Știri
Știri din categoria Apărare
Thales a prezentat SkyDefender, un concept european de apărare antirachetă, care ar putea detecta lansări de rachete de la până la 5.000 km, potrivit Antena 3 CNN. Sistemul este descris ca o arhitectură multistratificată ce combină sateliți, radare, senzori și software de analiză, într-o abordare comparată cu „Iron Dome”, dar adaptată la un spațiu european mai larg și la amenințări mai diverse.
Informațiile sunt prezentate ca parte a unei analize citate de publicația românească, care indică drept sursă dagens.com. Miza este creșterea timpului de reacție și trecerea de la apărarea aeriană clasică, bazată pe sisteme relativ independente, la o rețea integrată, în care decizia și coordonarea sunt susținute de date în timp real.
„Un nou sistem european antirachetă, similar cu «Iron Dome», va putea să detecteze lansări de rachete de la o distanță de până la 5.000 km folosind o rețea de sateliți, radare și inteligență artificială.”
Potrivit materialului, detectarea timpurie ar începe din spațiu, prin senzori infraroșii de pe sateliți dezvoltați de Thales Alenia Space, capabili să identifice lansările „aproape imediat după aprindere”, înainte ca ținta să fie vizibilă pentru radarele terestre. Ulterior, urmărirea ar fi preluată de radare cu rază lungă, fiind menționat SMART-L, cu monitorizare până la 5.000 km.
Arhitectura este descrisă ca multistratificată: pentru distanțe mici, ForceShield ar proteja infrastructura și unitățile militare împotriva dronelor și amenințărilor la joasă altitudine; pentru distanțe medii, SAMP/T NG ar putea intercepta ținte la circa 150 km, cu sprijinul radarului Ground Fire, indicat cu o rază de detecție de aproximativ 350 km. Ideea de bază este suprapunerea straturilor, astfel încât un sistem să poată compensa dacă altul este depășit.
Un rol central îl are cortAIx, platforma de inteligență artificială a Thales, prezentată ca instrument de procesare a volumelor mari de date generate de senzori. În plus, SkyDefender ar fi proiectat să se conecteze la sisteme naționale și la infrastructura NATO prin platforma de comandă SkyView, pentru interoperabilitate și operare în rețea între state.
În același context, articolul amintește că SUA și aliații NATO își cresc capacitatea de detectare și urmărire a dronelor la frontierele estice, trimițând la un material anterior al Antena 3 CNN. Mesajul de fond este că accelerarea amenințărilor, inclusiv a rachetelor hipersonice, împinge apărarea aeriană spre sisteme integrate, în care viteza de analiză și coordonarea între senzori și interceptori devin decisive.
Recomandate
Afirmația Rusiei că a interceptat o rachetă balistică ucraineană lângă Moscova ridică miza apărării aeriene în jurul capitalei , într-un moment în care Ucraina își împinge tot mai mult capabilitățile de lovire la distanță. Potrivit Kyiv Post , Moscova susține că a doborât pentru prima dată o „rachetă operațional-tactică cu rază lungă”, însă nu a prezentat dovezi, iar Kievul nu a comentat oficial. Ministerul rus al Apărării a inclus această interceptare în briefingul său zilnic, afirmând că, în ultimele 24 de ore, ar fi doborât și 7 bombe aeriene ghidate și 602 drone cu aripă fixă, informații preluate de Bloomberg. Publicația notează că nu a putut identifica declarația originală pe canalele oficiale rusești, iar tipul rachetei nu a fost precizat. În paralel, agenția de stat Interfax a relatat, citând același minister, că o „rachetă operațional-tactică cu rază lungă” a fost interceptată, fără a indica locul. Un canal militar pro-rus de pe Telegram, Voyennyy Osvedomitel (Military Informer), a susținut că o rachetă balistică ucraineană ar fi putut fi doborâtă în regiunea Moscovei în timpul unei alerte de marți, menționând implicarea unui sistem S-300/S-400 și existența unui crater la locul impactului. Context: atacuri cu drone și perturbări la aeroporturi În aceeași perioadă, Ucraina a lovit pentru a doua oară un centru de comunicații spațiale de lângă Moscova, potrivit președintelui Volodîmîr Zelenski . Ținta ar fi fost cel mai mare complex terestru de comunicații prin satelit al Rusiei, folosit pentru comandă militară, recunoaștere și coordonarea trupelor. Rusia a declarat că a interceptat 419 drone ucrainene peste noapte, dintre care 56 „în apropierea Moscovei”, iar atacul a întrerupt temporar operațiunile pe aeroporturile Domodedovo și Jukovski. Legătura cu FP-9: un program ucrainean aflat încă în dezvoltare Speculațiile unor canale pro-ruse au legat presupusa rachetă de FP-9, un proiect al companiei ucrainene de apărare Fire Point. Kyiv Post arată că Fire Point se pregătește de teste de zbor pentru FP-9, iar designerul-șef Denys Shtilerman a declarat în iunie că racheta ar putea intra în testare în această vară sau la începutul toamnei, după finalizarea dezvoltării motorului. Conform companiei, FP-9 ar fi destinată loviturilor în adâncime asupra țintelor din interiorul Rusiei, cu o rază raportată de aproximativ 850 km. Shtilerman a sugerat atunci „zboruri de test către Moscova”. Bloomberg a apreciat că, dacă afirmațiile Rusiei se confirmă, folosirea unei rachete balistice ar marca un pas nou în extinderea capabilităților ucrainene de lovire la distanță, dincolo de drone și sisteme de tip rachetă de croazieră. În acest moment, însă, elementele publice rămân limitate: Rusia nu a prezentat dovezi, iar Ucraina nu a confirmat utilizarea unei rachete balistice. [...]
Ucraina a aprobat un mecanism de stat pentru exportul de armament , o schimbare de reglementare menită să aducă finanțare industriei de apărare în plin război, dar cu condiția ca aprovizionarea armatei ucrainene să rămână prioritară, potrivit Euronews . Noul cadru, descris de ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov , drept „primul mecanism transparent” pentru export, ar permite țărilor partenere să cumpere armament și tehnologii ucrainene și să colaboreze direct cu producătorii din Ucraina. Miza declarată este atragerea de investiții internaționale, fără a afecta fluxul de echipamente către forțele armate. Exporturi condiționate de nevoile frontului Regula centrală a mecanismului este că exporturile vor fi autorizate doar dacă aprovizionarea armatei ucrainene este „garantată”. Fedorov a precizat că, dacă statul are nevoie de anumite arme, autorizația de export poate să nu fie acordată, ceea ce introduce un filtru administrativ care poate limita livrările externe în funcție de evoluția cererii interne. În paralel, Kievul încearcă să valorifice experiența acumulată în războiul cu Rusia, în special în zona dronelor și a sistemelor de combatere a dronelor, domenii pentru care ar exista interes din Europa și Orientul Mijlociu. Context: cooperare în Golf și cerere pentru ridicarea restricțiilor Ucraina a restricționat exporturile de armament pe durata războiului, însă în acest an a trimis experți în domeniul dronelor în mai multe țări din Orientul Mijlociu. Președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre implicarea specialiștilor ucraineni în doborârea dronelor Shahed care vizau țări din regiune și despre demonstrații privind utilizarea dronelor interceptoare și a mijloacelor de război electronic. Zelenski a mai spus că Ucraina a semnat acorduri pe zece ani cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, care ar urma să permită colaborarea companiilor ucrainene cu forțele armate locale pentru protejarea unor obiective specifice, și că există discuții și cu Oman, Kuweit și Bahrain. Separat, luna trecută, Zelenski declara că Ucraina lucrează la acorduri în domeniul apărării cu aproximativ 20 de țări. De ce contează pentru industrie: capacități peste cererea internă Decizia vine pe fondul presiunilor din partea industriei locale: producătorii ucraineni de armament cer de aproape un an ridicarea restricțiilor la export, în special pentru drone, pentru a genera venituri suplimentare. În Ucraina ar activa aproximativ 800 de producători de armament, iar o parte dintre ei și-ar fi extins capacitățile până la nivelul la care produc mai mult decât poate absorbi armata ucraineană. Potrivit celor mai recente estimări citate, Ucraina produce anual peste patru milioane de drone și ar putea dubla această capacitate dacă ar avea finanțare suficientă — iar noul mecanism de export este prezentat tocmai ca o cale de a atrage bani, fără a reduce prioritatea livrărilor către propriile forțe armate. [...]
Imagini recente sugerează că Rusia ar putea folosi Su-57 la apărarea aeriană internă , într-un rol mai degrabă „de poliție a cerului” împotriva dronelor și rachetelor de croazieră, decât în misiuni clasice de superioritate aeriană, potrivit unei analize publicate de TWZ . Dacă interpretarea se confirmă, ar indica presiunea tot mai mare asupra apărării antiaeriene ruse, nevoită să acopere ținte pe un teritoriu foarte întins cu mijloace terestre „întinse la maximum”. Fotografiile – a căror sursă originală nu este clară – arată un Su-57 într-un adăpost mare, cu o încărcătură externă neobișnuită: două rachete aer-aer cu rază scurtă din seria R-73/R-74 montate sub aripi și ceea ce pare a fi un pod (container) de ochire/țintire montat sub nacela motorului stâng. Postările au circulat pe rețele sociale ruse, iar bloggeri militari le-au asociat cu o configurație pentru „vânătoarea” dronelor ucrainene. De ce contează: semnal despre stresul apărării antiaeriene ruse Publicația notează că este neobișnuit ca Su-57 să poarte extern rachete aer-aer cu rază scurtă, în condițiile în care avionul are compartimente interne dedicate pentru astfel de muniții. O explicație plauzibilă este că încărcătura ar fi optimizată pentru angajamente la distanță mică, tipice interceptării dronelor de atac cu rază lungă și, tot mai mult, a rachetelor de croazieră. Contextul invocat este intensificarea loviturilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, inclusiv asupra infrastructurii energetice (rafării), a unor obiective de producție militară și a unor facilități militare. În acest tablou, folosirea unor avioane de vânătoare pentru apărarea punctelor-cheie devine o soluție de completare a apărării terestre, mai ales când aceasta este dispersată și suprasolicitată. Indicii operaționale: adăposturi, pod de țintire și muniție „mai ieftină” Analiza atrage atenția și asupra adăpostului în care apare avionul, asemănător celor instalate la baza Akhtubinsk (regiunea Astrahan), la peste 350 de mile de linia frontului (aprox. 563 km). Baza a fost lovită de drone ucrainene în iunie 2024, iar serviciul de informații militare al Ucrainei a susținut atunci că un Su-57 parcat în aer liber a fost grav avariat sau distrus. În acest context, apariția unui Su-57 într-un astfel de adăpost susține ideea unei preocupări crescute pentru protecția aeronavelor. În privința podului observat, TWZ notează că partea din spate diferă de cea a podului standard 101KS-N asociat Su-57. Nu este clar dacă este o versiune nouă, una optimizată pentru angajamente aer-aer sau un alt tip de echipament, deși poziționarea pe nacelă sugerează tot un rol de senzori/țintire. Pe armament, publicația subliniază că nu există dovezi că Rusia ar fi introdus efectiv rachete/arme ghidate cu laser pentru angajamente aer-aer împotriva dronelor; în lipsa acestora, rachetele din familia R-73/R-74 rămân opțiunea „cea mai ieftină” pentru doborârea unor astfel de ținte. Nu este clar, din imagini, dacă sunt R-73, R-74 sau o altă variantă; analiza notează însă că ar avea sens ca stocurile mai vechi de R-73 să fie folosite extern, inclusiv dacă nu pot fi acomodate în compartimentele interne. De ce Su-57 ar fi potrivit pentru acest rol, chiar dacă e „supradimensionat” TWZ argumentează că Su-57 este bine echipat pentru detectarea și angajarea dronelor și rachetelor de croazieră, în special prin radarul său AESA (radar cu antenă activă cu scanare electronică), care, în general, oferă avantaje la detectarea țintelor mici și la joasă altitudine. Pachetul de senzori electro-optici 101KS (inclusiv un senzor IRST – căutare și urmărire în infraroșu) ar putea fi, de asemenea, util pentru identificare și urmărire la distanță a țintelor cu semnătură radar redusă. Totuși, publicația subliniază limitările și incertitudinile: imaginile pot indica și un program de testare a armamentului, nu neapărat o misiune operațională de rutină. În plus, folosirea tunului de 30 mm împotriva dronelor lente și joase este descrisă ca dificilă și potențial periculoasă pentru un avion de vânătoare, iar muniția disponibilă este limitată (150 de cartușe). Ce urmează Concluzia analizei este că există „indicii circumstanțiale” că Su-57 ar putea fi folosit – fie în mod curent, fie în teste de luptă – pentru apărarea aeriană împotriva dronelor și rachetelor de croazieră. Dacă astfel de misiuni se confirmă, ele ar reflecta adaptarea Rusiei la o amenințare tot mai prezentă în interiorul propriului teritoriu și dificultatea de a asigura protecție doar cu sisteme terestre, într-un spațiu atât de vast și cu ținte critice numeroase. [...]
Summitul NATO de la Ankara va pune presiune pe bugetele de apărare și pe accesul la fondurile UE , pe fondul unei prime evaluări a angajamentului de 5% din PIB și al cererii Washingtonului ca inițiativele europene să nu excludă companii din afara Uniunii, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis miercuri de ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker , înaintea reuniunii din 7-8 iulie. Summitul va fi prima verificare a modului în care statele aliate aplică angajamentul asumat anul trecut la Haga de a aloca 5% din PIB pentru apărare. Whitaker a spus că există aliați „care rămân în urmă”, fie pentru că „nu cheltuiesc suficient” în prezent, fie pentru că nu au „un plan credibil”, iar președintele Donald Trump „se așteaptă pe deplin” ca toți aliații să-și intensifice eforturile. În briefing a fost invocată explicit Spania, despre care Whitaker a afirmat că Trump este „dezamăgit”, inclusiv din cauza unor chestiuni legate de accesul la baze și survol, observate în timpul operațiunii „Epic Fury”, dar și din perspectiva unui plan de atingere a pragului de 5%. Diplomatul a adăugat însă că nu se așteaptă ca summitul să degenereze într-o situație conflictuală și a insistat că angajamentul de 5% a fost unanim. Washingtonul cere acces pentru companiile din afara UE la programele europene Un alt punct major anticipat pentru Ankara este disputa privind regulile programelor europene de apărare și accesul companiilor din afara UE. Whitaker a spus că SUA salută creșterea producției europene și reducerea reglementărilor, dar nu susțin prevederi „protecționiste” care ar exclude aliați din afara UE, inclusiv SUA, Turcia și alte țări. Ambasadorul a indicat că Washingtonul urmărește „coproducție” și parteneriate industriale și că se așteaptă la un acord pe această temă. În același timp, a subliniat că nu contează doar nivelul cheltuielilor, ci capabilitățile cumpărate, avertizând că banii trebuie să se transforme în „sisteme reale” și nu „doar în inflație”. Whitaker a mai susținut că industria de apărare are nevoie de mai multă eficiență și armonizare, invocând exemplul numărului mare de platforme diferite de vehicule blindate, și a indicat drept priorități apărarea aeriană, loviturile de precizie în adâncime și sistemele fără pilot. Ucraina: anunțuri „substanțiale” și noi contracte de armament În privința Ucrainei, Whitaker a spus că la summit sunt așteptate anunțuri „substanțiale” atât din partea SUA, cât și a aliaților. El a menționat programul PURL, prin care administrația Trump ar fi vândut aliaților NATO sisteme fabricate în SUA de peste 6 miliarde de dolari, inclusiv rachete Patriot și PAC-3, care au fost apoi furnizate Ucrainei. La Ankara va avea loc și o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de miniștri de externe. Potrivit informațiilor prezentate, este de așteptat ca membrii NATO să se angajeze la noi contracte de furnizare de arme „în valoare de miliarde de dolari” și să crească volumul producției de armament, inclusiv pentru Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că va conduce personal delegația ucraineană la summit. [...]
Presiunea pentru creșterea bugetelor de apărare la 5% din PIB riscă să devină un test de credibilitate în NATO , după ce ambasadorul SUA la Alianță, Matt Whittaker , a avertizat că unele state europene sunt „rămase în urmă” față de angajamentele asumate, potrivit HotNews , înaintea summitului de la Ankara (7–8 iulie). Angajamentul a fost luat la summitul NATO de anul trecut de la Haga, sub presiunea președintelui american Donald Trump: toate statele membre, cu excepția Spaniei, au acceptat să își majoreze treptat cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035. Ținta este împărțită în 3,5% cheltuieli strict militare și 1,5% pentru investiții conexe apărării, precum infrastructura critică, consolidarea industriei de apărare și apărarea cibernetică. Cine e „în frunte” și ce reproșează Washingtonul Whittaker a spus că „unii aliați fac mai mult decât alții”, indicând drept exemple de țări aflate „în fruntea plutonului” Polonia, țările scandinave, statele baltice și Germania. În același timp, a acuzat existența unor aliați care fie „nu cheltuiesc suficient”, fie „nu se află pe o traiectorie credibilă” pentru a-și îndeplini angajamentele de la Haga, fără să numească statele vizate. Mesajul central transmis de ambasador este că Trump „așteaptă din partea tuturor aliaților să-și intensifice eforturile și să se angajeze urgent pe calea celor 5%”, ceea ce ridică miza politică a summitului de la Ankara: nu doar nivelul cheltuielilor, ci și ritmul și credibilitatea planurilor naționale. Spania, excepția care complică consensul Întrebat despre Spania — descrisă ca o dezamăgire pentru Trump după refuzul creșterii cheltuielilor de înarmare — Whittaker a afirmat că nu se așteaptă la un conflict deschis între președintele american și premierul spaniol Pedro Sanchez la summitul de la Ankara. Ce urmează: rol mai mare pentru europeni în Alianță Pe lângă bani, ambasadorul a cerut ca statele europene din NATO să își asume „un rol sporit” în cadrul Alianței și să își consolideze capacitățile de apărare, argumentând că SUA rămân angajate, dar au și alte priorități globale. „Statele Unite nu vor pleca, dar noi avem responsabilități la nivel global”, a spus Matt Whittaker. [...]
Atacul cu drone asupra bazei aeriene Saki din Crimeea ridică miza operațională în zona Mării Negre , după ce hangare care adăposteau avioane rusești Su-30 și Su-30SM au fost lovite pe 1 iulie, potrivit Euronews . Țintele au fost hangarele în care se aflau aparatele de zbor, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat „cinci lovituri de precizie”. În urma atacului, a izbucnit un incendiu de proporții la unul dintre hangare. Publicațiile Defence Blog și Aerotime sunt citate pentru detalii despre operațiune. Din perspectiva costurilor, un avion Su-30SM este evaluat în material la circa 40 de milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei), ceea ce sugerează un potențial impact financiar semnificativ dacă au existat avarii majore sau pierderi, deși sursa nu indică un bilanț confirmat al aeronavelor distruse. De ce contează: rolul bazei Saki în operațiunile rusești Baza Saki are importanță strategică pentru Rusia, fiind un centru principal pentru misiunile aviației în zona Mării Negre și în sudul Ucrainei, potrivit publicației Glavnoe. De la această bază, Rusia ar lansa bombe ghidate și rachete de croazieră către regiunile Zaporojie, Herson și Odesa, ceea ce face ca lovirea infrastructurii de la sol (hangare) să aibă o miză operațională directă. Context: atacuri repetate și logică de „răspuns” Ucrainenii au mai atacat baza Saki în august 2022, când, potrivit sursei, cel puțin opt avioane au fost distruse. Noul atac este prezentat și ca reacție la loviturile rusești de acum patru zile asupra unor avioane ucrainene MiG-29 de pe aerodromul Voznesensk (regiunea Mykolaiv), după care Ucraina a anunțat pierderi privind „elemente tehnice și personal calificat”. [...]
