Știri
Știri din categoria Apărare
Raportul cost-efect al dronelor rescrie bugetele de apărare, iar presiunea pentru a muta investițiile dinspre platforme grele către sisteme mai ieftine și mai flexibile crește, potrivit TechRadar. Fostul CEO Google Eric Schmidt a sintetizat schimbarea printr-o comparație directă: „o dronă de 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei) poate distruge un tanc de 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei)”.
Schmidt a vorbit la conferința Future Investment Initiative din Arabia Saudită despre ascensiunea războiului bazat pe drone, în contrast cu rolul istoric al tancurilor și al vehiculelor blindate. Mesajul central: raportul dintre cost și paguba produsă este „incredibil de favorabil”, iar SUA și aliații occidentali ar trebui să se îndepărteze de „tehnologia moștenită” (platforme vechi, costisitoare) în favoarea dronelor și a tehnologiilor conexe.
„O dronă de 5.000 de dolari poate distruge un tanc de 5 milioane de dolari.”
Comparația folosită de Schmidt indică o problemă de bază pentru planificarea apărării: dacă mijloace relativ ieftine pot neutraliza active foarte scumpe, atunci randamentul investițiilor în platforme tradiționale scade, iar prioritățile de achiziții și modernizare se pot reconfigura. În logica prezentată, avantajul nu este doar prețul mai mic, ci și eficiența operațională a dronelor în conflictele recente.
Declarațiile vin la circa doi ani și jumătate după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, conflict descris ca fiind definit de tehnologii de nouă generație, inclusiv robotică și drone. Publicația notează că Ucraina a folosit drone cu inteligență artificială pentru a lovi linii de aprovizionare rusești (cu trimitere la BBC), iar Rusia și-a intensificat utilizarea dronelor cu propulsie cu reacție, care pot atinge viteze de până la 500 km/h, potrivit Euronews.
În plus, TechRadar indică faptul că dronele sunt „incredibil de ieftine” comparativ cu tehnologiile folosite în trecut, făcând trimitere la o analiză Reuters, și menționează exemple de utilizare a dronelor și în conflictul dintre forțe americano-israeliene și Iran, cu referință la The Guardian.
TechRadar își sprijină contextul pe rolurile lui Schmidt în zona de politici și tehnologie pentru apărare: a condus Defense Innovation Board din martie 2016 (organism care conectează sectorul tehnologic cu Pentagonul) și a fost co-președinte al National Security Commission on Artificial Intelligence între 2019 și 2021, comisie cu misiunea de a face recomandări președintelui SUA și Congresului privind rolul inteligenței artificiale în viitorul apărării.
În material nu sunt oferite detalii despre programe concrete de achiziții sau despre calendare de tranziție, însă mesajul este că presiunea economică a „costului pe efect” împinge armatele către drone și tehnologii asociate, în detrimentul platformelor grele tradiționale.
Recomandate
NATO își mută accentul pe arme care funcționează și fără GPS , după ce războiul din Ucraina a arătat cât de ușor pot fi degradate loviturile la distanță prin bruiaj și întreruperea legăturilor de comunicații, potrivit Antena 3 . Miza operațională este directă: sisteme de lovire care își ating țintele în medii de război electronic intens și pot fi folosite „la scară largă”, inclusiv în scenarii de blocare a activității pe aerodromuri. În acest context, NATO a organizat recent o competiție pentru companii ucrainene și occidentale, cerând soluții care ar putea forma roiuri în jurul unui aerodrom și ar împiedica inamicul să opereze acolo. Competiția este descrisă ca prima axată pe capabilități de lovire de când Alianța a început astfel de „provocări” în urmă cu aproape un deceniu. De ce contează: rezistența la bruiaj devine cerință, nu opțiune Un producător european de armament a explicat pentru Business Insider că loviturile ucrainene în profunzime au evidențiat nevoia ca dronele să poată zbura și lovi în condiții de război electronic intens. În paralel, în rândul armatelor occidentale și al industriei de apărare crește conștientizarea că armele cu rază lungă trebuie să funcționeze și atunci când sunt „deconectate” de operatori, altfel își pierd relevanța într-un conflict modern. Martina Tauberová, responsabilă de relații guvernamentale și strategice la compania cehă LPP Holding , susține că armatele nu se pot baza exclusiv pe sisteme care depind de menținerea legăturilor de comunicații cu operatorii: când accesul este blocat, aceste arme „nu își ating adesea obiectivele”. Exemplul LPP: dronă folosită de Ucraina, navigație optică bazată pe inteligență artificială LPP Holding spune că a câștigat competiția NATO deoarece dronele sale cu rază lungă, folosite de Ucraina pentru lovituri în interiorul Rusiei, pot opera în medii în care GPS-ul nu este disponibil. Potrivit companiei, Ucraina folosește de aproximativ 18 luni drona MTS-40, care ar costa 90.000 de dolari bucata (aprox. 405.000 lei) și poate parcurge peste 290 de kilometri peste graniță, utilizând navigație optică bazată pe inteligență artificială pentru zbor autonom. Tauberová afirmă că NATO a transformat capacitatea de a trece prin bruiajul inamicului într-o cerință, urmărind sisteme rezistente la războiul electronic, eficiente din punct de vedere al costurilor și potrivite pentru atacarea aerodromurilor inamice, cu obiectivul de a „refuza” constant capacitatea adversarului de a desfășura operațiuni. „Arme ieftine în cantități mari”: logica roiurilor versus rachete scumpe Un alt mesaj operațional din competiție este orientarea către muniții mai ieftine, produse în serie. Tauberová spune că războiul din Ucraina a demonstrat importanța armelor ieftine în cantități mari, care pot fi lansate sistematic împotriva țintelor. În scenariul aerodromului, roiurile de drone ar putea urmări și lovi: aeronave; piste; clădiri; stații de alimentare cu combustibil. Ea compară această abordare cu utilizarea unei singure rachete scumpe (exemplul dat: Tomahawk, „care costă milioane de dolari”), argumentând că roiurile ieftine ar putea fi mai eficiente pentru a copleși apărarea antiaeriană. Ce urmează: teste în Europa de Est și ținta de contracte NATO NATO a anunțat cei trei finaliști la începutul lunii septembrie: LPP pe primul loc, startupul polonez Supercluster pe locul al doilea (cu un balon de mare altitudine care poziționează sisteme autonome planatoare pentru lovituri la distanță) și o companie ucraineană nenumită pe locul al treilea (cu un sistem de autonomie bazat pe inteligență artificială pentru aeronave fără echipaj). Pentru LPP, următorul pas este testarea dronei în Europa de Est, alături de ceilalți finaliști. Compania spune că urmărește validarea NATO, vizibilitate mai mare, contracte cu armatele statelor NATO și extinderea producției. Separat, LPP dezvoltă și o rachetă de croazieră cu motor turboreactor, „MTS Narwhal”, proiectată tot pentru operare fără GPS; compania testează un prototip și speră ca racheta să intre în luptă pentru prima dată mai târziu în acest an. [...]
ISW spune că Putin exagerează câștigurile teritoriale ale Rusiei, într-un mesaj care susține „războiul cognitiv” al Kremlinului , potrivit Adevărul . Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că prezentarea făcută de președintele rus pentru luna septembrie 2026 este „atât de ruptă de realitate, încât seamănă cu niște halucinații”. ISW compară cifrele invocate de Vladimir Putin cu propriile evaluări privind evoluția frontului. Putin a susținut că forțele ruse au cucerit 1.301 km² de teritoriu în Ucraina doar în septembrie 2026, însă institutul afirmă că Rusia ar fi înregistrat, de fapt, o pierdere netă de 80,81 km² în aceeași perioadă. Chiar și dacă sunt luate în calcul „infiltrările” trupelor ruse în zone pe care nu le controlează, ISW estimează o pierdere netă de 175,18 km². Miza: legitimarea războiului și presiune psihologică asupra Europei În analiza sa, ISW leagă aceste declarații de ceea ce numește intensificarea eforturilor de „război cognitiv” (operațiuni de influențare a percepțiilor publice și politice) menite să convingă că liderii europeni care răspund amenințărilor Rusiei ar fi, de fapt, „agresorii”. În același registru, Putin a afirmat că Rusia „nu amenință pe nimeni” și nu intenționează să atace alte state, dar a avertizat că Moscova ar recurge la arme nucleare dacă Europa ar ataca Kaliningradul sau alte teritorii ruse. ISW amintește însă că, în ultimii ani, oficiali ruși – inclusiv Putin, Dmitri Medvedev și Andrei Kolesnik, membru al Comitetului pentru Apărare al Dumei de Stat – au lansat amenințări la adresa unor state europene și a unor capitale occidentale. Ce spune ISW despre „realitatea fictivă” de pe front Potrivit institutului, afirmațiile lui Putin continuă să descrie o „realitate fictivă” a situației de pe front, care ar susține încercarea Kremlinului de a prezenta avansurile ruse drept progrese ample pe câmpul de luptă. ISW precizează că nu poate stabili dacă Putin știe că cifrele prezentate sunt false sau dacă acceptă date fictive despre front care îi sunt furnizate. Context: planificare pentru un război de durată și bugete militare record În același context, este menționat că Rusia se pregătește ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, prin planificarea unor cheltuieli de război record și renunțarea la planurile de reducere a bugetelor militare. Sunt indicate cheltuieli militare prevăzute pentru anul viitor de 205 miliarde de dolari (aprox. 922,5 miliarde lei), ceea ce ar însemna o creștere anuală de peste 40% față de cheltuielile planificate pentru acest an și de aproape 380% față de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii ar anticipa doar o scădere ușoară, la aproximativ 199 miliarde de dolari în 2028 (aprox. 895,5 miliarde lei) și circa 195 miliarde de dolari în 2029 (aprox. 877,5 miliarde lei), o traiectorie descrisă drept o schimbare bruscă față de acum un an, când Moscova intenționa să tempereze creșterea cheltuielilor militare pentru a reduce deficitul bugetar și a reface rezervele epuizate în timpul războiului. Linkuri relevante din material: Analiza ISW: ISW Context despre bugetele de război: Adevărul [...]
SUA transmit aliaților că Europa coboară pe lista de priorități, iar asta împinge NATO spre o redistribuire a forțelor și a costurilor de apărare , potrivit HotNews . Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a cerut modernizarea infrastructurii militare a Alianței pentru a muta forțe și echipamente „de la vest la est”, în timp ce Washingtonul își reevaluează prezența militară pe continent. Declarațiile au fost făcute la o masă rotundă organizată în cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, în contextul în care SUA își revizuiesc poziționarea globală a forțelor. În același timp, Whitaker a indicat că Europa este abia a patra prioritate strategică a Washingtonului, după securitatea internă, emisfera vestică și Pacific, conform Politico . Ce înseamnă „mutarea de la vest la est” pentru NATO Whitaker a susținut că Alianța trebuie să-și actualizeze infrastructura pentru a putea reloca rapid trupe și tehnică spre flancul estic, „unde ne-am aștepta la orice conflict viitor”. În acest cadru, el a indicat mai multe puncte vulnerabile care ar intra în atenția procesului de reevaluare a prezenței americane în Europa: baze militare învechite; lanțuri de aprovizionare cu combustibil; acorduri care reglementează staționarea trupelor americane în Europa; mobilitatea militară (capacitatea de a deplasa rapid resurse și forțe). Oficialul american a invocat și discuțiile cu comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius , pe tema mobilității militare și a transferului de resurse către est. În paralel, oficiali europeni au avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să atace o țară NATO până la finalul acestui deceniu. Mesajul către Europa: mai multă autonomie și cheltuieli mai mari Whitaker nu a anunțat o decizie concretă privind relocarea sau retragerea trupelor americane, dar a spus explicit că SUA își reevaluează angajamentele globale pentru a evita „dispersarea excesivă” a resurselor militare și pentru a împinge aliații spre o capacitate mai mare de autoapărare. „Statele Unite nu se retrag. Vă cerem doar să faceți un pas înainte.” În același registru, el a criticat statele care nu își respectă angajamentele privind cheltuielile de apărare, dând exemplul Cehiei, care ar aloca aproximativ 1,8% din PIB, sub pragul actual de 2% stabilit de NATO. Unde se leagă poziția UE și a aliaților din est Andrius Kubilius a pledat pentru reducerea dependenței militare a Europei de Washington, menționând eforturile UE de a-și dezvolta capacități proprii, inclusiv sisteme de apărare împotriva dronelor, comunicații prin satelit și supraveghere. La aceeași dezbatere, consilierul prezidențial polonez Marcin Przydacz a cerut accelerarea cheltuielilor de apărare în Europa de Vest și a insistat că NATO, nu UE, trebuie să rămână responsabilă pentru apărarea colectivă a Europei. În lipsa unor decizii anunțate, semnalul operațional rămâne însă unul direct: Washingtonul își reordonează prioritățile, iar europenii sunt așteptați să acopere mai mult din efortul de apărare, inclusiv prin investiții care să permită mutarea rapidă a forțelor către flancul estic. [...]
Ucraina își schimbă rapid apărarea aeriană pentru a opri dronele rusești cu reacție , care zboară mai repede și reduc fereastra de reacție a apărătorilor, potrivit Kyiv Post . Ministerul ucrainean al Apărării spune că Rusia trimite „grupuri mici” de astfel de drone în regiuni diferite, iar Kievul caută soluții de interceptare mai ieftine și mai ușor de extins, însă producția și instruirea rămân blocaje. Noile drone rusești au început deja să producă efecte operaționale. Pe 10 octombrie, muniții rătăcitoare cu turboreactor au avariat facilități de distribuție a energiei în regiunea Kiev, rănind patru persoane și provocând căderi de tensiune care au oprit toate cele trei linii de metrou și au scos din funcțiune stații municipale de pompare a apei. De ce contează: viteza comprimă timpul de detectare și interceptare Ministerul Apărării indică faptul că dronele cu reacție zboară cu aproximativ 400 km/h, ceea ce scurtează timpul disponibil pentru detectare și angajare. În paralel, rachetele balistice rămân o problemă separată, dar accentul imediat se mută pe această categorie de drone, mai greu de contracarat cu mijloacele folosite împotriva dronelor cu elice. Ministrul Apărării, Ievhen Hmara, descrie schimbarea ca pe o transformare a amenințării, pe fondul unei eficiențe ridicate împotriva dronelor „Shahed” standard: „Eficiența contracarării dronelor standard «Shahed» depășește deja 90%. Principala provocare acum sunt dronele cu reacție, care necesită viteze de interceptare diferite.” Cum răspunde Kievul: soluții „mai ieftine”, dar greu de scalat Deși ministerul spune că nu oferă detalii despre „inovațiile” folosite (menționând RBC-Ukraine ca sursă pentru formularea privind „interceptarea inovatoare”), materialul indică mai multe direcții de lucru: F-16 cu tunuri de 20 mm : piloții ar fi folosit deja tunurile împotriva dronelor cu reacție, iar Ucraina urmărește „zeci de mii” de cartușe, ca alternativă mai ieftină la rachetele aer-aer. Interceptori dedicați : ministerul testează și standardizează („codifică”) modele capabile să doboare drone cu reacție; producătorii lucrează cu armata la prototipuri, inclusiv o dronă cu reacție numită Griffen , despre care se afirmă că a interceptat cu succes o țintă în iulie. Program de „rachete mici” : președintele Volodîmîr Zelenski spune că sunt așteptate rezultate în a doua jumătate a lunii, iar producția ar urma să crească dacă testele reușesc. Turele cu tun controlate de inteligență artificială : ar fi fost desfășurate în jurul Kievului în octombrie, după ce Rusia a început să vizeze poduri peste Nipru; relatările citate indică 12 instalate și încă opt planificate, cu avertismentul unui consilier în apărare că reprezintă doar „ultima linie” și nu pot proteja întregul oraș. Problema majoră rămâne extinderea rapidă a acestor soluții . Associated Press este citată cu estimarea că accelerarea producției de interceptori și instruirea piloților ar putea dura trei până la șase luni , depășind o țintă de final de octombrie. RBC-Ukraine mai notează că complexitatea tehnică și costurile ridicate ale componentelor , în special ale motoarelor cumpărate în mare parte din străinătate, limitează ritmul de producție al interceptorilor cu reacție. De la „experiment” la utilizare în masă: creșterea volumelor în 2026 Dronele cu reacție nu sunt complet noi în conflict, însă utilizarea lor ar fi crescut puternic. Potrivit publicației de apărare Militarnyi, Rusia ar fi lansat aproximativ 1.400 de drone Geran cu reacție în primele luni din 2026, față de 180 în tot anul 2025. Totodată, Rusia ar fi început lansările Geran-4 în mai, iar Forțele Aeriene ucrainene au afirmat în august că, în unele atacuri, până la două treimi dintre drone erau cu reacție, cu circa 2.850 lansări documentate într-o singură lună și aproape 3.500 în septembrie. Pentru Ucraina, miza imediată este să transforme rapid testele și soluțiile punctuale în capacități repetabile, cu costuri sustenabile și producție suficientă, într-un context în care viteza și altitudinea acestor drone reduc eficiența mijloacelor clasice de apărare apropiată. [...]
NATO își întărește postura de descurajare pe flancul estic , pe fondul intensificării „atacurilor hibride” atribuite Rusiei și al incertitudinilor legate de viitoarea prezență militară americană în Europa, potrivit HotNews . Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, a transmis la Varșovia că Alianța este „gata să lupte, chiar în această seară” dacă un stat membru ar fi atacat. Mesajul operațional: răspuns rapid și „ripostă masivă” În cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, Grynkewich a descris NATO drept o alianță defensivă, dar a insistat că orice atac asupra unui aliat va fi blocat, neutralizat și respins, astfel încât să devină „absolut inutil”. „Dacă cineva este suficient de nesăbuit încât să ne atace, vom riposta.” Generalul a susținut că un răspuns NATO nu s-ar limita la zona atacată, ci ar viza și infrastructura care „susține, menține și controlează” forța atacatoare. „Aceasta include nu doar forța atacatoare în sine, ci tot ceea ce susține, menține și controlează acea forță.” În același timp, el a spus că nu consideră un conflict „iminent sau inevitabil”. De ce contează: „zona gri” și presiunea asupra sprijinului pentru Ucraina Declarațiile vin într-un context de tensiuni crescânde între Europa și Rusia. Guverne europene acuză Moscova de o campanie de sabotaj, incursiuni cu drone și atacuri cibernetice, iar Rusia a avertizat luna trecută că ar folosi arme nucleare dacă NATO ar încerca să-i izoleze exclava Kaliningrad , notează articolul. Grynkewich a explicat că a ales să vorbească public despre planuri tocmai pentru a reduce neliniștea produsă de acte recente de sabotaj și incendiere și pentru a-i asigura pe „cei un miliard de cetățeni” ai Alianței că NATO „are totul sub control”. Separat, el a îndemnat statele europene să indice explicit când consideră Rusia responsabilă pentru astfel de acțiuni, argumentând că atribuirea publică ridică „costurile” pentru actorii implicați și are efect de descurajare. În viziunea sa, activitatea Rusiei în Europa urmărește să slăbească voința aliaților de a continua sprijinul pentru Kiev. Ce se schimbă pe teren: „Eastern Sentry” și efectul de descurajare Generalul a indicat că inițiative NATO precum misiunea „Eastern Sentry”, lansată pe 11 septembrie și care include resurse ale unor aliați precum Danemarca, Franța, Marea Britanie și Germania, ar fi produs deja efecte. „Rușii au fost mult mai atenți să evite trecerea frontierei cu drone în țările baltice sau în Polonia de când am implementat misiunea «Eastern Sentry».” Contextul politic: reevaluarea prezenței SUA în Europa În plan mai larg, articolul plasează aceste mesaje într-un moment de „vulnerabilitate” pentru Europa: Statele Unite reevaluează în prezent prezența militară pe continent, iar decizia ar urma să fie anunțată la sfârșitul anului și ar putea include reduceri de efective. În paralel, țările europene își accelerează consolidarea forțelor armate, pe fondul îndoielilor privind nivelul sprijinului american sub administrația președintelui Donald Trump. Grynkewich a încercat să reducă aceste îngrijorări, afirmând că Trump ar fi vorbit cu „dragoste” la summitul NATO de la Ankara din iulie. Ce urmează Pe termen scurt, miza este gestionarea incidentelor din „zona gri” — sabotaj, atacuri cibernetice, drone — care rămân sub pragul unui act de război, dar pot escalada. Pe termen mediu, atenția se mută și către decizia Washingtonului privind postura militară în Europa, care poate influența planificarea operațională și ritmul investițiilor europene în apărare. [...]
Rusia își ajustează racheta aerobalistică Kinzhal prin dezvoltarea unui nou focos exploziv-fragmentar , pe fondul unor probleme de precizie care ar fi redus comenzile interne și ar fi împins industria să redirecționeze capacități către Iskander-M, potrivit Kyiv Post , care citează evaluarea serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR) . HUR a anunțat pe 12 octombrie că Rusia lucrează la o versiune a rachetei Kinzhal lansate din aer, echipată cu un focos exploziv-fragmentar (care produce efecte atât prin suflul exploziei, cât și prin schije). Agenția ucraineană sugerează că modificarea ar putea fi o reacție la probleme de ghidaj, întrucât precizia este critică pentru focosul penetrant folosit împotriva țintelor fortificate. Ce se schimbă la Kinzhal și de ce contează În forma actuală, Kinzhal (9-S-7760, cunoscută și ca Kh-47M2) are două configurații de focos: unul penetrant exploziv și unul nuclear, iar specificațiile publicate indică o greutate a focosului de 450 kg. Noua variantă ar adăuga o opțiune exploziv-fragmentară, ceea ce ar indica o adaptare a modului de utilizare, dacă problemele de precizie limitează eficiența loviturilor asupra țintelor „întărite”. Impact operațional: comenzi mai mici și pivot spre Iskander-M Potrivit HUR, Rusia a redus semnificativ comenzile de stat pentru rachete Kinzhal în 2026 și a redirecționat capacități de producție, componente și materii prime către racheta balistică Iskander-M (9M723), lansată de la sol. Serviciul ucrainean pune această schimbare pe seama: problemelor de precizie ale Kinzhal; limitărilor platformelor aeriene folosite la lansare. Kinzhal este transportată de interceptoare MiG-31I și MiG-31K modificate. HUR susține că aceste aeronave au o durată de viață rămasă limitată și nu mai sunt produse de industria aeronautică rusă, ceea ce ar restrânge, în timp, capacitatea de utilizare a rachetei în configurația actuală. Context tehnic: legătura strânsă cu Iskander-M HUR afirmă că aproximativ 90% dintre componentele Kinzhal sunt comune cu cele ale rachetei Iskander-M 9M723. Diferențele menționate includ o carenă de coadă care se separă după pornirea motorului, un cap radar (radar seeker) descris de Rusia ca funcțional în orice condiții meteo, precum și un sistem activ de bruiaj și echipamente pentru lansarea de ținte false (decoy-uri). HUR a publicat evaluarea împreună cu un model 3D interactiv al rachetei și informații despre componente și producători pe platforma sa War & Sanctions. [...]
