Știri
Știri din categoria Apărare
O mare parte din fondurile SAFE alocate României riscă să ajungă la companii din Franța și Germania, în condițiile în care industria locală nu poate produce, deocamdată, o parte semnificativă din echipamentele vizate, potrivit Adevărul. Miza economică este directă: banii europeni pentru înzestrare pot finanța în principal capacități industriale din Vest, dacă România nu impune în contracte producție și transfer de capabilități în țară.
Guvernul a publicat o listă de achiziții militare pentru Ministerul Apărării Naționale, în valoare de circa 9,53 miliarde de euro, parte din fondurile SAFE, care include 21 de proiecte majore. Lista acoperă de la platforme terestre și aeriene până la apărare antiaeriană, radare, nave și muniție, iar intenția declarată este ca achizițiile să fie făcute prin licitații transparente, inclusiv în comun cu alte state membre UE.
În practică, criteriile de „origine europeană” (UE/Spațiul Economic European/Ucraina) și nivelul actual al industriei românești de apărare fac probabil ca o parte consistentă din contracte să fie câștigate de furnizori mari din Germania și Franța. Autoritățile române au transmis însă că vor să lege o parte din programe de producția în țară, pentru a susține relansarea industriei locale.
Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT) afirmă, într-un comunicat citat de Adevărul, că „cele mai consistente programe ale României” ar urma să aibă o condiție de producție în țară de minimum 50%, iar în unele cazuri chiar 100%, din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unor procese critice. CSAT nu a detaliat însă la ce programe se referă și nici nu este clar în ce măsură furnizorii externi vor accepta localizarea producției în România.
Calendarul indicat în articol sugerează că urmează o perioadă de negociere până în luna mai, când ar urma să fie semnate contractele, iar „mare parte din bani” ar urma să fie primiți în intervalul 2027–2030. Într-un context european de creștere a cererii de armament, alimentat de războiul din Ucraina și de programe de achiziții derulate simultan de mai multe state, România ar putea avea o putere de negociere mai redusă, tocmai când încearcă să obțină producție locală și transfer de tehnologie.
În discuția cu Adevărul, Aurel Cazacu (fost director Romarm și antreprenor în industria de apărare) descrie ce ar trebui să conțină contractele pentru ca o parte mai mare din valoare să rămână în România, inclusiv prin obligații de instruire, mentenanță și „offset” (compensații industriale, adică producție locală și transfer de capabilități în schimbul achiziției). În logica sa, fără astfel de clauze, banii SAFE se vor transforma în importuri, iar efectul asupra industriei românești va fi limitat.
Elementele pe care Cazacu spune că România ar trebui să le ceară explicit în contracte, pentru a reduce scurgerea fondurilor către companii străine, includ:
În esență, discuția despre SAFE nu mai este doar una de înzestrare militară, ci și de politică industrială: dacă România nu reușește să lege contractele de producție și mentenanță locală, fondurile europene vor alimenta în principal fabrici și lanțuri de furnizori din Franța și Germania, iar industria autohtonă va rămâne, în mare parte, la rolul de beneficiar indirect. În perioada următoare, negocierile până la semnarea contractelor vor clarifica ce procent din valoarea programelor va fi efectiv „întors” în economie prin producție în România.
Recomandate
România ar urma să obțină finanțare prin SAFE pentru producția de drone pe plan local, cu documentele programate la semnare până la 31 mai , potrivit news.ro . Președintele Nicușor Dan a legat acest calendar de o componentă distinctă de discuțiile mai largi cu Ucraina privind contracararea dronelor. Șeful statului a spus că sunt „două chestiuni care se suprapun dar nu sunt identice”: includerea în programul SAFE a unei componente de producție de drone în România, respectiv un cadru general România–Ucraina pentru „fenomenul mai larg al dronelor, inclusiv antidrone”. Ce se semnează până la 31 mai În varianta descrisă de președinte, componenta de producție de drone în România ar urma să fie finanțată prin SAFE, iar documentele să fie semnate până la 31 mai. „Prima este includerea în programul SAFE a unei componente de producţie de drone în România şi aici va exista finanţare prin SAFE şi lucrurile vor fi semnate, ca toate celelalte, până la 31 mai.” Ce rămâne în lucru: cadrul tehnic România–Ucraina pe drone și antidrone Separat de finanțarea prin SAFE, Nicușor Dan a indicat că discuția privind un cadru general cu Ucraina pentru drone și sisteme antidrone este la început și se află într-un „proces tehnic în curs”, cu un orizont de finalizare de una până la trei luni. „Pe de altă parte, este un cadru general, pe care discuţia abia a început, pentru fenomenul mai larg al dronelor, inclusiv antidrone.” Președintele a adăugat că parteneriatul început „la nivel strategic” în martie ar urma să fie concretizat tehnic în una–trei luni și ar permite „o colaborare mult mai flexibilă pe tot spectrul dronelor”. [...]
Parlamentul a deblocat inițierea achizițiilor de apărare și securitate finanțate prin SAFE , după ce birourile permanente reunite au transmis către Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Serviciul Român de Informații (SRI) aprobarea prealabilă necesară pentru pornirea procedurilor de atribuire a contractelor, potrivit G4Media . Decizia vizează proiecte propuse spre finanțare prin Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și aflate în coordonarea celor două instituții. Practic, aprobarea prealabilă este un pas procedural fără de care instituțiile nu pot iniția licitațiile/contractările pentru achizițiile planificate. Ce a decis Parlamentul și de ce contează Hotărârea vine după ce comisiile parlamentare reunite de apărare au aprobat, cu o zi înainte, solicitările formulate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și SRI. Potrivit președintei Comisiei pentru apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc , votul a fost majoritar favorabil, cu 11 voturi „împotrivă” și o abținere. Miza este operațională: odată transmisă aprobarea, instituțiile pot trece la etapa de atribuire a contractelor pentru echipamente și capabilități considerate prioritare în cadrul proiectelor SAFE. Ce achiziții sunt avute în vedere În documentul transmis Parlamentului, MAI arată că urmărește achiziția de echipamente prin 10 proiecte, „în aria de responsabilitate a ministerului și a partenerilor din cadrul Sistemului Național de Apărare”, cu o valoare totală estimată la 2,727 miliarde de euro (aprox. 13,6 miliarde lei). Lista de achiziții menționată include, între altele: armament individual tip NATO și muniție; echipament balistic; echipamente optice și optoelectronice; drone și sisteme anti-dronă; mobilitate militară; managementul victimelor multiple; managementul continuității sistemului energetic; managementul evacuării în masă; sisteme de comunicații critice; sisteme de comandă și control. Separat, SRI își propune „accelerarea achizițiilor de echipamente tehnice avansate”, prin trei proiecte cu o valoare estimată de 462 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei), după cum urmează: OCCULT – A.I. for defensive and proactive cyber capabilities – 200 milioane de euro (aprox. 1,0 miliard lei); Mobile Capabilities To Provide Continuous Secure Essential Digital Services In Case Of Military Crisis – 130 milioane de euro (aprox. 650 milioane lei); Helicopters – 132 milioane de euro (aprox. 660 milioane lei). Cine a participat la discuțiile din comisiile de apărare La ședința comisiilor reunite de apărare au participat, potrivit informațiilor din articol, ministrul Economiei, Irineu Darău, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, secretarul de stat în MAI Bogdan Despescu, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, precum și un reprezentant al SRI. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul licitațiilor sau despre furnizori potențiali; următorul pas este inițierea efectivă a procedurilor de atribuire de către instituțiile beneficiare. [...]
Un exercițiu din 2009 arată că războiul electronic poate neutraliza avantajul „stealth” : un F-22 Raptor , evaluat la 334 milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei), a fost „doborât” într-o luptă simulată de un avion al US Navy specializat în bruiaj, potrivit Focus . Miza nu este episodul în sine, ci lecția operațională: superioritatea aeriană depinde tot mai mult de capacitatea de a „orbi” senzorii adversarului, nu doar de performanța platformei. Informația este prezentată ca un „kill” simulat, într-un scenariu de antrenament comun între Forțele Aeriene și Marina SUA. Conform relatării, avionul care a obținut „lovitura” a fost o EA-18G Growler , o variantă dedicată războiului electronic. Cum a fost posibil „doborârea” într-un scenariu simulat Focus citează un material al 19FortyFive.com , potrivit căruia EA-18G Growler a exploatat vulnerabilități legate de senzori și unghiuri de detectare, într-un context în care regulile exercițiului au limitat avantajele F-22. Elementele menționate în articol: folosirea sistemelor de bruiaj pentru a perturba senzorii radar ai F-22; manevre orientate spre „puncte oarbe” („blind spots”) ale tehnologiei de camuflare radar; apropierea din „unghiul mort”; reguli de angajare și scenarii de exercițiu care ar fi restrâns avantajele Raptorului și ar fi facilitat succesul Growler. După exercițiu, avionul US Navy ar fi purtat chiar o marcaj de „doborâre” a unui Raptor, ca simbol al rezultatului din simulare. De ce contează: războiul electronic devine factorul care poate „egaliza” platformele Concluzia operațională subliniată este că nici măcar un avion de vânătoare de generația a cincea nu este „invincibil” atunci când mediul este puternic contestat electromagnetic. În interpretarea citată de Focus, viitoarele operațiuni vor depinde mai mult de: atacuri electronice (bruiaj și inducerea în eroare a senzorilor), întreruperea rețelelor și a legăturilor de date, interferențe cibernetice și contramăsuri împotriva senzorilor. În acest cadru, aeronavele specializate precum EA-18G sunt prezentate ca „indispensabile” pentru protecția forțelor proprii și pentru degradarea tehnologiilor adversarului. Context: nu ar fi un caz izolat în exerciții Articolul mai notează că astfel de rezultate în simulări nu ar fi fost unice: și alte avioane (inclusiv din generația a patra, precum Rafale, Eurofighter și F-16) ar fi obținut victorii în exerciții împotriva unor avioane de generația a cincea. În același timp, Focus precizează că F-22 rămâne un avion de superioritate aeriană foarte avansat, optimizat pentru atacuri rapide și precise de la distanță, în timp ce Growler are un rol diferit: sprijin prin bruiaj și „orbirea” sistemelor adversarului. [...]
Vizita președintelui Nicușor Dan la BSDA consolidează semnalul politic pentru accelerarea programelor de înzestrare și a parteneriatelor industriale , într-un moment în care expoziția reunește la București sute de companii interesate de proiecte în România, potrivit Agerpres . Evenimentul Black Sea Defense and Aerospace (BSDA) a început miercuri, pe platforma Romaero Băneasa, și este prezentat drept principalul târg din regiunea Mării Negre dedicat industriei de apărare și securitate. Administrația Prezidențială a informat că președintele vizitează expoziția vineri, iar ediția din acest an este patronată de șeful statului. De ce contează: interes industrial și competiție pentru proiecte în România Organizatorii indică o participare extinsă: peste 550 de companii din 36 de țări, cu așteptări de peste 30.000 de vizitatori și peste 350 de oficiali români și străini de nivel înalt, pe durata celor trei zile. Primele două zile sunt dedicate exclusiv vizitatorilor oficiali, militari și de afaceri, iar în a treia zi accesul în expoziția exterioară este permis și publicului larg. În paralel, participarea este deschisă și companiilor românești și autorităților locale, pe bază de înregistrare prealabilă, cu obiectivul declarat de a încuraja parteneriate și proiecte de investiții în România. Comunicatul citat de Agerpres menționează și un interes mai mare al companiilor pentru acces la proiecte din industria de apărare și colaborări cu integratori internaționali prezenți la BSDA. Cine expune: furnizori pentru programele Armatei României și industria locală La expoziție sunt prezente companii care furnizează deja tehnică sau vizează programe de înzestrare ale Armatei României, între care Lockheed Martin (F-35), Raytheon (Patriot), Hanwha Aerospace (K9), Otokar (Cobra), Leonardo (C-27J Spartan), Rafael (Spyder) și ASFAT (corveta Akhisar), alături de General Dynamics, L3Harris, Elbit Systems, Thales, Damen, Rheinmetall, Hyundai Rotem, MBDA și Airbus, precum și producători de armament precum Beretta, SIG Sauer, FN Herstal, Glock și Colt. Cea mai mare reprezentare este a SUA (50 de companii), urmată de Germania (37), Coreea de Sud (27), Turcia și Franța (câte 21). Industria românească este reprezentată de companii precum Romarm, Aerostar, Pro Optica, BlueSpace Technology și MARCTEL, dar și de producători din sectoare cu aplicații duale (civil și militar). Componenta operațională: tehnică militară expusă și demonstrații Pe lângă ofertele companiilor, BSDA include o expoziție de tehnică din dotarea Armatei României, inclusiv a Forțelor pentru Operații Speciale, precum și participarea Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Ministerului Afacerilor Interne și Armatei SUA. Sunt anunțate și conferințe tematice, dedicate celor cinci domenii operaționale militare. Agerpres notează că Forțele Terestre expun, între altele, PIRANHA V, 84M echipate cu rachete Spike, complexul antiaerian Gepard, drone Bayraktar, VAMTAC S3, vehicule blindate ușoare Cobra 2, o instalație de lansare HIMARS și radare. Forțele Aeriene expun elicoptere IAR 330 PUMA SOCAT și LRM, o aeronavă F-16, un radar mobil TPS 79 R, autospeciale EOD și CBRN, precum și un sistem Patriot; sunt anunțate și survoluri cu F-16 ale Armatei României și Eurofighter Typhoon ale Regatului Unit. Organizare și instituții implicate BSDA este organizat de TNT Productions România, în parteneriat cu mai multe instituții, între care Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Afacerilor Externe – ANCEX, Ministerul Justiției, SRI și STS, cu sprijinul Ambasadei SUA la București. [...]
Programul SAFE va direcționa 60% din fonduri către producție în România, dar nu va salva toate fabricile de armament , a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, într-o intervenție la Antena 3, potrivit news.ro . Mesajul indică o schimbare de accent în politica de înzestrare: mai multă comandă internă și transfer de licență, dar cu limite privind capacitatea de redresare a întregii industrii. Ce se schimbă operațional: comenzi noi pentru câteva unități Miruță a susținut că, deși „în fabricile de armament din România au crescut copaci” din cauza utilizării ineficiente a banilor de înzestrare în trecut, prin SAFE vor fi salvate mai multe unități, menționând explicit: Uzina Mecanică București (unitate de stat) – „are contract nou”; Fabrica de arme Cugir – „era pe moarte, are contract nou”; Uzina Mecanică de la Sadu – „era pe moarte (…) are contract nou”. În același timp, ministrul a avertizat că programul nu va putea „salva toate fabricile”, fără a detalia care unități ar rămâne în afara sprijinului. Miza economică: 60% din bani rămân în țară și apare transferul de licență Ministrul interimar a precizat că 60% din suma derulată prin programele SAFE pentru înzestrarea Armatei va fi utilizată pentru produse realizate în România, iar ulterior statul ar urma să beneficieze și de „transfer de licență” pentru produsele respective (adică dreptul de a produce local, pe baza unei licențe, anumite echipamente). Această structură sugerează o încercare de a lega achizițiile militare de capacități industriale interne, însă declarațiile lui Miruță indică și că impactul va fi selectiv, nu generalizat la nivelul întregului sector. Cine a inițiat propunerea pentru contractele Rheinmetall, potrivit ministrului Întrebat cine din Guvern a propus către CSAT ca firma Rheinmetall să beneficieze de contracte de 5,6 miliarde de euro, Miruță a spus că „hârtia a plecat de la Cancelaria primului-ministru”. Chestionat despre semnarea documentului, el a afirmat că sunt implicate mai multe instituții, enumerând: Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne. Context: Mangalia, exemplu de eșec invocat de Miruță În intervenția sa, Miruță a adus în discuție și Șantierul Naval Mangalia , despre care a afirmat că „a fost dus în zid de politicul din România”, fără a lega direct cazul de mecanismele SAFE sau de contractele menționate. [...]
Fire Point, unul dintre cei mai mari producători ucraineni de armament, își extinde capacitățile către spațiu printr-un program de sateliți menit să reducă dependența Ucrainei de furnizori americani și occidentali de tehnologie, potrivit Kyiv Post . Compania spune că a lansat deja doi sateliți în acest an și pregătește trimiterea a „zeci” pe orbită în 2027. Miza este una operațională și strategică: sateliții ar urma să susțină nevoi de apărare precum comunicațiile, coordonarea și „conștientizarea” situației pe câmpul de luptă, în contextul extinderii operațiunilor ucrainene cu drone și rachete. Denys Shtilierman , cofondator și proiectant-șef al Fire Point, nu a oferit specificații tehnice despre sateliți, dar a prezentat programul ca parte a construirii unor sisteme strategice interne. De ce contează: lecția din 2025 despre dependența de informații Articolul plasează inițiativa în contextul vulnerabilităților Ucrainei față de deciziile partenerilor occidentali. Dependența de accesul la informații a devenit „deosebit de evidentă” în martie 2025, când administrația Trump a pus pe pauză ajutorul militar, sprijinul de informații și livrări de arme către Ucraina, după disputa din Biroul Oval dintre președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski din 28 februarie. Emisarul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că măsura ar fi urmărit să pună presiune asupra Ucrainei pentru negocieri, iar pauza a afectat în special informațiile necesare pentru lovituri pe teritoriul Rusiei, potrivit materialului. Cum se leagă sateliții de portofoliul Fire Point Fire Point, înființată după invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, a crescut rapid și produce drone cu rază lungă și rachete de croazieră folosite în lovituri în adâncimea teritoriului rus, notează publicația. Compania afirmă că împinge acum către un „ecosistem” integrat, în care sateliții se conectează cu: drone și rachete; sisteme autonome de țintire; o rețea unificată pentru operațiuni pe câmpul de luptă. Separat, Fire Point spune că lucrează la un proiect de „scut paneuropean de apărare aeriană”, cu obiectivul de a reduce dependența de sisteme străine individuale și de a crea o rețea europeană mai integrată de securitate. Interes european și extindere internă, pe fondul unor investigații Shtilierman afirmă că guverne și companii europene de apărare sunt tot mai interesate de sistemele ucrainene, invocând costuri mai mici și experiența de luptă comparativ cu alternativele occidentale. În paralel, compania s-a extins în Ucraina, crescând producția și descentralizând facilitățile pentru a reduce vulnerabilitatea la lovituri rusești și pentru a mări producția de sisteme fără pilot folosite pe linia frontului. Materialul menționează și că Fire Point se confruntă cu „verificări” legate de corupție și investigații interne în țară, fără a detalia acuzațiile sau stadiul acestora. [...]
