Știri
Știri din categoria Apărare
Elveția ia în calcul oprirea achiziției sistemelor americane Patriot, pe fondul unor întârzieri de ani de zile și al unor tensiuni legate de plăți, potrivit Focus. Ministrul elvețian al Apărării, Martin Pfister, a declarat miercuri, în fața jurnaliștilor, că nu exclude un abandon complet al programului.
Contextul este legat de livrări întârziate: cele cinci sisteme Patriot comandate pentru apărarea spațiului aerian elvețian ar urma să devină operaționale cel mai devreme în 2034, conform mai multor relatări media citate de publicația germană. Între timp, Elveția a suspendat plățile în 2025, însă situația financiară a contractului a rămas complicată.
Conform SRF, fondurile elvețiene ar fi fost gestionate prin mecanismul american „Foreign Military Sales” (FMS), un program guvernamental prin care SUA centralizează plățile într-un fond comun pentru achizițiile de armament ale unui stat partener. În acest cadru, bani inițial destinați avioanelor de luptă F-35 ar fi fost direcționați către producătorul Patriot, Raytheon, ocolind efectul blocajului de plăți. Șeful armamentului din Elveția, Urs Loher, a confirmat investigațiile și a spus că este vorba despre „o sumă de ordinul sutelor de milioane”, descrisă ca un „nivel de sute de milioane, cu trei cifre”.
În paralel, Tages-Anzeiger relatează, citând două surse anonime, că SUA ar fi exercitat presiuni asupra Elveției, inclusiv prin avertismente privind consecințe dacă fondul FMS ar coborî sub un anumit prag de lichiditate. Potrivit aceleiași surse, Elveția ar fi fost nevoită să reumple rapid fondul, iar în martie ar fi devansat plăți pentru F-35, de ordinul „zeci de milioane” la un nivel redus.
Miza este financiară și operațională. Pfister a spus că sunt analizate toate opțiunile, inclusiv renunțarea, dar că nu este cunoscut în ce condiții s-ar putea face acest lucru. Un abandon fără rambursări ar însemna pierderi semnificative, în timp ce întârzierea menține presiunea pe capacitatea de apărare antiaeriană.
În acest context, Consiliul Federal elvețian analizează și o alternativă europeană, respectiv achiziția unui al doilea sistem de apărare aeriană produs în Europa, notează Focus, citând informații din presa elvețiană.
Recomandate
Elveția își schimbă pregătirea militară printr-un batalion de drone din 2028 , o mutare care mută accentul de la dotare punctuală la o capabilitate operațională permanentă, într-un context european de reînarmare, potrivit Antena 3 . Ministerul elvețian al Apărării a anunțat intenția de a înființa unitatea în cadrul armatei, cu roluri de „explorare, acțiune și apărare”. În paralel, instruirea în domeniu urmează să fie întărită, inclusiv prin crearea unui serviciu militar specializat. Ce se schimbă operațional în armată Din 2028, armata elvețiană ar urma să aibă propriul batalion de drone, ceea ce indică o integrare structurată a acestor sisteme în planificarea și execuția misiunilor, nu doar utilizarea lor ad-hoc. Ministerul descrie dronele, apărarea contra dronelor și robotica drept o „prioritate strategică” pentru Elveția. Instituția leagă această evoluție de transformările din războiul modern, unde dronele sunt folosite tot mai mult în „ conflicte hibride ” (combinații de acțiuni militare, tehnologice și de influență, sub pragul unui război clasic). Context: armată de miliție și presiune pe protecția infrastructurii Elveția are o armată de miliție, cu serviciu militar obligatoriu pentru bărbați și stagii periodice de pregătire. În acest cadru, întărirea instruirii pentru drone și înființarea unui serviciu militar specializat sugerează o adaptare a modului de formare a personalului la noile riscuri și tehnologii. Ministerul mai afirmă că a observat o creștere a numărului de zboruri cu drone deasupra infrastructurii militare și critice din Elveția, un semnal care susține accentul pus pe apărarea contra dronelor. Ce urmează și ce nu e încă precizat Calendarul indicat este „începând din 2028”, însă materialul nu oferă detalii despre buget, tipurile de drone vizate, dimensiunea batalionului sau calendarul exact de implementare. Informația este atribuită unui comunicat al ministerului, transmis de AFP și citat de Agerpres , conform sursei. [...]
Ministerul Apărării nu are indicii că trupele SUA ar urma să plece din România , iar o eventuală reducere a prezenței americane ar diminua capacitatea de descurajare, a declarat ministrul interimar Radu Miruță, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre repoziționarea unor capabilități ale Statelor Unite în Europa și pune accent pe impactul operațional al prezenței militare americane în România. Miruță a spus, la Digi24, că „nu există în acest moment, la nivelul Ministerului Apărării, niciun indiciu” privind o retragere a trupelor americane. În același context, el a invocat un cadru mai larg, descris drept „NATO 3.0”, în care România ar fi „asumată încă de la început”, în condițiile în care SUA își „regândesc” unele capabilități la nivel european. Ce înseamnă pentru postura de descurajare Ministrul interimar a legat direct prezența militarilor americani de capacitatea României de a descuraja amenințări la adresa securității. „Orice militar american care pleacă din România micşorează capacitatea României de a descuraja”, a afirmat Radu Miruță. Tot el a menționat că, în urmă cu câteva luni, au venit „până la 400 de militari în plus”, în urma unei decizii a CSAT , indicând o creștere recentă a efectivelor, nu o reducere. Context: accent pe efortul propriu și producția internă Miruță a susținut că, în cadrul NATO, statele membre trebuie să demonstreze că fac „tot ceea ce pot” înainte de a cere sprijinul aliaților. În acest sens, a afirmat că România investește „un procent mare din PIB” pentru apărare, „cel asumat”, și a invocat programul SAFE , prin care ar fi fost „reînviate” cinci fabrici, ca argument că România contribuie și la creșterea capacității de producție. Informațiile prezentate sunt declarații ale ministrului interimar; nu sunt oferite în material detalii suplimentare despre calendar, negocieri sau decizii formale privind postura militară a SUA în România. [...]
Suedia își extinde prezența militară în Finlanda, cu avioane de luptă Gripen și nave de război, într-o mișcare menită să întărească supravegherea și descurajarea pe flancul estic al NATO , după ce Helsinki a cerut sprijin, potrivit Focus . Miza este una operațională: patrule în „zone deosebit de sensibile” la granița cu Rusia, pe fondul unor incidente aeriene repetate în regiune. Trimiterea de unități militare are ca obiectiv consolidarea supravegherii comune la frontiera estică a Finlandei. În teren ar urma să opereze avioane Gripen și nave militare, pentru a sprijini securizarea teritoriului finlandez, conform informațiilor din material. Ce a declanșat decizia: solicitarea Finlandei și incidente aeriene Postul public suedez SVT relatează că decizia a fost luată după un ajutor cerut de la Helsinki. Finlanda ar reacționa la mai multe incidente care au agravat situația de securitate în zona de graniță, inclusiv „amenințări aeriene” repetate în cursul anului, care au dus la închiderea unor aeroporturi. Ce include operațiunea și ce ar putea urma Potrivit publicației economice Dagens industri , cooperarea mai strânsă vizează „supravegherea și protecția integrității teritoriale”. În toamnă, ar putea fi relocate în Finlanda și unități terestre anti-dronă, însă acest pas nu este confirmat și rămâne, deocamdată, deschis. Mesajul politic și coordonarea cu NATO Ministrul suedez al apărării, Pål Jonson , a încadrat măsura în politica de securitate comună a celor două state și în logica descurajării în regiunea Mării Baltice și pe flancul estic al NATO. „Ca aliați, Suedia și Finlanda au o viziune comună asupra importanței unei descurajări și apărări puternice în regiunea Mării Baltice și pe flancul estic al NATO.” De partea finlandeză, ministrul apărării Antti Häkkänen a spus că cooperarea aeriană și navală este deja un element stabil al relației bilaterale și că extinderea către supravegherea teritorială este un pas firesc. „Este firesc să dezvoltăm acest lucru acum prin cooperare în supravegherea teritorială și în protecția integrității teritoriale.” Operațiunea este descrisă ca fiind strâns coordonată cu NATO, iar guvernele celor două țări o prezintă atât ca sprijin pentru Finlanda, cât și ca o contribuție la securitatea întregii regiuni a Mării Baltice. [...]
Turcia, Arabia Saudită și Pakistan pun pe masă proiecte comune în industria de apărare , la prima reuniune de lucru după semnarea unui pact de apărare colectivă care tratează un atac asupra uneia dintre țări ca un atac asupra tuturor, potrivit HotNews . Întâlnirea are loc luni, la Istanbul, și vine la câteva săptămâni după „ Înțelegerea de Apărare Comună de la Mecca ”, semnată pe 7 august. Acordul reunește trei aliați suniți ai Statelor Unite, pe fondul războiului din Golf și al atacurilor iraniene cu rachete asupra țărilor exportatoare de petrol din regiune. Ce urmăresc cele trei state: interoperabilitate și producție comună La reuniune participă miniștrii de Externe și ai Apărării, precum și șefii de stat-major ai Turciei, Arabiei Saudite și Pakistanului. Pe agendă sunt „chestiuni de securitate internațională”, iar discuțiile vizează, conform informațiilor citate: sporirea capacităților de apărare; o interoperabilitate mai mare între forțele armate (adică posibilitatea de a opera împreună, cu proceduri și echipamente compatibile); intensificarea cooperării în industria de apărare, inclusiv prin proiecte și producție comună de armament. Miza economică este directă: o astfel de cooperare poate muta o parte din cheltuielile de înzestrare către programe industriale comune, cu efecte asupra comenzilor, transferului de tehnologie și capacităților de producție din cele trei țări. O clauză de tip „articolul 5” și posibilă extindere Acordul este descris ca un mecanism de „descurajare colectivă” și include o clauză similară articolului 5 din Tratatul NATO: un atac armat asupra oricăreia dintre cele trei țări semnatare este tratat ca un atac asupra tuturor. Turcia a transmis că pactul este deschis extinderii, Egiptul fiind menționat ca potențial candidat, și că inițiativa nu urmărește să înlocuiască alianțele existente. În context, HotNews amintește că Turcia are a doua armată ca mărime din NATO, iar Pakistanul este o putere nucleară, în timp ce Arabia Saudită este unul dintre marii exportatori de petrol. Context regional: presiune militară și financiară asupra Iranului Reuniunea este anunțată pe fondul îngrijorărilor legate de acțiunile militare ale Israelului și ale Iranului șiit, în condițiile în care Statele Unite încearcă să limiteze tulburările regionale care au provocat o criză energetică globală. Tot în acest context, liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a cerut țărilor musulmane să se unească împotriva Statelor Unite și a Israelului, într-un mesaj transmis duminică, la șase luni de la începutul războiului din Orientul Mijlociu. Potrivit articolului, Iranul a vizat state aliate ale Washingtonului din regiune, iar relațiile Teheranului cu mai multe capitale s-au deteriorat. În perioada următoare, indicatorul practic pentru relevanța pactului va fi dacă discuțiile de la Istanbul se traduc în proiecte industriale concrete și în pași măsurabili de interoperabilitate, nu doar în coordonare politică. [...]
Premierul Poloniei Donald Tusk avertizează că Rusia ar putea escalada războiul din Ucraina prin provocări la adresa NATO, iar următoarele șase luni ar putea deveni decisive pentru securitatea Europei , potrivit Focus . Tusk a transmis mesajul pe platforma X, după o discuție cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. El a susținut că „escaladarea din partea Rusiei” este în curs și a avertizat că nu pot fi excluse „provocări” ale Moscovei față de unul dintre statele membre ale Alianței. De ce contează: fereastra de risc pentru NATO și securitatea regională Miza declarațiilor este una de securitate și planificare operațională: Tusk indică un orizont scurt – șase luni – în care riscul de incident sau testare a reacției NATO ar putea crește, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre Rusia și Occident. Context: speculații după o vizită a șefului CIA la Moscova În același timp, o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , a alimentat speculații la nivel internațional. Potrivit unor relatări din presa americană, Ratcliffe ar fi avertizat Rusia împotriva unui atac asupra unui stat NATO. Kremlinul a negat aceste informații și a acuzat Occidentul. Poziția Poloniei: sprijin pentru Ucraina și accelerarea înarmării Polonia este prezentată ca unul dintre cei mai importanți susținători politici și militari ai Ucrainei. În paralel, Varșovia se consideră direct amenințată de Moscova și „se înarmează masiv”, pe fondul percepției de risc în creștere la granița estică a NATO. [...]
Atacul cu drone asupra Plessezk ridică riscuri operaționale pentru lansările militare rusești , inclusiv pentru programe de sateliți folosite în comunicații și testarea rachetelor, potrivit Focus . Incidentul vine la o zi după ce drone ucrainene ar fi ajuns pentru prima dată în regiunea Arhanghelsk, unde se află unul dintre cele mai importante noduri militare ale Rusiei. La scurt timp după aceste relatări, Rusia a lansat de la Plessezk un satelit militar „clasificat”, a transmis Ministerul Apărării de la Moscova, citat de Defence Blog . Conform aceleiași informări, o rachetă Soiuz-2.1b a decolat pe 24 august la ora 5:40 (ora Moscovei), iar satelitul — încadrat sub denumirea generică „Kosmos” — ar fi ajuns pe orbită „conform planului”. Ministerul susține că stațiile terestre rusești au stabilit legătura cu satelitul, fără să ofere detalii despre misiune sau caracteristici tehnice. Ce s-a întâmplat în zona Plessezk Potrivit portalului ucrainean United24 Media , cel puțin două drone ar fi zburat până în zona cosmodromului. Publicația menționează imagini analizate din orașul închis Mirnîi, care „ar arăta fum” în apropierea complexului, însă nu este confirmat dacă a existat un impact. În plus, în rețelele sociale au apărut clipuri care ar indica prezența unei drone deasupra localității Kargopol, la aproximativ 170 km de Plessezk, inclusiv într-o postare distribuită pe X de Clash Report . Din cauza riscului, ar fi fost impuse temporar restricții de zbor pe un aerodrom din apropiere. De ce contează: un nod critic pentru sateliți și rachete Plessezk este descris ca un punct strategic pentru armata rusă, folosit atât pentru lansări de sateliți militari, cât și pentru teste cu rachete intercontinentale. În acest context, chiar și atacuri fără efect confirmat pot forța măsuri suplimentare de securitate și pot complica operațiunile de lansare și logistică din zonă. United24 Media mai susține că Plessezk ar avea un rol important și în construcția sistemului de comunicații „Rasswet”, prezentat ca un echivalent rusesc pentru Starlink. Conform aceleiași surse, până la finalul lui 2027 ar urma să fie plasați pe orbită 292 de sateliți pentru acest sistem. Ce rămâne neclar Nu este confirmat dacă dronele au lovit efectiv o țintă în apropierea cosmodromului și nici dacă obiectivul a fost perturbarea lansării satelitului sau un alt tip de țintă. Focus notează și un precedent: șeful Roskosmos, Dmitri Bakanov, declarase în primăvară că Ucraina ar fi încercat un atac cu drone înaintea unei lansări planificate la Plessezk, atac care ar fi fost respins. [...]
