele, pentru realimentare și comandă-misiune în sprijinul recuperării personalului). Rezultatul ar urma să fie prezentat Congresului sub forma unui briefing înainte de finalul lunii martie 2027. Până la finalizarea studiului, comisia solicită evitarea oricăror noi modificări ale structurii de forțe CSAR. Context: HH-60W pentru capitală, în locul MH-139A, și întrebarea „ce rămâne” pentru CSAR Forțele Aeriene avuseseră anterior în plan să înlocuiască UH-1N ale AFDW cu MH-139A „Grey Wolf”, însă au indicat anul trecut că iau în calcul folosirea HH-60W în acest rol, iar propunerea de buget pentru anul fiscal 2027 confirmă direcția. Planul actual prevede ca dezvoltarea variantei HH-60W pentru AFDW să înceapă în anul fiscal 2027 (de la 1 octombrie), iar primele aparate să intre la modificări în anul fiscal următor. Elicopterele reconfigurate ar urma să înceapă înlocuirea UH-1N de la Andrews (Joint Base Andrews). În acest tablou, comisia pune problema capacității reale de a susține recuperarea personalului în conflicte de intensitate mare, inclusiv într-un posibil scenariu în Pacific, unde distanțele și mediul contestat de apărare antiaeriană ridică dificultăți suplimentare pentru misiunile CSAR cu elicoptere. [...]
