Știri
Știri din categoria Apărare

O mare parte din fondurile SAFE alocate României riscă să ajungă la companii din Franța și Germania, în condițiile în care industria locală nu poate produce, deocamdată, o parte semnificativă din echipamentele vizate, potrivit Adevărul. Miza economică este directă: banii europeni pentru înzestrare pot finanța în principal capacități industriale din Vest, dacă România nu impune în contracte producție și transfer de capabilități în țară.
Guvernul a publicat o listă de achiziții militare pentru Ministerul Apărării Naționale, în valoare de circa 9,53 miliarde de euro, parte din fondurile SAFE, care include 21 de proiecte majore. Lista acoperă de la platforme terestre și aeriene până la apărare antiaeriană, radare, nave și muniție, iar intenția declarată este ca achizițiile să fie făcute prin licitații transparente, inclusiv în comun cu alte state membre UE.
În practică, criteriile de „origine europeană” (UE/Spațiul Economic European/Ucraina) și nivelul actual al industriei românești de apărare fac probabil ca o parte consistentă din contracte să fie câștigate de furnizori mari din Germania și Franța. Autoritățile române au transmis însă că vor să lege o parte din programe de producția în țară, pentru a susține relansarea industriei locale.
Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT) afirmă, într-un comunicat citat de Adevărul, că „cele mai consistente programe ale României” ar urma să aibă o condiție de producție în țară de minimum 50%, iar în unele cazuri chiar 100%, din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unor procese critice. CSAT nu a detaliat însă la ce programe se referă și nici nu este clar în ce măsură furnizorii externi vor accepta localizarea producției în România.
Calendarul indicat în articol sugerează că urmează o perioadă de negociere până în luna mai, când ar urma să fie semnate contractele, iar „mare parte din bani” ar urma să fie primiți în intervalul 2027–2030. Într-un context european de creștere a cererii de armament, alimentat de războiul din Ucraina și de programe de achiziții derulate simultan de mai multe state, România ar putea avea o putere de negociere mai redusă, tocmai când încearcă să obțină producție locală și transfer de tehnologie.
În discuția cu Adevărul, Aurel Cazacu (fost director Romarm și antreprenor în industria de apărare) descrie ce ar trebui să conțină contractele pentru ca o parte mai mare din valoare să rămână în România, inclusiv prin obligații de instruire, mentenanță și „offset” (compensații industriale, adică producție locală și transfer de capabilități în schimbul achiziției). În logica sa, fără astfel de clauze, banii SAFE se vor transforma în importuri, iar efectul asupra industriei românești va fi limitat.
Elementele pe care Cazacu spune că România ar trebui să le ceară explicit în contracte, pentru a reduce scurgerea fondurilor către companii străine, includ:
În esență, discuția despre SAFE nu mai este doar una de înzestrare militară, ci și de politică industrială: dacă România nu reușește să lege contractele de producție și mentenanță locală, fondurile europene vor alimenta în principal fabrici și lanțuri de furnizori din Franța și Germania, iar industria autohtonă va rămâne, în mare parte, la rolul de beneficiar indirect. În perioada următoare, negocierile până la semnarea contractelor vor clarifica ce procent din valoarea programelor va fi efectiv „întors” în economie prin producție în România.
Recomandate

Germania alocă 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) pentru un nou pachet de armament american destinat Ucrainei , într-un efort comun cu Norvegia de a finanța inclusiv rachete interceptoare Patriot, pe fondul penuriei de apărare antiaeriană a Kievului, potrivit Digi24 . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a anunțat la Bruxelles că Berlinul va contribui cu 300 de milioane de dolari (272 de milioane de euro) la achiziția unei noi tranșe de armament american, cu accent pe apărarea antiaeriană și, în special, pe rachetele pentru sistemele Patriot . „Rusia își intensifică atacurile aeriene pentru că nu reușește să avanseze pe câmpul de luptă”, a declarat ministrul Boris Pistorius, în cadrul unei reuniuni a Uniunii Europene desfășurate la Bruxelles. De ce contează: finanțarea europeană suplinește livrările directe ale SUA Contextul operațional descris în material este că Ucraina se confruntă cu o „penurie gravă” de sisteme și muniții pentru apărare antiaeriană, în timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra orașelor și infrastructurii. În acest cadru, Patriot rămâne, potrivit informațiilor citate, singurul sistem capabil să doboare rachete balistice rusești, motiv pentru care Kievul a cerut în mod repetat mai multe astfel de sisteme. În același timp, sub administrația președintelui Donald Trump, Statele Unite au încetat să mai furnizeze direct armament Ucrainei, dar permit altor țări să cumpere arme americane pentru Kiev. Această schimbare mută o parte mai mare din efortul financiar către aliații europeni. Ce urmează: discuții la NATO despre sprijinul pentru Ucraina Anunțul privind noul sprijin militar vine înaintea unei reuniuni a aliaților Ucrainei, programată la sediul NATO din Bruxelles. Potrivit NATO, aliații Washingtonului au cheltuit până acum peste 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) pentru achiziționarea de armament american destinat Ucrainei, pe măsură ce războiul continuă, iar presiunea asupra apărării antiaeriene ucrainene crește. [...]

Armata Română este la un pas să recepționeze trei sisteme de drone Watchkeeper XR , după finalizarea cu succes a testelor de acceptare , ceea ce deblochează practic intrarea în serviciu a unei capabilități de supraveghere și recunoaștere întârziate în repetate rânduri, potrivit G4Media . Un reprezentant al Elbit Systems a confirmat pentru publicație că testele finale de acceptare s-au încheiat în această săptămână, iar sistemele au ieșit de pe linia de producție și sunt „gata de livrare”. Următorul pas este recepția de către Ministerul Apărării Naționale (MApN), după finalizarea documentației și a procedurilor de recepție finală. Ce se schimbă operațional: intrarea în serviciu a unei capabilități de ISR Watchkeeper XR (drone de supraveghere și recunoaștere) sunt echipate, în configurația comandată de România, cu un radar pentru detectarea țintelor terestre și o cameră electro-optică. Un reprezentant al Elbit a indicat anterior (în 2025) că există posibilitatea integrării unor sarcini utile suplimentare în viitor. România a comandat trei sisteme, iar structura unui sistem este: 3 vehicule aeriene fără pilot; 2 stații de control terestre; 2 sisteme de comunicații. Pentru operare, fiecare sistem este deservit de 3 piloți, 3 operatori ai încărcăturii utile și 9 tehnicieni, conform informațiilor din articol. Producție în România și potențial de export Potrivit G4Media, sistemele au fost fabricate în România, iar procesul de localizare a fost finalizat și validat luna trecută. La nivel local sunt produse atât dronele, cât și stațiile de control terestre, cu o împărțire a activităților între mai multe companii: materiale compozite: Simultec; asamblare UAV: Aerostar (Bacău); stație terestră: Eurobody; integrare, testare și mentenanță: Simultec. Surse din companie au declarat că Elbit Systems urmărește oportunități de export pentru sistemele fabricate în România, pe fondul creșterii cererii globale pentru soluții fără pilot din această categorie. Întârzieri, penalități și contextul contractual Livrarea vine după mai multe amânări, pe care Elbit le-a pus anterior (în noiembrie 2025, pentru presa din România) pe seama conflictului cu Hamas, care ar fi dus la redirecționarea resurselor și mobilizarea unor angajați; ulterior, Israelul a intrat într-un nou conflict militar, cu Iranul. În privința penalităților, G4Media notează că nu are informații noi despre situația actuală sau valoarea acestora, deși fostul ministru interimar al apărării Radu Miruță anunțase în aprilie penalități totale acumulate de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei). Între timp, la conducerea MApN se află noul ministru Ștefan-Radu Oprea. Cele trei sisteme sunt livrate în cadrul unui contract semnat în 2022, în valoare de până la 427,2 milioane de dolari (aprox. 2,0 miliarde lei), care prevede posibilitatea achiziției a șapte sisteme în total. [...]

Pentagonul ia în calcul o retragere limitată, de circa 5.000 de militari americani din Europa , mult sub scenariile de 25.000–40.000 care au alimentat îngrijorări în rândul aliaților NATO, potrivit G4Media . Miza operațională este că o reducere modestă ar menține, în linii mari, capacitatea SUA de a folosi infrastructura europeană pentru operațiuni în afara continentului. Potrivit Bloomberg, citată de Mediafax, Pentagonul analizează o scădere de aproximativ 5.000 de persoane din totalul de 80.000 de militari americani staționați în Europa, iar decizia finală ar urma să fie luată de președintele american Donald Trump. De ce ar fi abandonată „marea retragere” Schimbarea de plan ar reflecta, conform surselor citate de Bloomberg, două elemente principale: creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, privită favorabil de Administrația Trump; dependența Washingtonului de bazele europene și de spațiul aerian aliat pentru susținerea operațiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv în contextul războiului împotriva Iranului. Conducerea Pentagonului ar fi recunoscut, în acest cadru, cât de mult se bazează armata SUA pe infrastructura din Europa pentru a-și proiecta forța în regiuni din afara NATO. Unde s-ar face reducerile și ce ar putea urma pentru flancul estic Majoritatea reducerilor ar viza Germania, în timp ce flancul estic al NATO ar putea fi consolidat, potrivit acelorași surse. În acest scenariu, o parte dintre militarii retrași din Germania ar putea fi relocați în: Polonia, țările baltice, România. G4Media notează că România ar fi transmis liderilor SUA o ofertă privind suportarea cheltuielilor legate de militarii americani din bazele militare românești. Calendar: recomandări pe 1 decembrie, decizie la Casa Albă Bloomberg mai relatează că șeful Pentagonului, Pete Hegseth , ar urma să prezinte recomandările finale președintelui Donald Trump pe 1 decembrie, iar liderul SUA va lua decizia finală. Informațiile sunt prezentate ca scenarii în lucru, pe baza unor surse citate de publicația americană. [...]

Pentagonul ia în calcul o reducere limitată a trupelor SUA din Europa, ceea ce poate menține și chiar redistribui prezența militară spre flancul estic al NATO. Potrivit Adevărul , Departamentul Apărării al SUA analizează un plan care ar tăia aproximativ 5.000 de militari din totalul de 80.000 staționați în Europa, mult sub scenariul anterior de 25.000–40.000 de militari care îi îngrijora pe aliați. Informația este atribuită unor surse citate de Bloomberg , iar miza pentru regiune este una operațională: Washingtonul ar depinde în continuare de infrastructura și de spațiul aerian aliat din Europa pentru a susține operațiuni în Orientul Mijlociu, inclusiv în contextul războiului împotriva Iranului. De ce se schimbă planul: baze europene și bugete mai mari în NATO Conform aceleiași relatări, schimbarea de direcție ar reflecta două evoluții principale: creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, privită favorabil de Administrația Trump; recunoașterea, la nivelul conducerii Pentagonului, a dependenței armatei SUA de bazele europene și de spațiul aerian aliat pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu. Unde s-ar face tăierile și ce ar putea însemna pentru România Majoritatea reducerilor ar urma să vizeze Germania, în timp ce flancul estic al NATO ar putea fi consolidat, potrivit surselor citate. În acest scenariu, militari retrași din Germania ar putea fi relocați în: Polonia, țările baltice, România. În paralel, România ar fi transmis liderilor SUA o ofertă privind suportarea cheltuielilor legate de militarii americani din bazele de pe teritoriul românesc, menționează publicația, cu trimitere la un material anterior pe această temă: „o ofertă privind suportarea cheltuielilor”. Calendarul deciziei: recomandări pe 1 decembrie, verdict la Trump Decizia finală nu este încă luată. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth , ar urma să prezinte recomandările finale președintelui Donald Trump la 1 decembrie, iar Trump va decide forma finală a planului, potrivit informațiilor citate. [...]

Detectarea unei ținte aeriene lângă granița maritimă a României a declanșat proceduri de alertare și interceptare , după ce două aeronave F-16 au fost ridicate pentru monitorizare, iar populația din estul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert , potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că, în seara de 14 noiembrie, sistemul său de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană la est de Insula Șerpilor . În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru a monitoriza situația. Alertarea populației: RO-Alert pentru estul județului Tulcea Conform MApN, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din zona de est a județului Tulcea. Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 20:51. Ce înseamnă operațional: activarea serviciului de Poliție Aeriană Ridicarea celor două aeronave F-16 indică activarea procedurilor de reacție rapidă ale Forțelor Aeriene, în cadrul misiunilor de Poliție Aeriană, pentru supraveghere și evaluarea unei posibile amenințări în proximitatea spațiului aerian de interes pentru România. Informațiile publicate nu precizează natura țintei aeriene detectate și nici evoluția ulterioară a incidentului, dincolo de măsurile inițiale de monitorizare și alertare. [...]

Portavionul nuclear USS John F. Kennedy , evaluat la 13,2 miliarde de dolari, intră pe linie dreaptă spre livrare în 2027 , după ani de întârzieri care au împins în sus costurile și au prelungit calendarul de dotare al Marinei SUA, potrivit Digi24 . Nava, de 337 de metri și cu un deplasament de aproximativ 100.000 de tone, este prezentată ca fiind, alături de USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion din lume. Miza operațională este accelerarea intrării în serviciu a unei platforme proiectate din construcție pentru operarea avioanelor F-35C (varianta pentru portavioane a aeronavei de generația a cincea), însă predarea către marină nu echivalează cu obținerea capacității operaționale complete, care presupune teste și pregătiri suplimentare. Teste-cheie deja bifate, dar nava nu e încă „gata de luptă” Publicația germană Focus, citată de Digi24, notează că unul dintre cele mai importante teste a avut loc în octombrie, când un avion de luptă F-35C a aterizat pentru prima dată pe puntea portavionului. Operațiunea s-a desfășurat pe 13 octombrie în vestul Oceanului Atlantic, iar a doua zi a avut loc și prima decolare a aceluiași tip de avion, folosind sistemul de catapultare al navei. Aceste repere confirmă progresul programului, dar testele pentru sistemele de lansare și recuperare a aeronavelor continuă, iar portavionul nu este considerat încă apt pentru misiuni de luptă. Calendarul de livrare și etapele recente din șantier USS John F. Kennedy este a doua navă din clasa Gerald R. Ford, noua generație de portavioane nucleare ale Statelor Unite. Conform articolului, portavionul a încheiat în august 2026 o serie de teste maritime în Oceanul Atlantic: a plecat din șantierul Newport News Shipbuilding (Virginia) pe 12 august și s-a întors după patru zile, după verificarea unor sisteme esențiale. În testele din august au fost evaluate, între altele: capacitatea de manevră la viteze ridicate; precizia ancorării; operațiuni cu ambarcațiuni mai mici. La 29 septembrie, nava a trecut de etapa recepției preliminare, ceea ce confirmă îndeplinirea condițiilor tehnice pentru continuarea verificărilor și pregătirea echipajului. Predarea către Marina SUA este programată pentru primăvara anului 2027. De ce s-a întârziat: certificări și lifturi pentru muniție Construcția a fost marcată de amânări repetate. Nava a fost lansată la apă pe 29 octombrie 2019, iar ceremonia de botez a avut loc la 7 decembrie 2019. Inițial, livrarea era programată pentru iulie 2025, dar termenul a fost împins de mai multe ori. Potrivit documentelor bugetare ale US Navy citate în material, principalele probleme au vizat: certificarea sistemului care frânează avioanele la aterizarea pe punte; finalizarea lifturilor speciale pentru transportul armamentului (ascensoare care mută bombe, rachete și alte muniții din interior către puntea de zbor). Context strategic: competiția navală cu China Finalizarea portavionului american are loc pe fondul dezvoltării accelerate a flotei militare chineze. Focus, citată de Digi24, menționează că imagini din satelit de la începutul lui septembrie 2026 indică progrese la un portavion chinez de mari dimensiuni, despre care există informații că ar urma să folosească propulsie nucleară. Pe termen scurt, intrarea USS John F. Kennedy în serviciu ar urma să consolideze capacitatea Marinei SUA de a desfășura operațiuni aeriene la mare distanță, însă ritmul efectiv depinde de finalizarea testelor și de etapele de pregătire ulterioare predării navei. [...]