Știri
Știri din categoria Apărare
Moartea a doi militari în Irak și Liban arată costul operațional al prezenței franceze în Orient, unde Parisul își menține trupele în misiuni „defensive”, dar tot mai expuse pe fondul escaladării regionale, potrivit Le Figaro.
Publicația notează că, după decesul unui militar în Irak în martie, armata franceză a pierdut un al doilea om într-o ambuscadă în Liban. În acest context, angajamentul francez în regiune „întărește vocea” Parisului în discuțiile internaționale, însă tocmai caracterul defensiv al misiunilor crește vulnerabilitatea trupelor.
Deși „Franța nu este în război”, războiul „este la porțile Franței”, scrie Le Figaro, pe fondul conflictului declanșat la final de februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Din cauza angajamentelor sale internaționale, Franța ajunge „în prima linie” în mai multe puncte:
Pentru a-și susține influența, Franța a desfășurat și capabilități maritime:
Le Figaro mai scrie că Parisul ia în calcul trimiterea de nave vânătoare de mine în strâmtoarea Ormuz, însă după încetarea ostilităților.
În ansamblu, publicația concluzionează că, „mai mult decât alte țări europene”, armata franceză este expusă în regiune — o expunere pe care Parisul o acceptă ca „o condiție” pentru a conta în negocierile internaționale, dar care vine cu riscuri operaționale tot mai vizibile.
Recomandate
Franța și Grecia își consolidează angajamentul de apărare reciprocă pentru încă cinci ani , într-o mișcare care întărește predictibilitatea cooperării militare într-un moment de tensiuni pe rutele maritime strategice, potrivit Economica . Acordul de securitate și apărare, semnat în 2021 între cei doi aliați NATO, prevede că fiecare dintre state va veni în ajutorul celuilalt în cazul unui atac. Înțelegerea include și componenta de achiziții militare: Atena cumpără trei fregate construite în Franța și două duzini de avioane de luptă Dassault. Prelungirea va fi discutată cu ocazia vizitei președintelui francez Emmanuel Macron în Grecia, programată pentru 24-25 aprilie. Un oficial citat sub protecția anonimatului a spus că acordul va fi extins cu încă cinci ani, urmând ca apoi să fie prelungit automat. Contextul operațional: securitatea maritimă și Strâmtoarea Ormuz Pe agenda discuțiilor dintre Macron și oficialii eleni se află și securitatea maritimă, inclusiv situația din Strâmtoarea Ormuz. Potrivit aceleiași surse, navigația prin strâmtoare a încetat duminică, după ce Iranul a oprit din nou trecerea, cu câteva zile înainte de expirarea unui armistițiu descris ca fragil cu SUA. Grecia conduce misiunea navală a Uniunii Europene însărcinată cu protecția navelor în Marea Roșie, însă s-a opus implicării în orice operațiuni militare în Strâmtoarea Ormuz. [...]
Moartea a doi militari israelieni în sudul Libanului arată că armistițiul de zece zile nu oprește riscul operațional pe teren , într-un context în care incidentele armate continuă să fie raportate, potrivit news.ro . Armata israeliană a anunțat că doi soldați au fost uciși în ultimele două zile, ceea ce ridică la cel puțin 15 numărul militarilor israelieni morți de la începutul celui mai recent conflict, relatează CNN, citată de news.ro. Este vorba despre sergentul major în rezervă Lidor Porat (31 de ani), ucis sâmbătă, la o zi după moartea sergentului major în rezervă Barak Kalfon, conform informațiilor publicate pe site-ul Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF). În cele două incidente, alți 12 soldați au fost răniți, potrivit armatei israeliene, care nu a oferit detalii suplimentare. Armistițiu în vigoare, dar luptele continuă Escaladarea violențelor a început la începutul lunii martie, după un atac lansat de gruparea militantă Hezbollah din Liban „în sprijinul Iranului”, urmat de bombardamente intense ale Israelului asupra teritoriului libanez, conform aceleiași surse. Ministerul Sănătății din Liban a anunțat că în ultimele șase săptămâni peste 2.000 de persoane au fost ucise și aproximativ 7.000 au fost rănite în urma atacurilor. Deși un armistițiu de zece zile a intrat în vigoare la începutul acestei săptămâni, incidentele armate continuă să fie raportate. Semnal de risc și pentru forțele internaționale Anunțul privind moartea celor doi soldați israelieni a venit la câteva ore după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că un militar francez din cadrul forțelor ONU de menținere a păcii a fost ucis sâmbătă în Liban, mai notează CNN. [...]
Extinderea bazelor din Cipru, finanțată de SUA, poate transforma insula într-un hub logistic pentru evacuări și ajutor umanitar în estul Mediteranei , într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu cresc, potrivit TVR Info . Proiectele vizează baza navală Evangelos Florakis și baza aeriană Andreas Papandreu , aflate la mai puțin de 250 km de coasta Libanului, și includ infrastructură pentru elicoptere grele de evacuare și pentru avioane de transport militar. Finanțarea provine din bugetul Departamentului Apărării al SUA, prin programe de securitate și cooperare militară pentru Europa și regiunea Mediteranei. Investițiile sunt prezentate ca având scopul de a sprijini operațiuni de evacuare și intervenție umanitară. Ce se construiește și la ce ar folosi La baza aeriană „Andreas Papandreu” din Paphos, planul este extinderea pentru o nouă platformă de staționare care să poată găzdui „zeci” de avioane militare de transport greu, astfel încât realimentarea și întreținerea să se facă mai rapid în operațiuni umanitare de amploare, potrivit Euronews. La baza navală Evangelos Florakis din Mari (la 229 km de coasta Libanului), urmează să fie construit un heliport finanțat de Comandamentul European al SUA, capabil să găzduiască elicoptere Chinook, pentru transportul aerian al persoanelor evacuate din zone de conflict. Costuri, calendar și ce nu este încă public SUA au alocat 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei) pentru un plan de dezvoltare care să stabilească costul total al extinderii bazei aeriene, a declarat pentru Associated Press locotenent-colonelul Paris Samoutis, purtător de cuvânt al Gărzii Naționale a Ciprului. Finanțarea exactă pentru ambele proiecte nu a fost făcută publică, deoarece evaluările sunt încă în curs. Ministrul apărării cipriot, Vasilis Palmas, a spus că lucrările ar urma să înceapă în 2027. Modernizarea bazei aeriene ar putea costa aproximativ 14 milioane de euro (aprox. 70 milioane lei), iar proiectul bazei navale ar putea depăși 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), Cipru solicitând finanțare suplimentară din partea UE pentru acesta din urmă. În plan politic, președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a afirmat că bazele militare ale țării vor fi utilizate exclusiv pentru operațiuni umanitare și nu în scopuri militare ofensive. [...]
Ucraina încearcă să înlocuiască o treime din infanterie cu roboți și drone în 2026 , pe fondul unui război în care lipsa de personal și supravegherea aeriană fac tot mai riscantă prezența soldaților în prima linie, potrivit CNN . Un exemplu invocat este o operațiune desfășurată vara trecută de unitatea „NC13” din cadrul Brigăzii a Treia de Asalt Separate , în care o poziție inamică ar fi fost luată cu ajutorul roboților tereștri și al dronelor, iar prizonierii ar fi fost capturați fără implicarea infanteriei. Comandantul unității, Mykola „Makar” Zinkevych, a declarat că „poziția a fost capturată fără să se tragă niciun foc”. CNN notează că afirmația privind „prima dată în istorie” este greu de verificat independent. De ce contează: răspuns operațional la deficitul de personal și la riscul pentru infanterie Zinkevych spune că Ucraina nu va avea „niciodată” un avantaj numeric față de Rusia și că încearcă să compenseze prin tehnologie. În acest context, misiunile în care roboții înlocuiesc soldații au devenit, potrivit lui, o activitate obișnuită pentru unitate. Schimbarea vine după ani în care dronele au dominat cerul deasupra frontului, crescând costul uman al deplasărilor și al operațiunilor în apropierea liniei de contact. Ca răspuns, Ucraina a extins utilizarea dronelor terestre (vehicule controlate de la distanță, pe roți sau șenile) și a altor sisteme robotice de la roluri logistice la misiuni de asalt. Ce pot face roboții tereștri și unde au avantaj Potrivit materialului, dronele terestre sunt mai greu de observat și interceptat decât vehiculele militare mai mari. Spre deosebire de dronele aeriene, ele pot opera în toate condițiile meteo și pot transporta încărcături mai mari, având și o autonomie mai bună. Ca exemplu de reziliență, Corpul III de Armată (din care face parte brigada menționată) a afirmat la finalul anului trecut că un robot terestru echipat cu mitralieră ar fi reușit să țină pe loc un avans rusesc timp de 45 de zile, având nevoie doar de mentenanță ușoară și de reîncărcarea bateriei o dată la două zile. 22.000 de misiuni în trei luni și o dezbatere care abia începe Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat marți că dronele și roboții au efectuat peste 22.000 de misiuni în ultimele trei luni și că „au fost salvate vieți de peste 22.000 de ori” prin trimiterea roboților în zonele cele mai periculoase. Robert Tollast, expert în război terestru la Royal United Services Institute, a apreciat că progresele Ucrainei vor alimenta o dezbatere despre dacă roboții sunt „viitorul războiului”. El a avertizat însă că dronele terestre ar putea avea dificultăți în a menține controlul asupra teritoriului, comparând situația cu folosirea tancurilor fără sprijinul infanteriei, chiar dacă aceste sisteme „salvează acum în mod regulat viețile soldaților” în evacuări, reaprovizionare, deminare și tot mai des în luptă. [...]
Condamnarea Londrei ridică presiunea diplomatică asupra Phenianului după o nouă rundă de teste balistice cu focoase ce includ muniții cluster , într-un context în care Coreea de Nord își accelerează programul de rachete în pofida rezoluțiilor ONU, potrivit The Jerusalem Post . Ministerul britanic de Externe (Foreign, Commonwealth and Development Office) a transmis că lansările de rachete balistice din 19 aprilie reprezintă „o nouă încălcare” a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU și „destabilizează pacea și securitatea regională”. Londra a cerut Phenianului să se angajeze în „diplomație semnificativă”. Ce a testat Coreea de Nord și de ce contează operațional Potrivit agenției de stat KCNA, liderul nord-coreean Kim Jong Un a supervizat duminică lansări de test pentru a evalua performanța unor focoase care transportă muniții cluster și mine de fragmentare. KCNA a precizat că au fost efectuate cinci lansări cu versiuni modernizate ale rachetei tactice cu rază scurtă Hwasong-11 Ra (sol-sol), pentru a verifica „puterea și performanța” noilor focoase. În raportarea KCNA, rachetele au fost trase către o zonă-țintă insulară aflată la circa 136 km, lovind o suprafață de aproximativ 12,5–13 hectare, cu „densitate ridicată”, ceea ce ar demonstra capacitatea sistemului de a executa lovituri de „suprimare concentrată” (atacuri menite să neutralizeze rapid o zonă prin saturare). Frecvența testelor și reacția Seulului Testele au fost a patra lansare de rachete balistice a Coreei de Nord în această lună și a șaptea din acest an, pe fondul eforturilor Phenianului de a-și dezvolta capabilitățile de rachete și nucleare, în pofida rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. Coreea de Sud a anunțat că lansările au avut loc din apropierea orașului Sinpo, de pe coasta de est, către mare, în jurul orei 6:10 dimineața, iar biroul prezidențial (Blue House) a cerut Phenianului să înceteze „provocările”. Mesajul intern al regimului și evaluarea unui expert KCNA a relatat că Kim Jong Un s-a declarat mulțumit de rezultate și a cerut oamenilor de știință din domeniul apărării să continue dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru creșterea „pregătirii de luptă”. În același material, Lim Eul-chul, profesor la Kyungnam University, a spus că testul indică intenția Phenianului de a lovi „mai precis, pe o arie mai largă și cu o letalitate mult mai mare”, avertizând că, dacă rachetele ar fi desfășurate mai aproape de linia frontului, ar putea aduce Seulul și baze militare-cheie sud-coreene și americane în raza de acțiune. În martie, Kim a afirmat că statutul Coreei de Nord ca stat înarmat nuclear este „ireversibil” și că extinderea unui „factor de descurajare nucleară auto-defensiv” este esențială pentru securitatea națională, mai notează publicația. [...]
Avertismentul șefului Comandamentului Spațial al SUA mută presiunea pe apărarea sateliților , într-un moment în care Europa și NATO discută accelerarea producției de armament și creșterea cheltuielilor militare, potrivit Digi24 . Generalul Stephen Whiting, șeful Comandamentului Spațial al SUA, a spus că Vladimir Putin ar pregăti un atac de tip „Pearl Harbor” împotriva sateliților, prin plasarea pe orbită a unei arme nucleare antisatelit. Într-o declarație pentru The Times, Whiting a afirmat că o astfel de armă ar pune în pericol sateliții aflați pe orbita joasă a Pământului și ar produce un rezultat „pe care pur și simplu nu l-am putea tolera”. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Daily Mail . De ce contează: sateliții sunt infrastructură critică, iar riscul e sistemic Miza depășește zona strict militară: sateliții susțin comunicații, navigație (GPS) și o parte din funcționarea economiei moderne. Whiting a mai spus că Rusia „continuă să investească în arme antispațiale” și a indicat drept element al acestei strategii „bruiajul susținut al comunicațiilor prin satelit și al GPS-ului”, la o scară care ar pune „în pericol avioanele civile”. Generalul a refuzat să comenteze cum a ajuns SUA la concluzia privind planurile Kremlinului, potrivit materialului citat. Implicații de reglementare: posibilă încălcare a Tratatului privind spațiul cosmic Dacă informațiile s-ar confirma, ar fi „o încălcare majoră” a Tratatului privind spațiul cosmic, la care Rusia este semnatară, mai arată articolul. În termeni practici, o astfel de evoluție ar ridica presiunea pentru măsuri de descurajare și protecție a infrastructurii spațiale, inclusiv prin cooperare între aliați. Context NATO–UE: cheltuieli mai mari și producție industrială de apărare Pe fondul „agresivității crescute” a Rusiei, lideri ai UE și NATO au discutat în aceste zile despre consolidarea producției europene de armament. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis după întâlnirea cu șeful NATO, Mark Rutte : „Trebuie să investim mai mult, să producem mai mult și să facem ambele lucruri mai repede.” În același timp, aliații NATO s-au angajat anul trecut să majoreze cheltuielile de bază pentru apărare la 3,5% din PIB, în încercarea de a răspunde criticilor privind nivelul insuficient al investițiilor europene în apărare. Oficialii NATO spun că producția industrială va fi unul dintre subiectele centrale ale viitorului summit al alianței de la Ankara. Rutte a scris că „o Europă mai puternică înseamnă un NATO mai puternic” și că discuțiile cu von der Leyen au vizat inclusiv creșterea producției industriale de apărare, continuarea sprijinului pentru Ucraina și protejarea infrastructurii critice. [...]
