Știri
Știri din categoria Apărare
A doua dronă în două zile a fost neutralizată de un F-16 românesc, într-un nou incident care testează capacitatea de reacție a apărării aeriene pe flancul estic, potrivit G4Media.
Drona a fost doborâtă sâmbătă dimineață, în spațiul aerian românesc, la aproximativ 10 km vest de localitatea Sfântu Gheorghe (Delta Dunării), a anunțat președintele României, Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că sistemele de supraveghere radar au detectat la ora 08:22 o pătrundere neautorizată a unei drone în zona de frontieră cu Ucraina. Două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au interceptat ținta și au executat „procedurile standard de identificare și neutralizare”, iar drona a fost doborâtă „în condiții de siguranță” într-o zonă nepopulată din proximitatea frontierei.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a afirmat că drona a fost doborâtă la 12 minute după intrarea în spațiul aerian românesc, indicând că a fost observată la 08:22 și lovită câteva minute mai târziu de un avion de vânătoare F-16 românesc. În aceeași intervenție, Miruță a menționat ora 8:34 și o distanță de 9,6 km vest de Sfântu Gheorghe.
MApN a mai precizat că același pilot român care a doborât drona de vineri a fost cel care a tras și asupra dronei prăbușite sâmbătă, „aflat la manșa aceleiași aeronave de luptă F-16”, ajutat de același coleg.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a reacționat la incident, afirmând că este „pentru a doua oară în două zile” când un pilot român de F-16 doboară o dronă care a încălcat spațiul aerian național.
Potrivit informațiilor prezentate, vineri, 24 iulie, radarul MApN a detectat la 09:39 o dronă la aproximativ 20 km est de Sulina. Au decolat două Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și două F-16 românești de la Baza 86 Aeriană Borcea, pentru monitorizare. La 11:02, una dintre aeronavele românești a angajat ținta și a doborât-o în zona localității Padina, județul Buzău.
MApN a anunțat că echipele sale urmează să se deplaseze în zona de impact pentru verificări și că monitorizează permanent situația, fiind în contact strâns cu structurile aliate.
Recomandate
Două drone au fost neutralizate în mai puțin de 24 de ore de același echipaj de F-16 , un test operațional rar pentru serviciul de luptă de Poliție Aeriană și pentru lanțul de comandă de la sol, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că sâmbătă dimineață o nouă dronă intrată neautorizat în spațiul aerian al României a fost interceptată și doborâtă de avioane F-16. Sistemele radar ale MApN au detectat drona sâmbătă, 25 iulie, la ora 08:22, în zona frontierei cu Ucraina, după ce aceasta a pătruns neautorizat în spațiul aerian național. Două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au interceptat ținta și au aplicat procedurile de identificare și neutralizare. Drona a fost doborâtă într-o zonă nepopulată din apropierea frontierei, iar echipe ale Ministerului Apărării urmează să ajungă la locul impactului pentru verificări și recuperarea fragmentelor. Ce arată episodul despre capacitatea operațională Faptul că aceeași aeronavă și același echipaj au executat două misiuni reușite într-un interval atât de scurt indică, în termeni operaționali, că procedurile de alertare, interceptare și coordonare funcționează sub presiune, de la supravegherea radar până la intervenția în aer și controlul de la sol. MApN precizează că este a doua intervenție reușită a militarului în mai puțin de 24 de ore, după neutralizarea unei drone vineri, deasupra județului Buzău. Cine este pilotul și ce se știe oficial Identitatea pilotului nu a fost făcută publică de MApN, iar autoritățile nu au comunicat nici indicativul de zbor sau o fotografie. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a spus însă că pilotul care a angajat prima dronă are gradul de căpitan și nu are mai mult de 28 de ani. Colegul care l-a sprijinit în timpul operațiunii are gradul de locotenent și o vârstă apropiată, iar militarii care au coordonat interceptarea de la sol sunt, de asemenea, ofițeri tineri, cu grade de sublocotenent și locotenent. Generalul a mai declarat că își dorește ca pilotul să primească o decorație națională pentru modul de executare a misiunii; dacă nu va exista o astfel de recunoaștere, a precizat că îl va recompensa în cadrul instituției militare. Prima intervenție: vineri, în județul Buzău Prima acțiune a avut loc vineri, 24 iulie, când o aeronavă F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriene de la Fetești , aflată într-o misiune de Poliție Aeriană, a urmărit o dronă intrată în spațiul aerian național. Potrivit informațiilor transmise, pilotul a angajat ținta cu o rachetă aer-aer și a neutralizat-o deasupra unei zone nepopulate din apropierea localității Padina, județul Buzău. La mai puțin de 24 de ore, același pilot, la manșa aceluiași avion F-16 și asistat de același coleg, a fost implicat în interceptarea și doborârea noii drone, în apropierea frontierei cu Ucraina. [...]
Doborârea dronei intrate în spațiul aerian al României a fost executată de doi piloți de F-16 cu cel mult 28 de ani , iar reacția operațională a inclus coordonare cu NATO și o succesiune de angajări în care primele trageri, ale avioanelor italiene, nu au lovit ținta, potrivit HotNews . Cine a angajat ținta și cine a coordonat interceptarea Șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță , a spus că pilotul care a „angajat” drona (adică a intrat în procedura de identificare și tragere) este căpitan, iar cel care l-a asistat este locotenent, ambii având cel mult 28 de ani. „Cel care a angajat drona e căpitan. Cel care l-a asistat în angajarea dronei este locotenent. Doi oameni care nu au mai mult de 28 de ani.” În același context, generalul Gheorghe Maxim a adăugat că „cei care au dirijat interceptarea sunt sublocotenent și locotenent”. Ce s-a întâmplat în teren: avioane românești și italiene, angajare în etape Incidentul a avut loc vineri dimineață, iar drona a fost distrusă în județul Buzău, în apropierea localității Padina. România a ridicat în aer atât avioane F-16 de la baza aeriană Fetești, cât și avioane NATO Eurofighter Typhoon italiene de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu. Potrivit informațiilor prezentate, avioanele italiene au tras primele, însă racheta lansată nu a lovit ținta. La câteva minute au tras și avioanele F-16 românești, iar drona a fost doborâtă de pilotul român de pe F-16. Timpul de reacție și coordonarea cu NATO Ministrul interimar al apărării a declarat că, „în 7 minute de la decolare, piloții români de pe avioanele F-16 au interceptat, angajat și doborât drona”. MApN a precizat că drona a fost detectată la ora 09.39, la aproximativ 20 km est de Sulina, a intrat în spațiul aerian național pe traiectul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău, iar la ora 11.02 a fost doborâtă. Generalul Gheorghe Maxim a explicat că decizia de angajare a fost luată imediat după pătrunderea în spațiul aerian național, ținta a fost declarată ostilă, iar Centrul de operații aeriene a menținut legătura cu Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate al NATO de la Torrejón. El a descris și condițiile procedurale: identificare vizuală, încadrare cu radarul de bord și angajare doar în zone fără risc pentru populație și obiective. Ce urmează: posibilă decorare Întrebat dacă se va discuta decorarea pilotului care a doborât drona, șeful Armatei a spus că își dorește ca acesta să fie decorat, inclusiv cu ordine naționale, precizând că „nu s-au întrunit condițiile până azi”. Pentru context, generalul Vlad Gheorghiță a mai afirmat că NATO a avut patru situații de acest tip de la începutul războiului, dintre care două „au fost rezolvate cu piloți români”, făcând referire și la o dronă doborâtă de un pilot român în Estonia, în luna mai. [...]
Mesajul Ursulei von der Leyen pune incidentul dronei de la Buzău în logica întăririi apărării pe flancul estic , cu accent pe „descurajare” și pe reacția rapidă a forțelor aliate, potrivit Antena 3 . Președinta Comisiei Europene a transmis, vineri, că „spațiul aerian european a fost încă o dată încălcat” de incursiunea unei drone și a felicitat Armata Română pentru intervenție. În același mesaj, von der Leyen a indicat drept „prioritate absolută” consolidarea apărării și a capacității de descurajare de-a lungul frontierei estice. „Spațiul aerian european a fost încă o dată încălcat de o incursiune a unei drone. Felicit armata română pentru reacția sa rapidă și eficientă, care a asigurat securitatea noastră comună. Consolidarea apărării și a capacității de descurajare de-a lungul frontierei noastre de est rămâne o prioritate absolută.” Ce s-a întâmplat, pe scurt Președintele Nicușor Dan a anunțat că o dronă a pătruns în spațiul aerian al României și a fost doborâtă „în jurul orei 11:00” de un pilot român aflat la bordul unui avion F-16. Șeful statului a precizat că zona în care a fost neutralizată ținta era nelocuită, ceea ce a permis angajarea acesteia. De ce nu a fost doborâtă mai devreme: condiții tehnice și legale Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a explicat ulterior, într-o conferință de presă, că neutralizarea a fost posibilă doar după îndeplinirea unor condiții de siguranță și a condițiilor legale. Potrivit acestuia, operațiunea a fost rezultatul cooperării dintre Forțele Aeriene Române și Forțele Aeriene ale Italiei, dislocate în România pentru misiuni de poliție aeriană extinsă . În descrierea prezentată, ținta a fost urmărită pe traiect de radarele de luptă, iar aeronavele italiene Eurofighter au însoțit drona pe prima parte a evoluției, înainte ca avioanele românești F-16 să preia interceptarea pe ultima porțiune. Decizia de angajare a fost luată „în timpul oportun”, cu „managementul consecințelor” și alegerea momentului optim pentru doborâre, a mai spus generalul. Detalii operaționale: de unde a decolat F-16 Conform surselor Antena 3, avionul F-16 care a doborât drona în sudul județului Buzău a decolat de pe aeroportul militar de la Borcea. Piloții ar fi așteptat și ar fi zburat subsonic, efectuând manevre deasupra și dedesubtul dronei, care zbura la altitudine joasă față de sol și de locuințele din zonă. [...]
Un pilot român de F-16 a doborât o dronă în spațiul aerian al României , incidentul fiind confirmat vineri, 24 iulie 2026, de președintele Nicușor Dan. Potrivit Biziday , șeful statului a precizat că aparatul fără pilot a fost neutralizat în jurul orei 11, însă nu a indicat zona exactă în care s-a produs intervenția. Nicușor Dan a explicat că drona se afla deasupra unei regiuni nelocuite, ceea ce i-a permis pilotului să deschidă focul din aer în condiții considerate sigure pentru populație. Echipe ale instituțiilor competente au ajuns ulterior în zonă pentru a cerceta resturile și împrejurările incidentului. Autoritățile urmează să stabilească tipul dronei, proveniența acesteia, traseul urmat și modul în care a pătruns în spațiul aerian național. Confirmarea a venit după ce populația din mai multe județe primise mesaje de avertizare prin sistemul Ro-Alert. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Brăila a anunțat că Statul Major al Forțelor Aeriene a extins alerta aeriană în estul județului Brăila, iar locuitorilor li s-a transmis că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. Conform Agerpres , avertizări similare au fost trimise și locuitorilor din județele Galați și Prahova. Durata estimată a alertei a fost de 90 de minute. Prin mesajele primite, oamenii au fost îndemnați: să își păstreze calmul; să se adăpostească în beciuri sau în spații de protecție civilă; să rămână în interiorul locuințelor, departe de ferestre și de pereții exteriori, dacă nu au acces la un adăpost. Incidentul reprezintă, potrivit informațiilor publicate de Biziday, prima situație în care o dronă a fost doborâtă pe teritoriul României de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române. Până la prezentarea rezultatelor cercetărilor, nu sunt cunoscute locul exact al prăbușirii, originea aparatului și nici dacă drona transporta armament sau alte încărcături. Autoritățile nu au anunțat victime sau pagube materiale. Faptul că intervenția a avut loc într-o zonă nelocuită a redus riscul ca proiectilul folosit de avion sau resturile dronei să afecteze persoane și clădiri. Clarificările oficiale sunt așteptate după recuperarea și analizarea fragmentelor găsite la sol. [...]
Parchetul a deschis dosar penal după pătrunderea unei drone în spațiul aerian românesc , iar cercetările la fața locului din zona Padina (județul Buzău), unde aparatul a fost doborât, au fost finalizate, potrivit Adevărul . Urmărirea penală a început „in rem” (pentru faptă, nu împotriva unei persoane) pentru infracțiunea de operare a unei aeronave într-o zonă interzisă, prevăzută de Codul aerian. Ce înseamnă dosarul penal și de ce contează Începerea urmăririi penale pentru „operarea unei aeronave într-o zonă interzisă” mută incidentul din zona strict militară în cea de aplicare a legii, cu strângere de probe și stabilirea circumstanțelor „de fapt și de drept”. Parchetul Curții de Apel Ploiești precizează că, deși cercetarea la fața locului s-a încheiat, ancheta continuă prin administrarea altor mijloace de probă. Traseul țintei și intervenția forțelor române Procurorii s-au sesizat din oficiu după ce, vineri, 24 iulie, sistemele de monitorizare ale Ministerului Apărării Naționale au detectat o țintă aeriană fără pilot care a pătruns în spațiul aerian românesc, informație atribuită de publicație agenției News.ro. Conform anchetatorilor, ținta a fost detectată pe traiectul Sulina – Brăila – Fetești – Buzău, a fost monitorizată și apoi doborâtă deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina. Parchetul a reiterat că aparatul identificat a fost o dronă Shahed , interceptată și doborâtă de un avion de luptă F-16 pilotat de un militar român, menționând că nu au fost puse în pericol vieți omenești sau bunuri. Fragmentele, verificările și pașii următori ai anchetei Fragmentele rezultate au fost identificate pe un teren situat pe DJ 203E, între comuna Padina (Buzău) și satul Tovărășia (Ialomița). În cursul zilei de vineri, echipele de intervenție au scanat fragmentele cu un sistem portabil de radiografie cu raze X, pentru a verifica dacă includ componente periculoase înainte de ridicare și transport. Cercetările la fața locului au fost întrerupte vineri seară din cauza condițiilor meteo nefavorabile și reluate ulterior. În context, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a declarat anterior că piloții implicați au raportat că ținta „ar fi fost” o dronă de tip Shahed și că este dificil de stabilit dacă transporta încărcătură explozivă, deși astfel de aparate sunt, de regulă, echipate cu explozivi. [...]
Incidentele cu drone la granița de est riscă să devină o „normalitate”, iar miza pentru România nu mai este doar interceptarea, ci capacitatea de a gestiona o presiune permanentă asupra apărării aeriene și a infrastructurii logistice de la Dunăre , potrivit unei analize din Adevărul . România a înregistrat o premieră militară: un F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât o dronă care pătrunsese în spațiul aerian național, după ce aparatul fără pilot ar fi intrat pe direcția Sulina–Brăila–Fetești și a fost distrus deasupra unui câmp dintre Padina și Pogoanele. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale, însă incidentul a generat alerte RO-Alert și o serie de întrebări legate de proceduri, capabilități și comunicare publică. În același text este menționată și o posibilă a doua interceptare, într-un interval scurt: la ora 8.30, „singurele informații disponibile” indicau că o nouă dronă ar fi fost doborâtă la aproximativ 10 kilometri vest de Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, informație atribuită Administrației Prezidențiale. Tipul dronei, proveniența, traseul și eventuala încărcătură nu erau confirmate la momentul redactării, iar Ministerul Apărării nu publicase încă un comunicat propriu, notează analiza. De ce contează: apărarea anti-dronă și „golurile” de informație Dincolo de succesul tactic, analiza pune accent pe întrebarea operațională: dacă România are deja sistemul american anti-dronă Merops (bazat pe senzori și drone interceptoare Surveyor asistate de inteligență artificială), declarat testat și operațional de Ministerul Apărării la 24 iunie 2026, de ce a fost nevoie de un avion de luptă și de o rachetă aer-aer pentru distrugerea dronei. Textul enumeră explicit informațiile pe care MApN nu le-a precizat despre Merops, deși sistemul este descris ca fiind mobil: câte sisteme au fost livrate; unde sunt amplasate; ce zonă acoperă fiecare; dacă sunt desfășurate permanent sau mutate în funcție de amenințare; dacă erau dislocate pe direcția Sulina–Brăila–Fetești în momentul incursiunii. Sunt avansate câteva explicații posibile (fără confirmare oficială): sistemul nu era desfășurat pe direcția de pătrundere, nu acoperă încă întreg teritoriul sau comanda a considerat mai rapidă folosirea patrulelor aeriene aflate deja în misiune (F-16 românești și Eurofighter italiene). NATO, interceptarea și traseul: întrebările rămase deschise Analiza mai indică patru zone de „tăcere” instituțională, cu implicații pentru modul în care România își gestionează postura de securitate pe flancul estic: Relația cu NATO : spre deosebire de Polonia (care a cerut consultări pe Articolul 4 în septembrie 2025 după incursiuni masive ale dronelor rusești) sau Estonia (după încălcări ale spațiului aerian), România nu a anunțat public intenția de a solicita consultări în cadrul Alianței, deși este vorba despre prima țintă distrusă efectiv de Forțele Aeriene Române de la începutul războiului din Ucraina. Eficiența interceptării în cadrul mecanismului aliat : generalul de brigadă Gheorghe Maxim a confirmat că două Eurofighter italiene aflate în misiune de Poliție Aeriană Întărită la Baza Mihail Kogălniceanu au încercat primele să angajeze ținta; o rachetă a fost lansată, dar nu și-a atins ținta. Interceptarea finală a fost realizată de un F-16 românesc de la Baza 86 Fetești. Traseul dronei și ipoteza testării reacției : generalul Maxim a refuzat să speculeze dacă drona și-a urmat ruta programată sau zbura fără control (de exemplu, după bruiaj). Analiza notează că lipsa unei explicații timpurii privind un zbor „haotic” lasă deschisă și ipoteza că drona ar fi urmat intenționat un culoar dincolo de Delta Dunării, pentru a testa timpul de reacție și apropierea de infrastructură critică; generalul Maxim a respins explicit ideea că Baza 86 Fetești ar fi fost ținta. Contextul instituțional : Ministerul Apărării funcționează fără ministru titular, cu Radu Miruță interimar, iar textul menționează vulnerabilități precum funcții de conducere neocupate în zona informațiilor militare, controverse privind programul SAFE și contractul Piranha 5 cu General Dynamics European Land Systems (GDELS), precum și lacune legislative și procedurale privind detectarea, interceptarea și neutralizarea dronelor pe teritoriul național. Dunărea, coridor logistic și risc de securitate Miza se mută însă dincolo de incidentul punctual: analiza susține că Rusia își intensifică presiunea asupra infrastructurii portuare ucrainene, iar Dunărea devine un coridor logistic central al războiului. În acest context, sunt menționate mai multe evoluții cu impact economic și de securitate: între 7 și 21 iulie, Rusia ar fi desfășurat una dintre cele mai intense campanii împotriva infrastructurii maritime ucrainene, cu „cel puțin 23 de lovituri” și „17 atacuri directe asupra navelor comerciale”, ceea ce ar fi redus traficul prin porturile din zona Odesa; operatori mari, precum Maersk, și-ar fi suspendat activitatea, iar o parte din fluxuri ar fi fost redirecționate către Constanța; pe 24 iulie, „aproximativ cincisprezece” drone Shahed ar fi lovit infrastructura portului Reni. În logica descrisă de autor, dacă Odesa nu mai poate funcționa la capacitate normală, Rusia ar încerca să blocheze și ultima rută rămasă deschisă pentru exporturile ucrainene, iar asta crește riscul ca drone, fragmente sau muniții să ajungă pe teritoriul României, mai ales în condițiile în care Reni și Ismail sunt la câteva sute de metri de graniță. Concluzia analizei este că România a demonstrat capacitatea de a doborî o dronă, dar provocarea imediată ține de pregătirea pentru repetarea incidentelor și de transmiterea unei strategii coerente – inclusiv prin comunicare – într-un context în care Dunărea capătă rol de linie logistică și, implicit, de zonă de presiune militară. [...]
