Știri
Știri din categoria Apărare
Elveția ia în calcul oprirea achiziției sistemelor americane Patriot, pe fondul unor întârzieri de ani de zile și al unor tensiuni legate de plăți, potrivit Focus. Ministrul elvețian al Apărării, Martin Pfister, a declarat miercuri, în fața jurnaliștilor, că nu exclude un abandon complet al programului.
Contextul este legat de livrări întârziate: cele cinci sisteme Patriot comandate pentru apărarea spațiului aerian elvețian ar urma să devină operaționale cel mai devreme în 2034, conform mai multor relatări media citate de publicația germană. Între timp, Elveția a suspendat plățile în 2025, însă situația financiară a contractului a rămas complicată.
Conform SRF, fondurile elvețiene ar fi fost gestionate prin mecanismul american „Foreign Military Sales” (FMS), un program guvernamental prin care SUA centralizează plățile într-un fond comun pentru achizițiile de armament ale unui stat partener. În acest cadru, bani inițial destinați avioanelor de luptă F-35 ar fi fost direcționați către producătorul Patriot, Raytheon, ocolind efectul blocajului de plăți. Șeful armamentului din Elveția, Urs Loher, a confirmat investigațiile și a spus că este vorba despre „o sumă de ordinul sutelor de milioane”, descrisă ca un „nivel de sute de milioane, cu trei cifre”.
În paralel, Tages-Anzeiger relatează, citând două surse anonime, că SUA ar fi exercitat presiuni asupra Elveției, inclusiv prin avertismente privind consecințe dacă fondul FMS ar coborî sub un anumit prag de lichiditate. Potrivit aceleiași surse, Elveția ar fi fost nevoită să reumple rapid fondul, iar în martie ar fi devansat plăți pentru F-35, de ordinul „zeci de milioane” la un nivel redus.
Miza este financiară și operațională. Pfister a spus că sunt analizate toate opțiunile, inclusiv renunțarea, dar că nu este cunoscut în ce condiții s-ar putea face acest lucru. Un abandon fără rambursări ar însemna pierderi semnificative, în timp ce întârzierea menține presiunea pe capacitatea de apărare antiaeriană.
În acest context, Consiliul Federal elvețian analizează și o alternativă europeană, respectiv achiziția unui al doilea sistem de apărare aeriană produs în Europa, notează Focus, citând informații din presa elvețiană.
Recomandate
Polonia refuză să-și mute sistemele Patriot în Orientul Mijlociu , potrivit Focus , invocând prioritatea apărării propriului spațiu aerian și rolul de stat de primă linie pe flancul estic al NATO. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a transmis că Varșovia nu intenționează să relocheze bateriile Patriot, după ce presa a relatat despre o solicitare informală a SUA. Publicația germană notează că informația privind cererea americană a fost relatată inițial de Rzeczpospolita , iar ulterior a fost preluată de Politico . „Sistemele noastre Patriot și armamentul lor servesc la protejarea spațiului aerian polonez și a flancului estic al NATO. Asta nu se schimbă și nu avem de gând să le mutăm nicăieri!” În prezent, armata poloneză are două baterii Patriot, cu un total de 16 lansatoare, capabile să angajeze rachete sau aeronave la distanțe de până la aproximativ 100 de kilometri. Din aceste lansatoare pot fi trase inclusiv rachete PAC-3 MSE, comandate de Polonia printr-un contract încheiat în 2019; o mare parte din cele aproximativ 200 de rachete ar fi deja în țară, conform aceleiași surse. Materialul mai consemnează că solicitarea SUA nu ar fi vizat în mod special Polonia, ci ar fi fost transmisă tuturor aliaților. Contextul este consumul ridicat de interceptori PAC-3 în Orientul Mijlociu, pe fondul operațiunilor militare conduse de SUA și Israel împotriva unor ținte din Iran. Potrivit Rzeczpospolita , SUA și state din Golf ar fi folosit circa 1.500 de rachete PAC-3 în primele 16 zile ale conflictului, inclusiv împotriva dronelor Shahed, deși unii experți militari ar fi considerat că acestea puteau fi contracarate cu mijloace de apărare antiaeriană mai ieftine. Pentru Varșovia, miza rămâne întărirea flancului estic al NATO, în condițiile în care Polonia se învecinează cu Rusia și Belarus și are la graniță Ucraina, unde războiul continuă din 2022. [...]
Armata Ucrainei a lovit convoaie feroviare cu combustibil în Luhansk și drone în Crimeea , potrivit Kyiv Post , care citează un comunicat al Statului Major General ucrainean publicat sâmbătă, 4 aprilie. Țintele au fost, pe de o parte, eșaloane feroviare cu carburanți și lubrifianți în zone ocupate, iar pe de altă parte un punct de depozitare pentru drone la un aerodrom din Crimeea. În cursul nopții, unități ucrainene au atacat eșaloane feroviare care transportau combustibil și lubrifianți în zonele Șciotove și Staniția Luhanska, în regiunea Luhansk ocupată. Statul Major a transmis că distrugerea acestor noduri logistice complică semnificativ lanțul de aprovizionare cu combustibil al armatei ruse din zonă. Statul Major a notat că distrugerea acestor noduri logistice complică semnificativ lanțul de aprovizionare cu combustibil pentru armata rusă de ocupație în regiune. Separat, a fost confirmată o lovitură asupra unui sit de depozitare a dronelor la aerodromul Kirovskîi din Crimeea ocupată. Atacul ar fi distrus o dronă „Inokhodets” și ar fi avariat alte trei aparate, descrise ca fiind de mare valoare. Publicația precizează că „Inokhodets” (numele de export „Orion”) este o dronă rusească de tip MALE (altitudine medie, autonomie mare), folosită pentru lovituri la sol și misiuni de patrulare. În articol sunt menționate câteva caracteristici și utilizări operaționale: rază operațională de până la 250 km; încărcătură utilă de până la 200 kg de muniții aeriene; utilizare frecventă de către Rusia pentru recunoaștere și pentru a contracara operațiunile ucrainene cu drone maritime în Marea Neagră; cost estimat la „câteva milioane de dolari” pentru fiecare complex. Tot sâmbătă, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Forțele pentru Sisteme Nepilotate au lovit, pentru a doua oară în aprilie, Uzina Metalurgică Alcevsk, conform aceleiași surse. Facilitatea ar furniza materiale către Uralvagonzavod, pentru producția tancurilor T-90M și a obuzierelor autopropulsate Msta-S. Kyiv Post mai relatează că Ucraina și-a intensificat campania cu rază lungă în interiorul teritoriului rus: în aceeași noapte, dronele au vizat două combinate chimice din regiunea Samara (TolyattiKauchuk și KuibyshevAzot), după o lovitură asupra rafinăriei Bashneft-Novoil din Ufa, pe 2 aprilie. [...]
MApN ia în calcul rezilierea contractului pentru dronele Watchkeeper X din cauza întârzierilor la livrare, potrivit Digi24 , care citează declarații ale ministrului Apărării, Radu Miruță, și poziția companiei Elbit Systems. Ministrul spune că livrarea, programată inițial pentru vara lui 2025, nu a avut loc, iar prelungirea termenelor ar putea reduce relevanța operațională a echipamentelor. În acest context, MApN analizează opțiunea legală de a anula contractul, pe fondul riscului ca tehnologia comandată să ajungă prea târziu pentru nevoile pentru care a fost achiziționată. „Analizăm în cadrul ministerului dacă nu cumva vrem să reziliem acest contract. Avem posibilitatea asta legală. Sunt nişte dispozitive cu caracteristici tehnice care, dacă sunt primite la câţiva ani mai târziu, nu mai sunt de actualitate.” Radu Miruță a precizat că acordul a fost încheiat în 2023 și că furnizorul a cerut amânări invocând forța majoră, pe fondul „incidentelor militare” din țara de origine a companiei. Potrivit ministrului, au existat trei solicitări: primele două, totalizând trei-patru luni, au fost acceptate, iar a treia, de șase luni, a fost respinsă de Ministerul Apărării. În același timp, ministrul susține că penalitățile acumulate de companie ar fi ajuns la aproximativ 60 de milioane de euro și „cresc în fiecare zi”, pe măsură ce întârzierea continuă. Poziția Elbit Systems, redată de publicația israeliană ynet.co.il și preluată în material, este că proiectul se află într-un stadiu avansat, iar sistemele ar fi pregătite pentru testele finale de recepție în România la finalul lunii aprilie, condiționat de aprobările autorităților de reglementare. În paralel, ynet.co.il notează și incertitudini privind livrarea unor componente esențiale, inclusiv sisteme radar furnizate de Thales Group. În ceea ce privește dimensiunea contractului, articolul arată că, la 21 iunie 2023, Elbit Systems anunța o primă comandă de circa 180 de milioane de dolari pentru livrarea primelor trei sisteme aeriene fără pilot (UAS) tactice Watchkeeper X, dintr-un total de până la șapte, în cadrul unui contract-cadru cu MApN cu valoare maximă de aproximativ 410 milioane de dolari, cu execuție estimată pe doi ani. [...]
Forțele iraniene au deschis focul asupra elicopterelor americane de salvare în Iran , în timp ce acestea încercau să găsească un pilot dispărut după doborârea unui avion F-15 . Incidentul a avut loc vineri, când un avion american a fost doborât deasupra teritoriului iranian, informează Adevărul . Imagini difuzate de presa iraniană arată bărbați înarmați care trag asupra elicopterelor americane, descriși ca fiind „triburi locale” care încearcă să doboare aeronavele de salvare. Un oficial american a confirmat că este în desfășurare o misiune de localizare a celor doi membri ai echipajului avionului doborât. Până în prezent, Pentagonul și Comandamentul Central al SUA nu au făcut comentarii publice privind aceste evenimente. Teheranul a anunțat că a doborât avionul F-15E și oferă o recompensă de 60.000 de dolari pentru capturarea piloților americani. Presa de stat iraniană a publicat imagini cu epava avionului și a transmis că cetățenii sunt încurajați să deschidă focul asupra aeronavelor americane care zboară la joasă altitudine. „Oamenii noștri sunt importanți”, se arată în documentele armatei americane, care subliniază importanța salvării piloților și protejării tehnologiilor sensibile. Înregistrări video pe rețelele sociale arată elicoptere americane, cel mai probabil de tip UH-60 Black Hawk, operând la joasă altitudine în Iran, însoțite uneori de un avion C-130. Aceste operațiuni sunt parte a unui plan complex de recuperare a piloților și protejare a informațiilor sensibile. Proceduri și măsuri de recuperare Forțele armate americane urmează proceduri stricte pentru recuperarea piloților, conform unui document intitulat „Personnel Recovery Joint Publication”. Aceste proceduri includ: Salvarea pilotului și protejarea sistemelor clasificate. Utilizarea de unități de elită din Forțele Aeriene, Navy SEAL sau echipe de operațiuni speciale. Sprijin aerian oferit de elicoptere înarmate și avioane de vânătoare. Monitorizare cu drone, sateliți și aeronave de supraveghere. În aceeași zi, un alt avion american s-a prăbușit în apropierea Strâmtorii Ormuz. Spre deosebire de incidentul cu F-15E , pilotul acestuia a fost recuperat rapid și este în siguranță. Iranul susține că a doborât și un avion F-35, însă nu există confirmări oficiale privind acest incident. Aceste evenimente au loc pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran, la doar două zile după ce președintele american a declarat că Iranul este „decimat” și că victoria este aproape. Președintele a afirmat ulterior că aceste pierderi nu vor afecta negocierile, subliniind că „este război”. [...]
George Scutaru avertizează că Rusia ar putea testa NATO în lunile următoare , pe fondul tensiunilor din relația transatlantică și al mutării atenției SUA spre conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3 CNN . Într-un interviu acordat postului, președintele New Strategy Center spune că Moscova ar putea încerca acțiuni „între Articolul 4 și Articolul 5” din Tratatul NATO, adică sub pragul unei invazii clasice, dar suficient de ambigue încât să pună presiune pe capacitatea Alianței de a reacționa unitar. În analiza sa, Scutaru leagă riscul unei astfel de „testări” de mesajele critice transmise de Donald Trump la adresa aliaților europeni, pe fondul implicării SUA în războiul din Orientul Mijlociu. El susține că aceste semnale pot fi interpretate la Moscova ca un indiciu de posibilă fisură în Alianță, ceea ce ar crește tentația unei acțiuni hibride (operațiuni neasumate, provocări limitate, presiune militară fără declararea explicită a agresiunii). „Eu cred că următoarele luni sunt cele mai dificile pentru securitatea Europei, pentru securitatea nord-atlantică, fiindcă Rusia ar putea să încerce ceva între Articolul 4, Articolul 5, nu neapărat o invazie, cât o incursiune, folosire a omuleților verzi, din nou ceva care să nu semene a agresiune.” Scutaru indică și un posibil efect indirect al conflictului din Orientul Mijlociu asupra războiului din Ucraina: diminuarea disponibilității unor resurse militare americane, inclusiv interceptori pentru sistemele Patriot (rachete PAC-2 și PAC-3), despre care afirmă că sunt folosiți intens în operațiunile din regiune. În acest context, el descrie o intensificare a atacurilor rusești cu drone, inclusiv în timpul zilei, și menționează intervale de atacuri care ar ajunge la sute de drone și zeci de rachete. În ceea ce privește România, Scutaru spune că un scenariu de risc ar putea include o „incursiune masivă de drone”, invocând un episod similar raportat în Polonia, unde „au intrat 20 de drone în spațiu aerian polonez”. Totodată, el afirmă că România ar avea vulnerabilități în zona economică exclusivă (perimetrul maritim în care statul are drepturi asupra resurselor), atât din cauza unor capabilități insuficiente, cât și a unui „vid legislativ” privind intervenția în astfel de situații. În paralel, Scutaru amintește că, atunci când se discută despre posibile „puncte de test” pentru NATO , statele baltice rămân în prim-plan din cauza proximității terestre cu Rusia, fiind menționat și scenariul Narva (Estonia) ca posibilă acțiune hibridă. În ansamblu, mesajul său este că următoarele săptămâni și luni ar putea aduce presiuni crescute pe Flancul Estic, într-un moment în care atenția și resursele SUA sunt împărțite între mai multe crize. [...]
Polonia ia în calcul un „plan B” de securitate pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Mesajul a fost transmis în această săptămână de ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , care a spus că Varșovia trebuie să evite să fie luată prin surprindere și să pregătească aranjamente alternative de securitate. „Ar trebui să tratăm retragerea SUA din NATO ca pe un scenariu posibil și să o luăm în serios — noi, în Polonia, mai ales pe flancul estic, și toți, din întreg spectrul politic”, a spus Sikorski pe X. Sikorski a susținut că Polonia are nevoie de diferite „polițe de asigurare” în loc să se bazeze integral pe NATO, fără să detalieze cum ar arăta o abordare alternativă. În același timp, el a reiterat că NATO rămâne „piatra de temelie” a securității Poloniei și că țara vrea să rămână un aliat „bun și loial” al Statelor Unite, dar nu poate ignora declarațiile președintelui american. În articol se arată că Trump a provocat îngrijorare în rândul aliaților în această săptămână, sugerând că SUA ar putea părăsi alianța, invocând frustrarea față de Europa în contextul a ceea ce el consideră a fi lipsa de sprijin pentru războiul de o lună dintre SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să meargă săptămâna viitoare la Washington pentru o întâlnire cu Trump, vizită despre care se precizează că a fost relatată inițial de The Wall Street Journal și planificată anterior, dar care ar putea include pe agendă și subiectul apartenenței SUA la NATO. Secretarul de stat Marco Rubio a criticat, în această săptămână, țări precum Spania pentru refuzul de a permite accesul SUA la baze și la spațiul aerian pentru operațiuni legate de Iran și a spus că relația dintre SUA și Europa ar trebui reevaluată după conflict. Pentru Polonia, întărirea legăturilor militare cu SUA a rămas o prioritate, Varșovia crescând achizițiile de echipamente militare americane și investițiile în infrastructura folosită de forțele SUA, pe fondul poziționării sale pe flancul estic al NATO. [...]
