Știri
Știri din categoria Apărare
Forțele Aeriene ale SUA au încheiat un test care poate grăbi intrarea în serviciu a dronelor de luptă CCA, după ce prototipul YFQ-44A Fury a fost folosit într-un exercițiu axat pe operare și susținere logistică în condiții „contestate”, potrivit Twz. Miza nu este doar validarea platformei, ci verificarea în practică a unui nou mod de achiziție militară, gândit să scurteze drumul de la prototip la utilizare operațională.
Exercițiul a avut loc recent la Edwards Air Force Base (California) și a implicat unitatea Experimental Operations Unit (EOU), aflată în subordinea Air Combat Command (ACC), împreună cu personal din 412th Test Wing (Air Force Materiel Command), structură responsabilă de testarea în zbor a majorității aeronavelor din inventarul USAF. În cadrul evenimentului au fost executate mai multe misiuni (numărul exact nu este precizat; ACC a fost întrebat pentru detalii), iar YFQ-44A a zburat de la Edwards către situl de test Anduril din sudul Californiei.
Funcția principală a exercițiului a fost să exploreze aplicarea a ceea ce USAF numește Warfighting Acquisition System, un cadru care urmărește să accelereze livrarea dronelor CCA (Collaborative Combat Aircraft) către unități operaționale. Ideea centrală: operatorii (militarii care vor folosi efectiv sistemul) să lucreze cu prototipurile mai devreme, pentru a rafina din timp tactici, tehnici și proceduri, înainte ca programul să intre în livrări către „linia întâi”.
Lt. col. Matthew Jensen, comandantul EOU, a descris evenimentul ca fiind condus integral de operatori, nu de ingineri sau piloți de test, subliniind că ritmul și nivelul de risc sunt cele acceptate de conducerea superioară a USAF.
Un element cheie a fost testarea procedurilor operaționale și logistice pentru folosirea CCA într-un mediu contestat, inclusiv întrebări practice despre cum ajung dronele în zona de operații și cum sunt întreținute „în teren”.
Potrivit vicepreședintelui Anduril pentru „autonomous airpower”, Mark Shushnar, operatorii EOU au folosit sistemul Menace-T al companiei (o soluție de comandă-control-comunicații și procesare, C4) ca element principal la sol. În această configurație, o „laptop” întărită (ruggedized) a fost utilizată pentru:
Scopul declarat: operare dintr-o bază înaintată simulată, cu lansare, recuperare și reîntoarcere rapidă în misiune fără infrastructura unei baze mari. Abordarea se aliniază conceptului Agile Combat Employment (ACE), care urmărește desfășurări distribuite și dislocări rapide în locații austere sau neconvenționale.
Imaginile publicate de Forțele Aeriene arată YFQ-44A cu rachete AIM-120 AMRAAM inerte (nefuncționale) pe piloni sub aripi. Publicația notează că, în forma actuală, Fury nu are un compartiment intern pentru muniție.
YFQ-44 Fury este unul dintre cele două modele din prima fază (Increment 1) a programului CCA; celălalt este YFQ-42A „Dark Merlin” de la General Atomics. USAF nu a decis încă dacă va cumpăra la scară unul sau ambele modele. Oricare ar fi selecția, acestea ar urma să devină primele „fighter drones” operaționale ale USAF, concepute să poarte muniție reală în luptă alături de aeronave cu pilot.
În paralel, 412th Test Wing a colectat date din eveniment, iar USAF a prezentat colaborarea dintre autoritățile de test (AFMC) și cele operaționale (ACC) drept un mecanism de „feedback” rapid, menit să reducă timpul până la introducerea în serviciu.
Dacă rezultatele sunt validate intern, exercițiul de la Edwards poate deveni un reper pentru accelerarea programului CCA și, mai larg, pentru extinderea Warfighting Acquisition System către alte programe. În acest moment, însă, rămân neclare detalii precum numărul și tipul exact al misiunilor executate în test, informații pe care ACC nu le-a furnizat încă, conform articolului.
Recomandate
Ucraina a demonstrat că poate opera drone interceptoare de la 2.000 km distanță , un salt operațional care reduce dependența de prezența operatorilor aproape de linia frontului și poate schimba modul de organizare a apărării aeriene cu drone, potrivit WinFuture . Un pilot ucrainean a controlat pentru prima dată un zbor de interceptare de la o distanță de 2.000 de kilometri, în timp ce se afla în afara țării, iar drona opera în nordul Ucrainei. Cazul indică extinderea capabilităților de comandă și control la distanță, pe fondul evoluției rapide a tehnologiilor ucrainene din zona apărării aeriene. „Sting” și rolul în interceptarea dronelor Shahed În misiune a fost folosită drona interceptoare „Sting”, proiectată de grupul de dezvoltatori voluntari Wild Hornets . Platforma este descrisă ca fiind special concepută pentru a intercepta și distruge drone kamikaze de tip Shahed. Conform informațiilor din articol, „Sting” are: viteză de peste 340 km/h; plafon operațional de până la 3 kilometri. Ce face posibil controlul de la mare distanță Elementul-cheie este sistemul de control „Hornet Vision Ctrl”, care ar furniza transmisie video de înaltă rezoluție și o comandă „aproape fără întârziere” pe distanțe mari. În această logică, drone relativ mici pot fi transformate în instrumente de apărare aeriană cu rază de acțiune extinsă, prin separarea fizică dintre operator și zona de luptă. Publicația notează că informațiile despre incident au fost relatate de United24Media . Context: accelerarea industriei ucrainene de apărare WinFuture mai arată că Ucraina își continuă extinderea industriei de armament, iar Ministerul de Externe a prezentat recent o expoziție actualizată cu sisteme autohtone. Printre acestea este menționată o dronă cu rază lungă, „Sichen”, despre care se afirmă că ar putea lovi ținte la până la 1.400 km, cu o precizie de aproximativ 20 de metri. În ansamblu, demonstrația de control la 2.000 km sugerează o maturizare rapidă a lanțului tehnologic (dronă + software + legătură de date), cu implicații directe pentru modul în care pot fi planificate și executate misiunile de apărare aeriană bazate pe drone. [...]
Ministerul Apărării ia în calcul rezilierea contractului de drone cu Elbit Systems , pe fondul întârzierilor la livrarea sistemelor Watchkeeper X și al riscului de costuri suplimentare din penalități, potrivit Stirile Pro TV . Ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a întâlnit vineri, la sediul MApN, cu Bezhalel Machlis, președintele companiei israeliene Elbit Systems, în prezența ambasadorului Israelului în România, Lior Ben Dor. Discuțiile au vizat „măsuri concrete” pentru remedierea întârzierilor în implementarea programului de sisteme tactice de avioane fără pilot (UAS) Watchkeeper X. MApN spune că analizează „toate opțiunile” prevăzute de contract, „inclusiv posibilitatea rezilierii”, în funcție de capacitatea companiei de a-și îndeplini obligațiile asumate. Instituția a transmis și un mesaj ferm privind disciplina contractuală: „Apreciem prezența Elbit în România și eforturile depuse, dar obligațiile legale și contractuale nu pot fi opționale.” Miza contractuală: livrări întârziate și penalități de sute de milioane de lei Contractul are o valoare de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari) și prevede achiziționarea a șapte sisteme Watchkeeper X (șase terestre și unul naval), fiind semnat în decembrie 2022. Primul contract subsecvent, pentru trei sisteme terestre, avea termen de livrare 19 iunie 2025. În material se arată că penalitățile pentru neexecutare se ridică la aproximativ 265,5 milioane de lei, ceea ce ridică presiunea financiară și juridică asupra derulării programului. Ce invocă Elbit: forță majoră și un nou calendar de testare Elbit Systems a invocat trei evenimente de forță majoră care ar fi afectat calendarul: Operațiunea „Iron Swords” (octombrie 2023) – devansare cu 3 luni, termenul mutat la 19 septembrie 2025; Operațiunea „Rising Lion” (iunie 2025) – încă 33 de zile, termenul mutat la 22 octombrie 2025; Operațiunea „Lion’s Roar” (martie 2026) – încă în desfășurare, survenită după termenul contractual de livrare. Compania a anunțat că sistemele sunt gata pentru testele finale de acceptare în România spre sfârșitul lunii aprilie, însă „sub rezerva aprobării autorităților române”. Argumentul industrial al companiei: producție locală și locuri de muncă Într-un comunicat citat de Știrile Pro TV, Elbit Systems susține că programul ar fi o investiție strategică pe termen lung în industria de apărare și în capacitățile naționale, afirmând că sistemele sunt produse în România și includ componente structurale, sisteme electronice, integrarea completă a UAV-urilor și asamblarea stațiilor de control la sol. Elbit mai afirmă că are peste 1.000 de angajați în România și că susține „alte câteva mii” de locuri de muncă în ecosistemul industrial, operând șapte facilități locale. În privința întârzierilor, compania indică factori cumulativi legați de contextul de securitate din Israel și din regiune, precum și situații de forță majoră care ar fi afectat programe de apărare la nivel global, reiterând că își menține angajamentul de a finaliza programul și parteneriatul cu România. [...]
Distrugerea unui Panțir-S1 lângă Azovstal arată presiunea tot mai mare asupra apărării aeriene ruse din Mariupol , un nod logistic aflat sub ocupație, unde Ucraina încearcă să reducă protecția antiaeriană pentru a-și crește libertatea de lovire în zonă, potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă de agenția Ukrinform , care îl citează pe Petro Andriushchenko, directorul Centrului pentru Studiul Ocupației. Acesta a anunțat pe Telegram, pe 17 aprilie, că „Forțele Sistemelor Fără Pilot” ale Ucrainei au distrus un sistem rus de apărare aeriană Panțir-S1 și a distribuit un videoclip difuzat de trupele ucrainene. „17 aprilie. Mariupol. Forțele Sistemelor Fără Pilot au distrus un alt sistem de apărare aeriană Panțir-S1. Acesta este al treilea sistem de apărare aeriană distrus în Mariupol în ultimele două săptămâni.” Andriushchenko a precizat că lovitura ar fi avut loc în același perimetru ca atacurile anterioare, în apropierea uzinei siderurgice Azovstal. Context operațional: lovituri repetate în zona portului Mariupol În același registru al atacurilor asupra infrastructurii și capabilităților din Mariupol, sursa amintește că, în noaptea de 13 aprilie, Forțele Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei au lovit rezervoare de stocare a combustibilului din portul Mariupol. Materialul Digi24 nu oferă detalii tehnice suplimentare despre mijloacele folosite în atacul asupra Panțir-S1 și nici o confirmare independentă a imaginilor distribuite. [...]
Pentagonul transmite că sprijinul militar pentru Ucraina trebuie pus pe baze „sustenabile”, iar asta înseamnă o mutare de greutate către Europa , pe fondul reducerii aproape totale a ajutorului militar american sub administrația Trump, potrivit Politico . Mesajul a fost livrat de Elbridge Colby , subsecretar american al Apărării pentru politici, la reuniunea din această săptămână a Ukraine Defense Contact Group , la Berlin. Colby a spus că sprijinul Washingtonului s-a bazat masiv pe „reducerea unor stocuri americane finite”, o abordare pe care o consideră nesustenabilă, și a cerut Europei să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului. „Europa trebuie să accelereze asumarea responsabilității primare pentru apărarea convențională a continentului. Nu este o chestiune de alegere, ci de necesitate strategică.” Ajutorul SUA scade, modelul se mută spre vânzări finanțate de aliați În timp ce noile livrări de ajutor militar american către Ucraina „au scăzut la aproape zero” sub Donald Trump, SUA rămân dispuse să vândă arme Kievului, cu finanțare din partea altor aliați, prin programul NATO „Prioritised Ukraine Requirements List”, care a strâns anul trecut 3,7 miliarde euro. În paralel, datele Kiel Support Tracker indică o schimbare abruptă în 2025: sprijinul militar american pentru Ucraina a scăzut cu 99%, în timp ce Europa și-a majorat alocările cu 59% pentru ajutor financiar și umanitar și cu 67% pentru ajutor militar față de media 2022–2024. Potrivit aceluiași tracker, ajutorul total din 2025 a rămas aproape de nivelurile anilor anteriori. Vicepreședintele JD Vance a susținut public oprirea ajutorului militar american și a spus că Europa poate cumpăra arme, dar „Statele Unite nu mai cumpără arme și nu le mai trimit Ucrainei”. Europa anunță noi pachete, dar deficitul de apărare antiaeriană rămâne La Berlin, mai multe state europene au anunțat un nou val de sprijin, cu accent pe drone, apărare antiaeriană și capabilități de lovire la distanță. Potrivit informațiilor prezentate: Germania : finanțare pentru rachete Patriot produse intern, sisteme IRIS-T și fonduri pentru drone cu rază lungă construite în Ucraina; Regatul Unit : angajament pentru 120.000 de drone în cadrul pachetului anual de sprijin militar; Țările de Jos : „sute de milioane de euro” pentru capabilități legate de drone; Belgia și Spania : finanțări noi pentru apărare antiaeriană, artilerie și sprijin pentru avioane de luptă. Politico notează însă că, în pofida creșterii contribuțiilor europene, Ucraina se confruntă în continuare cu lipsuri acute de sisteme de apărare antiaeriană pentru interceptarea rachetelor balistice rusești, iar capacitatea de producție nu ține pasul cu cererea. În acest context, Colby a cerut consolidarea bazei industriale de apărare europene, astfel încât sprijinul pentru Ucraina să nu depindă de contribuții americane „semnificative” și să poată fi menținut pe termen lung. [...]
MApN spune că ordinele de mobilizare sunt documente standard, valabile doar dacă statul decretează mobilizarea , iar pentru demnitari există mecanisme legale care să evite blocaje instituționale, potrivit Antena 3 . Reacția vine după ce deputatul PNL Cristian Buican a acuzat că un astfel de ordin l-ar putea pune în imposibilitatea de a-și exercita mandatul, inclusiv în contexte parlamentare sensibile. Deputatul Cristian Buican (Vâlcea), în vârstă de 59 de ani, a anunțat că a primit ordin militar de mobilizare și a susținut că, în cazul declarării mobilizării, documentul „mă împiedică să-mi exercit mandatul de parlamentar”. Ce clarifică MApN despre ordinele de mobilizare Ministerul Apărării Naționale afirmă că își actualizează permanent datele personale ale cetățenilor din rezerva operațională , iar aceste demersuri „nu au legătură cu activitatea profesională a rezerviștilor”. În privința ordinelor de chemare la mobilizare, MApN precizează că acestea sunt documente tipizate, cu format prevăzut de lege, păstrate atașate livretului militar și „valabile doar în situații reale”, atunci când instituțiile abilitate decretează mobilizarea. Miza de reglementare: cum se gestionează cazurile cu funcții publice MApN mai arată că legislația include „mecanisme clare” pentru situațiile în care anumite categorii profesionale, inclusiv persoane aflate în funcții publice, au un regim specific în caz de mobilizare. Potrivit ministerului, aceste situații sunt gestionate prin comunicare instituțională între autoritățile competente. [...]
Germania condiționează o eventuală misiune navală de un mandat și votul Bundestagului , ceea ce poate întârzia securizarea Strâmtorii Ormus. Potrivit Euronews , cancelarul Friedrich Merz urmează să prezinte la întâlnirea de la Paris un plan privind participarea Germaniei la deblocarea Strâmtorii Ormus, dar doar în anumite condiții politice și juridice. În scenariul descris, Berlinul ar putea trimite nave pentru eliminarea minelor marine, plus o navă de sprijin și capabilități de recunoaștere aeriană. Miza este operațională: o astfel de contribuție ar viza direct siguranța rutelor de tranzit într-un punct strategic pentru transportul maritim. Condițiile impuse de Berlin: armistițiu, mandat și aprobare parlamentară Merz a spus că Germania este „în principiu” pregătită să participe, însă numai dacă există o încetare a ostilităților și un cadru legal compatibil cu Constituția germană. În plus, ar fi necesare decizii interne care, în practică, pot prelungi calendarul unei intervenții. „Suntem, în principiu, pregătiți să participăm la asigurarea rutelor de tranzit. Aceasta necesită încetarea ostilităților. Asta cere, cel puțin, un armistițiu provizoriu și un mandat, așa cum prevede și Constituția germană, într-un cadru de securitate colectivă, de preferat un mandat al Națiunilor Unite. De asemenea, necesită o rezoluție a Guvernului Federal și aprobarea Bundestagului german. Suntem încă departe de asta, per ansamblu.” Ce urmează Întâlnirea de la Paris este prezentată ca un pas pentru „deblocarea” Strâmtorii Ormus, însă mesajul cancelarului indică faptul că o contribuție militară germană nu este iminentă: fără armistițiu, mandat (ideal ONU), decizie guvernamentală și vot în Bundestag, planul rămâne la nivel de opțiune. [...]
