Știri
Știri din categoria Apărare
Relatarea despre un „roi” de drone interconectate ridică semne de întrebare privind costurile și vulnerabilitățile apărării aeriene, după ce un pilot american de F-15E doborât deasupra Iranului a descris, înainte de catapultare, o formație „ca o meduză”, potrivit G4Media. Deși oficialii americani tratează cu prudență mărturia (pilotul ar fi suferit o comoție), discuția din comunitatea de informații indică un posibil salt tehnologic care ar putea forța investiții suplimentare în contramăsuri.
Incidentul a avut loc la începutul lunii aprilie, când un F-15E Strike Eagle al US Air Force a fost doborât deasupra Iranului, iar un membru al echipajului a fost salvat ulterior de forțele americane. Aeronava este operată de două persoane: pilot și ofițer pentru sistemele de armament (WSO).
Operațiunea de căutare și salvare a fost amplă și riscantă: un A-10 Warthog implicat în misiune a fost avariat de foc iranian, iar pilotul s-a catapultat deasupra Golfului Persic, în apropiere de Kuweit, fiind recuperat. Elicopterul care îl transporta pe pilotul F-15E recuperat a fost lovit de focuri de armă de calibru mic, rănind membri ai echipajului, însă a aterizat în siguranță. Potrivit relatării, misiunea ar fi durat aproximativ 50 de ore, iar WSO s-ar fi ascuns mai bine de o zi pentru a evita forțele iraniene; în unele situații, forțele americane ar fi distrus aeronave rămase blocate pentru a nu lăsa tehnologie sensibilă să cadă în mâinile iranienilor.
La peste două luni de la doborâre, pilotul ar fi declarat, într-un debriefing, că a văzut „mai multe drone interconectate” care se mișcau la unison într-o formație „asemănătoare unei meduze” sau unui „câmp de mine aerian”. Potrivit textului, relatarea a fost confirmată pentru CNN de patru surse familiarizate cu cazul, însă interpretarea ei rămâne disputată în rândul oficialilor americani.
Miza operațională și financiară este sugerată chiar de experții citați: dacă astfel de formațiuni pot menține o structură, pot transporta explozivi și pot ataca în valuri, apărarea ar necesita resurse mult mai mari pentru protecție și interceptare. În articol este citată Emma Bates (fondatoarea Cachai), care avertizează că protecția împotriva unor astfel de capabilități ar consuma „sume uriașe” și resurse.
Sursele citate descriu o posibilă „rețea de tip mesh” (o arhitectură în care mai multe drone comunică între ele, permițând coordonare și control al mai multor aparate simultan). În material se menționează că agențiile americane nu estimaseră anterior că Iranul ar deține exact această capacitate, dar există rapoarte care indică asistență din China și Rusia pentru dezvoltarea programului iranian de drone.
În același timp, articolul subliniază explicit limitele informației:
În plus, The War Zone (citată în material) notează că unele formulări atribuite „pilotului” provin, de fapt, de la surse familiarizate cu declarația, nu dintr-un citat direct al aviatorului.
Cauza exactă a doborârii F-15E este încă investigată. În articol este menționat că NBC News ar fi citat anterior trei oficiali neidentificați potrivit cărora avionul „a fost probabil lovit de o rachetă lansată de la umăr, de fabricație chineză”, iar atacul ar fi fost susținut de un radar de avertizare timpurie cu rază lungă de acțiune primit de Iran „în primele zile” ale războiului; este amintită și o declarație atribuită președintelui Donald Trump, conform căreia iranienii ar fi folosit o rachetă lansată de la umăr și „au avut noroc”.
În plan mai larg, întrebările despre programul de drone apar în paralel cu negocieri SUA–Iran pentru un acord care ar pune capăt războiului, într-o fereastră de 60 de zile de discuții, despre care analiștii se așteaptă să includă programul nuclear, dar și alte teme. Pentru forțele americane și aliații din regiune, orice creștere a sofisticării dronelor iraniene ar amplifica presiunea pentru adaptarea apărării aeriene și a procedurilor de operare în zone contestate.
Recomandate
Numirea lui Roman Gofman la conducerea Mossadului deschide o etapă de reorganizare internă cu miză operațională majoră , în condițiile în care serviciul israelian își recalibrează planurile legate de Iran, potrivit The Jerusalem Post . Gofman a preluat conducerea agenției pe 2 iunie și este prezentat ca un „super outsider” nu doar pentru că nu provine din nucleul recent de conducere al Mossadului, ci și pentru că numirea sa a fost contestată în justiție. În material se arată că a existat o petiție la Înalta Curte de Justiție pentru blocarea numirii, susținută inclusiv de fostul șef al Mossad, David Barnea, de procurorul general Gali Baharav-Miara și de Asher Grunis, șeful comisiei de verificare și fost președinte al Curții Supreme. Gofman a câștigat disputa și are acum „puterile depline” ale directorului Mossad. Reorganizare accelerată și aducerea de „outsideri” Un element central al schimbării este modul în care Gofman își construiește echipa. Publicația notează că un reportaj Maariv a relatat că noul director ar fi adus cinci persoane din afara organizației pentru a prelua poziții-cheie și a domina structurile interne existente. Textul indică însă și o nuanță importantă: aducerea de consilieri externi nu ar fi o excepție în istoria recentă a Mossadului, deoarece și foștii directori au lucrat cu astfel de persoane. Diferența sugerată este una de formă și expunere: unii dintre predecesori ar fi consultat „outsiderii” în afara spațiilor Mossad, în timp ce Gofman i-ar fi adus în interior, lucru pe care Maariv îl descrie drept potențial risc de securitate. În același timp, articolul menționează că acești consilieri ar avea „profiluri solide de securitate”, iar Gofman ar putea susține că își asumă transparent implicarea lor. Iranul rămâne ținta principală, dar strategia este în lucru Miza operațională majoră rămâne Iranul. Atât Gofman, cât și Barnea au afirmat în discursurile de predare-primire din 1–2 iunie că obiectivul principal este răsturnarea regimului Republicii Islamice Iran și că acest lucru este realizabil, potrivit materialului. În privința planurilor asociate fostei conduceri, articolul reamintește că, pe 4 iunie, publicația a relatat despre un scenariu în care Israelul ar fi fost pregătit să sprijine kurzii inclusiv cu o zonă de interdicție aeriană și un „umbrela” de foc aerian continuu, pentru a-i ajuta să avanseze împotriva unor forțe iraniene care ar fi încercat să le blocheze înaintarea. Se menționează și o dezbatere privind motivele pentru care președintele SUA, Donald Trump, ar fi ajuns să blocheze operațiunea, precum și acuzații din partea unor surse israeliene că planul ar fi fost divulgat către Turcia pentru a fi oprit înainte de implementare. Maariv susține că Gofman ar considera aceste eforturi drept eșec și ar fi pregătit să schimbe strategia. The Jerusalem Post afirmă însă că această prezentare ar fi „simplificată”: noul șef ar putea aduce strategii noi, dar ar putea păstra și combina o parte din abordările existente, într-un plan mai amplu aflat încă „în stadii foarte timpurii”. Schimbări punctuale, nu „ruptură” totală (deocamdată) Deși Gofman l-ar fi înlocuit pe adjunctul numit recent de Barnea, articolul notează că nu a adus un outsider în funcția de număr doi, ci a promovat un alt oficial („A”) din interiorul Mossadului, cu circa 15 ani de experiență în organizație. Materialul sugerează că unele relatări despre anularea unor operațiuni ar fi exagerări și că, în acest moment, Gofman ar derula mai degrabă o evaluare la nivelul întregii organizații, cu schimbări inițiale mai mici, urmând ca eventualele modificări mai mari să vină ulterior. În final, articolul mai arată că Gofman ar prefera să iasă din atenția presei pentru câteva luni, pe fondul complexității funcției și al faptului că administrația Trump „continuă să schimbe regulile jocului”, în timp ce Mossad ar fi reușit, în ultimii 25 de ani, să influențeze evenimente-cheie din Iran, public sau discret, inclusiv pe tema programului nuclear. [...]
Observarea unei fregate rusești și a unui vas de aprovizionare în apropierea Sardiniei a declanșat o reacție de supraveghere aeriană a Italiei , care a trimis un avion de recunoaștere pentru monitorizarea trecerii, potrivit Focus . Mișcarea indică un nivel ridicat de vigilență în centrul Mediteranei, într-un context în care activitatea de recunoaștere militară în zonă rămâne intensă. În fața coastei sudice a Sardiniei au fost văzute fregata „Admiral Flota Kasatonov” și tancul de aprovizionare „Akademik Pashin”, relatează publicația regională italiană Il Gazzettino. Conform relatării, navele se deplasau spre vest, pe o rută care poate duce, între altele, către Strâmtoarea Gibraltar – punct de trecere strategic între Europa și Africa. Monitorizare aeriană: ce a făcut Italia Portalul de specialitate Itamilradar susține că Forțele Aeriene italiene au folosit un avion de recunoaștere pentru a urmări cele două nave. Ar fi fost vorba despre o aeronavă Beechcraft King Air 350ER SPYDR, care a decolat de la baza aeriană Decimomannu (Sardinia) și a zburat deasupra apelor din sud-vestul insulei. Il Gazzettino notează că observatori văd un posibil legătură între zbor și trecerea navelor rusești, însă nu este prezentată o dovadă directă. În același timp, se menționează că avionul a zburat temporar la altitudine joasă. Context: activitate ridicată de recunoaștere în Mediterana centrală Potrivit Itamilradar, activitatea avioanelor militare de recunoaștere în Mediterana centrală rămâne „ridicată”, motivul invocat fiind monitorizarea mișcărilor navelor în regiune, de la nordul Africii până în estul Mediteranei. Ce se știe despre fregata „Admiral Flota Kasatonov” Conform Il Gazzettino, nava a mai operat în Mediterana în 2021 și 2022, când ar fi intrat și în porturi din Algeria, Grecia, Egipt și Siria. Tot publicația italiană afirmă că, în 2022, pe fondul restricțiilor impuse de Turcia în legătură cu războiul din Ucraina, fregatei i-ar fi fost refuzată intrarea în Marea Neagră. Datele tehnice prezentate în material indică: lungime: 135 metri; deplasament: aproximativ 4.500 tone; echipaj: circa 210 persoane; dotări: rachete ghidate, sisteme de torpile și un elicopter de bord Ka-27. În lipsa unei confirmări oficiale privind scopul exact al misiunii navelor, informațiile disponibile descriu în principal o situație de supraveghere și urmărire a traficului militar în zonă, pe o rută cu potențial strategic către Gibraltar. [...]
Administrația Trump pregătește o vânzare militară către Turcia de peste 700 de milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei), vizând zeci de motoare produse de General Electric pentru programul avionului de luptă Kaan, în pofida rezervelor exprimate de membri ai Congresului, potrivit Adevărul , care citează Reuters. Motoarele ar urma să fie folosite în programul Kaan , descris ca primul avion de luptă dezvoltat integral de Turcia, proiect lansat în 2016 în cadrul eforturilor Ankarei de a-și consolida industria proprie de apărare. Ce urmează procedural și unde apare blocajul politic Reuters notează că tranzacția ar putea fi finalizată în zilele următoare, iar Departamentul de Stat ar urma să trimită ulterior notificarea oficială către Congres. În etapa informală de evaluare, congresmanul democrat Gregory Meeks, membru de rang înalt al Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, și-a exprimat rezervele față de vânzare. Departamentul de Stat a refuzat să comenteze informațiile, potrivit aceleiași surse. De ce contează: semnal de recalibrare în relația SUA–Turcia, pe fondul disputelor F-35 și S-400 Posibila aprobare vine într-un moment în care relațiile Washington–Ankara sunt prezentate ca îmbunătățite în timpul administrației Trump, dar rămân marcate de tensiuni legate de excluderea Turciei din programul F-35 și de sancțiunile impuse după achiziția de către Ankara a sistemelor rusești S-400 . Washingtonul susține că S-400 reprezintă un risc pentru securitatea alianței și pentru tehnologia militară occidentală. În același timp, anunțul este plasat cu puțin înaintea summitului NATO găzduit de Turcia pe 7 și 8 iulie, într-un context de dezbateri privind cheltuielile de apărare și rolul aliaților în crizele de securitate. [...]
Sistemul anti-dronă Merops a devenit operațional în Armata României , după ce a fost integrat în dispozitivul de apărare, potrivit Mediafax , care citează un anunț al Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Miza imediată este una operațională: România adaugă o capabilitate dedicată detectării și contracarării dronelor, într-un context în care astfel de incidente au devenit recurente în regiune. MApN precizează că sistemul Merops a fost pus la dispoziția României de Statele Unite, în cadrul Parteneriatului strategic bilateral. Înainte de intrarea în serviciu, echipamentul a parcurs etapele de testare, evaluare și validare operațională. Ce face Merops și unde se încadrează în apărarea aeriană Conform ministerului, Merops este o soluție tehnologică bazată pe algoritmi de inteligență artificială, destinată: detectării, urmăririi, neutralizării țintelor aeriene de dimensiuni reduse, care evoluează la altitudini joase — un profil asociat frecvent dronelor. MApN susține că integrarea sistemului contribuie la consolidarea capacităților Armatei României de detectare și contracarare a amenințărilor generate de sistemele aeriene fără pilot și completează măsurile deja implementate pentru protejarea spațiului aerian național. Context: presiune crescută pe răspunsul la amenințările cu drone În același context, Mediafax amintește că două drone care au căzut recent la Constanța și Galați au fost discutate la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord, iar președintele României, Nicușor Dan , declara la începutul lunii iunie că s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone. Articolul nu oferă detalii despre numărul de sisteme Merops livrate, locațiile de dislocare sau calendarul extinderii capabilității, dincolo de faptul că sistemul este deja operațional. [...]
Italia a permis decolarea a 500 de avioane militare americane de pe baze din țară în timpul loviturilor SUA și Israelului asupra Iranului, potrivit declarațiilor secretarului general al NATO , Mark Rutte , relatate de Politico . Afirmația amplifică presiunea politică internă asupra guvernului Giorgiei Meloni și ridică miza asupra modului în care statele europene își pun infrastructura militară la dispoziția operațiunilor americane. Rutte a spus, într-un interviu la Fox News, că „țară după țară, aliat după aliat” și-au pus bazele la dispoziție, ceea ce ar fi însemnat „mii, între 4.000 și 5.000” de avioane care au decolat de pe baze europene pentru a sprijini „Epic Fury” — denumirea folosită pentru războiul SUA-Israel împotriva Iranului. În același context, el a caracterizat Europa drept „o platformă de proiecție a puterii pentru Statele Unite”. Contradicție cu poziția anterioară a guvernului Meloni Guvernul italian declarase anterior că doar zborurile logistice și tehnice, acoperite de tratatul bilateral care reglementează bazele militare americane din Italia, ar urma să fie permise pentru utilizarea aerodromurilor în direcția Orientului Mijlociu. Comentariile lui Rutte au fost interpretate la Roma ca o contrazicere a acestei linii. Reacția Ministerului italian al Apărării a fost dură. Potrivit unei declarații citate de Il Sole 24 Ore, ministrul Guido Crosetto a respins mesajul lui Rutte: „Doar zborurile conforme cu tratatele; mesajul lui Rutte este complet fals.” Miza operațională: bazele europene, capacitate cheie pentru SUA Dincolo de disputa politică, episodul indică dependența operațională a SUA de infrastructura din Europa pentru desfășurarea rapidă a operațiunilor militare. Rutte a oferit și un exemplu din România, pe care a lăudat-o pentru că aeroportul din București ar fi redus traficul comercial, întrucât operațiunile cu avioane-cisternă militare necesitau capacitate suplimentară. În același interviu, șeful NATO a descris contribuția financiară a statelor europene membre drept „uriașă” și „uimitoare”, fără să ofere cifre. Presiune politică și semnal pentru viitoarea repoziționare a SUA în Europa În Italia, opoziția a cerut explicații. Il Sole 24 Ore îl citează pe deputatul Verzilor Angelo Bonelli, care a acuzat că „Meloni i-a înșelat pe italieni și parlamentul” și a cerut ca premierul să clarifice imediat ce s-a întâmplat și să raporteze în parlament. Contextul mai larg este tensionat: Donald Trump a criticat în repetate rânduri aliații europeni pentru sprijinul considerat insuficient în conflictul cu Iranul. În paralel, administrația SUA este „pregătită să retragă” o parte din trupele din Europa, ca parte a unei mișcări menite să transfere mai multă responsabilitate de securitate către europeni, notează publicația. Rutte a comentat și rezultatul războiului și stadiul negocierilor, afirmând că Trump „a făcut exact ce trebuia” în privința Iranului și că „are dreptate” să meargă către un acord. [...]
SUA se pregătesc să finalizeze o vânzare de peste 700 de milioane de dolari către Turcia , un pachet de motoare pentru avioane de vânătoare care a întâmpinat obiecții în Congres, potrivit Agerpres . Mișcarea are un impact operațional direct: accelerează programul Kaan, primul avion de vânătoare produs de Turcia, și indică o relaxare practică a blocajelor politico-instituționale din relația bilaterală. Motoarele sunt produse de compania americană General Electric și sunt destinate primelor aparate Kaan. Programul a fost lansat în 2016, în cadrul eforturilor Ankarei de a-și crește autosuficiența în apărare. De ce contează: depășirea obiecțiilor din Congres și calendarul „în zilele următoare” Patru surse Reuters citate de Agerpres spun că tranzacția, evaluată la „sute de milioane de dolari”, ar urma să fie dusă la bun sfârșit, iar una dintre surse indică o valoare de peste 700 de milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei). Două surse Reuters, dintre care una oficial american, afirmă că Gregory Meeks, congresman democrat din New York și principalul democrat din comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților, a ridicat obiecții în procedura neoficială de examinare și nu a aprobat vânzarea. Totuși, finalizarea este așteptată „în zilele următoare”, după notificarea oficială a Congresului de către Departamentul de Stat, care a refuzat să comenteze. Context: relația SUA–Turcia și miza industrială a programului Kaan Relațiile dintre Ankara și Washington au fost tensionate după ce SUA au exclus Turcia din programul F-35 și au impus sancțiuni ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, considerate de americani un risc de securitate. În al doilea mandat al președintelui Donald Trump, legăturile s-au ameliorat, iar liderul de la Casa Albă îl apreciază frecvent în public pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Decizia de a merge mai departe cu vânzarea survine la aproape un an după ce ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a reclamat public existența unui blocaj. Turcia urmează să găzduiască summitul NATO din 7–8 iulie , cu teme precum distribuția eforturilor financiare și militare între aliați și plângerile SUA privind rolul aliaților în menținerea traficului prin Strâmtoarea Ormuz în timpul războiului cu Iranul. [...]
