Știri
Știri din categoria Apărare
Comisia Europeană vrea un fond de 115 milioane de euro pentru inovații în apărare, potrivit AGERPRES, care citează dpa și Reuters. Inițiativa urmărește să sprijine proiecte cu „inovații disruptive” (tehnologii care pot schimba rapid modul de operare) și să grăbească adoptarea lor pe piață.
Comisia leagă demersul de lecțiile războiului din Ucraina, unde performanța pe câmpul de luptă ar depinde tot mai mult de inovație, viteză și eficiența costurilor, se arată într-un comunicat publicat miercuri.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat că este „esențial să testăm, să validăm și să integrăm rapid tehnologii noi în capacitățile noastre de apărare”, astfel încât industria europeană să țină pasul cu schimbările războiului modern.
Fondul ar urma să finanțeze integral între 20 și 30 de proiecte, începând cu 2027. În paralel, Comisia își propune să accelereze procedurile, astfel încât finanțarea europeană să ajungă la beneficiari în câteva luni, iar tehnologiile noi să fie livrate către trupe într-un interval de unu până la trei ani.
Elementele-cheie ale inițiativei, așa cum sunt prezentate în informațiile transmise, includ:
Pentru a intra în vigoare, noul fond trebuie aprobat de statele membre ale Uniunii Europene și de Parlamentul European.
Recomandate
Ucraina are nevoie de 27 miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei) în următoarele două luni pentru a acoperi un gol din bugetul apărării , altfel riscă să nu poată cumpăra arme la începutul lui 2027, a avertizat președintele Volodîmîr Zelenski , potrivit Politico . Zelenski a spus că cea mai mare parte a sumei este destinată dronelor, rachetelor și aprovizionării pentru militari, iar „aproximativ o treime” — posibil „chiar puțin mai mult” — ar fi pentru drone necesare în ianuarie, februarie și martie. Miza este una operațională: dacă aceste echipamente nu sunt comandate și plătite în octombrie și noiembrie, Ucraina ar putea întâmpina „provocări serioase” în ianuarie și februarie. De ce contează: fereastra de achiziție se închide în octombrie–noiembrie Mesajul lui Zelenski indică o problemă de calendar, nu doar de volum al finanțării. Comenzile pentru drone și muniție au termene de producție și livrare, iar întârzierea plăților în toamnă poate împinge disponibilitatea echipamentelor în afara intervalului critic de la începutul anului viitor. În acest context, președintele ucrainean a spus că acoperirea deficitului a fost un subiect central în discuțiile sale cu partenerii europeni și că a cerut Comisiei Europene să grăbească a doua tranșă din împrumutul UE de 90 miliarde euro. Cum s-a ajuns la deficit și ce finanțare europeană e în joc Ucraina a anunțat pentru prima dată acest gol bugetar în august, după ce a fost nevoită să devanseze cheltuieli de apărare planificate inițial pentru a doua jumătate a anului, pe fondul întârzierii împrumutului UE de 90 miliarde euro către Kiev, întârziere pusă de Politico pe seama Ungariei. Potrivit fostului ministru al apărării, Mykhailo Fedorov, achizițiile devansate au inclus „drone cu fibră optică, drone de lovire la distanță medie, interceptori”. Deși Europa a promis deja 30 miliarde euro anul acesta în cadrul împrumutului de 90 miliarde euro, deficitul persistă, iar Zelenski a spus că a primit un răspuns „pozitiv și constructiv” în discuțiile diplomatice din această săptămână. Separat, statele membre ale UE au convenit vineri termenii pentru deblocarea a 6,6 miliarde euro din Facilitatea Europeană pentru Pace, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas. Conform declarației citate de Politico, banii sunt împărțiți astfel: 900 milioane euro pentru Misiunea de Asistență Militară a UE pentru Ucraina; 1 miliard euro pentru noi achiziții comune de echipamente; 4,7 miliarde euro pentru rambursarea statelor membre, unele indicând că își vor direcționa partea către Ucraina. [...]
România vizează o capacitate industrială de apărare aeriană și drone, cu finanțare SAFE de circa 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei), într-un proiect pe care Bucureștiul ar urma să-l dezvolte împreună cu Ucraina pe teritoriul românesc, pe fondul extinderii atacurilor cu drone ale Rusiei în proximitatea spațiului aerian românesc, potrivit Euronews . Atacurile cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei „se extind în spațiul aerian românesc și de-a lungul Mării Negre”, iar Bucureștiul avertizează și asupra unei campanii mai ample de atacuri cibernetice, sabotaj și alte forme de război hibrid. În acest context, România cere o descurajare mai puternică a NATO pe flancul estic și o cooperare mai strânsă între aliații europeni. Ministrul de externe Oana Țoiu a indicat că prioritatea imediată ține de întărirea apărării aeriene, în special prin creșterea capacităților de radar și monitorizare, despre care spune că au fost „îmbunătățite semnificativ” pe parcursul anului. Un exemplu menționat este sistemul MEROPS din Statele Unite, care este „integrat în sistemul operațional NATO”, dar care ar avea nevoie de infrastructură suplimentară pentru monitorizarea frontierei în domeniul apărării aeriene. Proiect industrial cu Ucraina: producție în România și potențial de export Planul prezentat de Oana Țoiu vizează fabricarea de „capacități de apărare aeriană și drone” împreună cu Ucraina, în România, prin instrumentul financiar SAFE. Potrivit ministrului, „aproximativ 200 de milioane de euro” sunt alocați pentru proiect, iar obiectivul este ca această capacitate să funcționeze și ca bază pentru a „genera ofertă pentru restul țărilor”. „Avem un plan de a fabrica capacități de apărare aeriană și drone împreună cu Ucraina pe teritoriul României, prin instrumentul financiar SAFE. Aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocați pentru acest proiect industrial, de care dorim să dispunem și ca bază ca să generăm ofertă pentru restul țărilor.” În forma prezentată, mesajul indică o miză dublă: consolidarea apărării aeriene în proximitatea graniței și dezvoltarea unei componente industriale care ar putea susține livrări și către alte state. Euronews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, partenerii industriali sau structura exactă a investiției. [...]
SUA își cresc masiv prezența navală în Orientul Mijlociu , cu potențialul de a depăși 20.000 de militari, într-un moment în care negocierile cu Iranul sunt blocate, iar Donald Trump lasă deschisă posibilitatea intensificării bombardamentelor după alegerile din 3 noiembrie, potrivit Adevărul . Noua desfășurare include grupul de luptă al portavionului USS Theodore Roosevelt și grupul amfibiu USS Makin Island, împreună cu navele sale de desant, relatează The Guardian, care citează Associated Press. Conform unor oficiali americani citați de AP, până la finalul lunii octombrie ar putea fi prezente în regiune trei portavioane americane. Ce înseamnă operațional: efective și capabilități în creștere Forțele trimise suplimentar ar transporta peste 7.000 de marinari și aproximativ 2.000 de pușcași marini. Împreună cu unitățile deja desfășurate, prezența navală americană ar putea depăși 20.000 de militari și ar include „sute de aeronave”, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii, conform informațiilor citate. În prezent, în Orientul Mijlociu operează deja portavioanele USS George H.W. Bush și USS George Washington, alături de grupul amfibiu USS Boxer. SUA au mai avut trei grupuri de portavioane în regiune în aprilie, pentru prima dată din 2003. Context politic și risc de escaladare după 3 noiembrie Mișcarea vine într-un context politic sensibil pentru administrația Trump, pe fondul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului și al creșterii impopularității războiului cu Iranul în opinia publică americană. Într-un interviu pentru revista Time, publicat joi, Trump a spus că este „posibilă” o intensificare a bombardamentelor împotriva Iranului după scrutinul din 3 noiembrie, fără să ofere detalii despre strategia militară (interviul este menționat de Adevărul, cu trimitere la un material separat despre „strategia sa militară”). Președintele SUA a mai afirmat că a respins atât o propunere iraniană pe care a descris-o drept insuficientă, cât și cea mai recentă propunere de încetare a focului transmisă de Teheran. Trump a indicat că Iranul s-ar fi oferit să redeschidă Strâmtoarea Hormuz pentru traficul comercial, dar a apreciat că propunerea generală „nu a fost suficient de bună”. Întrebat despre efectul războiului asupra șanselor republicanilor, a admis că impactul electoral este posibil, dar a susținut că intervenția ar putea fi privită favorabil dacă împiedică Iranul să obțină arme nucleare. Negocieri blocate, fără concesii Adevărul mai notează că mediatorii din Qatar nu au obținut progrese semnificative în această săptămână în negocierile dintre SUA și Iran, iar niciuna dintre părți nu pare dispusă să facă concesii, potrivit publicației americane Axios, care citează trei surse familiarizate cu discuțiile. În acest context, se amplifică temerile privind reizbucnirea războiului dintre cele două țări. [...]
Plecarea portavionului USS Theodore Roosevelt spre Orientul Mijlociu ridică miza operațională a SUA într-o zonă-cheie pentru fluxurile globale de energie , într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Ormuz rămâne un punct de blocaj al conflictului cu Iranul, potrivit Economica . USS Theodore Roosevelt ar urma să se alăture în regiune, cel târziu la finalul lunii noiembrie, portavioanelor USS George HW Bush și USS George Washington, conform informațiilor relatate de Wall Street Journal și portalul Axios, citate de Economica. Nava a plecat duminică din portul său de bază din San Diego. În paralel, luni au fost desfășurate și nave din Grupul Amfibiu de Intervenție USS Makin Island, potrivit Wall Street Journal. Împreună, aceste nave pot transporta peste 9.000 de militari, ceea ce indică o consolidare a capacității de proiecție a forței în regiune. Ce nu este încă decis: înlocuire sau suplimentare Axios, citând un oficial american sub protecția anonimatului, notează că nu este stabilit dacă USS Roosevelt va înlocui unul dintre portavioanele deja prezente în Orientul Mijlociu sau dacă desfășurarea va fi una suplimentară. Diferența este relevantă operațional: o suplimentare ar însemna o creștere netă a prezenței navale, nu doar o rotație. Dacă toate cele trei portavioane vor rămâne în zonă, prezența SUA ar ajunge la cel mai ridicat nivel de după luna aprilie, potrivit Wall Street Journal. Contextul: conflictul cu Iranul și riscul pe ruta Ormuz Mișcarea are loc pe fondul declarațiilor președintelui american Donald Trump , care a spus într-un interviu pentru revista Time că este „posibilă” intensificarea loviturilor militare împotriva Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie. Economica mai arată că SUA și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului la finalul lunii februarie, cu lovituri aeriene de amploare pe întreg teritoriul țării, iar conflictul rămâne nerezolvat, negocierile fiind blocate de luni de zile. Un punct critic de dispută este controlul asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca rută crucială pentru aprovizionarea globală cu energie. [...]
MApN spune că nu a existat pătrundere neautorizată în spațiul aerian al României , deși un obiect „posibil o dronă” a căzut vineri dimineață în zona localității Plauru (Tulcea), unde a izbucnit un incendiu, potrivit Biziday . Incidentul a avut loc în contextul unor atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România. Ministerul Apărării Naționale precizează că sistemul de supraveghere radar a detectat, în noaptea precedentă, noi atacuri cu drone asupra unor ținte din Ucraina, în zona de nord a județului Tulcea, aproape de granița cu România. În jurul orei 5:00 a fost raportată căderea unui obiect, urmată de un incendiu, fără victime și fără pagube materiale. Intervenție la fața locului și verificări MApN anunță că la locul evenimentului au fost trimise o autospecială a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și echipe ale armatei pentru stingerea incendiului. Zona a fost securizată, iar echipe specializate ale MApN urmează să facă cercetări la fața locului. În același comunicat, ministerul subliniază că, pe parcursul nopții, radarele nu au indicat „nicio pătrundere neautorizată în spațiul aerian național”. [...]
Ucraina a folosit în premieră racheta balistică tactică FP-7 , un pas cu impact operațional direct asupra capacității sale de lovire la distanță , potrivit HotNews , care citează anunțul făcut joi de președintele Volodimir Zelenski . Informația esențială este că FP-7 a fost „folosită pentru prima dată în luptă”, ceea ce indică intrarea în utilizare a unui nou tip de armament în arsenalul ucrainean, cu potențial de a schimba modul în care sunt executate loviturile tactice pe front. HotNews notează și existența unei informații pe care Kievul „refuză categoric să o dezvăluie”, însă, în fragmentul de text disponibil, nu sunt oferite detalii despre natura exactă a acesteia. În lipsa unor precizări suplimentare în sursa furnizată, nu se poate stabili ce element rămâne confidențial și nici care ar fi implicațiile lui concrete. [...]
