Știri
Știri din categoria Apărare
Baza britanică Akrotiri din Cipru a fost lovită de o dronă în timpul nopții, la câteva ore după ce Londra a permis Statelor Unite să utilizeze instalațiile sale militare, relatează HotNews.ro, citând Reuters și The Guardian. Potrivit președintelui Ciprului, Nikos Christodoulides, o dronă de tip Shahed a provocat pagube materiale minore, fără a fi raportate victime.
Atacul a avut loc după miezul nopții, ora locală a Ciprului (01:00 ora României), iar surse citate de BBC au indicat că două drone au vizat baza Forțelor Aeriene Regale, una fiind interceptată. Ministerul britanic al Apărării a confirmat că forțele armate au răspuns incidentului.
În urma impactului, administrația bazei a emis o alertă de securitate pentru locuitorii din vecinătate, recomandând adăpostirea la domiciliu până la noi instrucțiuni. Autoritățile cipriote și Londra au anunțat evacuarea personalului neesențial din Akrotiri.
Președintele Christodoulides a subliniat că Cipru „nu participă în niciun fel” la operațiuni militare și nu intenționează să se implice în conflict. Totuși, baza Akrotiri rămâne un punct strategic major al Regatului Unit în estul Mediteranei, utilizată pentru operațiuni în Orientul Mijlociu și pentru antrenamente aeriene.
Decizia Londrei de a permite utilizarea bazelor sale de către SUA a fost anunțată duminică de premierul Keir Starmer, care a precizat că acestea vor fi folosite exclusiv în scopuri defensive limitate, pentru a viza depozite și lansatoare de rachete. Starmer a afirmat că Iranul pune în pericol interesele britanice și că amenințarea trebuie neutralizată „la sursă”, dar a exclus implicarea directă a forțelor britanice în atacuri ofensive.
Akrotiri, teritoriu britanic de peste mări din 1960, este cea mai importantă bază militară a Regatului Unit din regiune. Ultimul atac direct asupra acesteia a avut loc în anii 1980. Incidentul actual marchează o nouă etapă a extinderii conflictului din Orientul Mijlociu către infrastructuri militare occidentale din afara zonei imediate de luptă.
Recomandate
Marea Britanie va permite SUA să folosească baze militare britanice pentru lovituri asupra infrastructurii de rachete a Iranului , a anunțat premierul Keir Starmer , potrivit unei relatări publicate de ITV News . Decizia marchează o implicare directă a Londrei în escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Starmer a precizat, într-un mesaj video, că acordul a fost dat „pentru a preveni lansarea de rachete iraniene în regiune”, subliniind că utilizarea bazelor va avea un „scop defensiv specific și limitat”. Potrivit informațiilor din presa britanică, SUA vor avea acces la baza Diego Garcia , în Oceanul Indian, și la RAF Fairford, în Gloucestershire, facilități esențiale pentru desfășurarea bombardierelor americane în apropierea Iranului. Publicația The Guardian notează că decizia reprezintă o schimbare de poziție față de refuzul anterior al Londrei de a permite folosirea acestor baze în operațiuni împotriva Teheranului. Guvernul britanic susține că măsura este justificată juridic prin „autoapărare colectivă” la solicitarea unor aliați regionali. Anunțul vine în contextul intensificării loviturilor americano-israeliene asupra Iranului și al atacurilor de represalii lansate de Teheran în state din Golf. Potrivit relatărilor internaționale, inclusiv Reuters , operațiunile din ultimele zile au provocat victime în rândul militarilor americani, iar Iranul a declarat perioadă oficială de doliu după moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma unui atac aerian. Premierul britanic a subliniat că aproximativ 200.000 de cetățeni britanici se află în regiunea Golfului, în special în Emiratele Arabe Unite, iar protejarea lor reprezintă o prioritate. În același timp, decizia a generat critici interne, unele voci din opoziție acuzând guvernul că riscă să implice țara într-un conflict extins. Permisiunea acordată Washingtonului consolidează coordonarea militară transatlantică într-un moment de maximă tensiune și plasează Marea Britanie într-o poziție cheie în eventualele operațiuni aeriene împotriva infrastructurii iraniene. [...]
NATO își repoziționează forțele pentru a proteja cele 32 de state membre de posibile atacuri cu rachete și drone , în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Știrile ProTV , care citează AFP și Reuters. Alianța anunță ajustarea poziționării militare pentru a face față „amenințărilor potențiale” venite din Iran și din alte regiuni, în special rachete balistice și drone. Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich, menține un contact permanent cu liderii militari din statele aliate și cu secretarul general al NATO , a transmis purtătorul de cuvânt al SHAPE, colonelul Martin L. O'Donnell. Măsura vine după ofensiva americano-israeliană lansată împotriva Iranului, în urma căreia, potrivit declarațiilor președintelui Donald Trump pentru Fox News, zeci de lideri iranieni ar fi fost uciși. În paralel, Iranul a ripostat prin atacuri asupra Israelului și asupra unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane. În localitatea Beit Shemesh, din centrul Israelului, nouă persoane au murit după prăbușirea unei clădiri lovite de o rachetă iraniană. Ce presupune ajustarea anunțată de NATO reevaluarea poziționării forțelor în Europa; consolidarea apărării antiaeriene și antibalistice; coordonare sporită între aliați pe ambele maluri ale Atlanticului; monitorizarea permanentă a evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Alianța nu a anunțat mobilizări suplimentare de trupe, dar semnalul este clar: orice extindere a conflictului ar putea afecta securitatea euro-atlantică. În acest context, NATO încearcă să transmită că rămâne pregătită să apere teritoriul celor 32 de membri, într-un moment în care riscurile regionale capătă o dimensiune globală. [...]
Un raport RUSI avertizează că Rusia își întărește apărarea antirachetă potrivit Adevărul , iar în mai puțin de un deceniu Moscova ar putea ajunge să intercepteze focoasele nucleare britanice și franceze, cu efect direct asupra credibilității descurajării nucleare europene. Raportul think tank-ului britanic Royal United Services Institute (RUSI) indică o consolidare accelerată a scutului aerian și antirachetă al Rusiei în jurul propriului spațiu aerian, ca parte a unui efort mai amplu de modernizare militară. Miza, din perspectiva NATO și a capitalelor europene, este că o apărare mai eficientă în jurul Moscovei ar putea reduce șansele ca o ripostă nucleară limitată a Regatului Unit sau a Franței să își atingă obiectivul strategic. Vulnerabilitatea, așa cum este descrisă în analiză, ține și de structura forțelor nucleare europene. Spre deosebire de Statele Unite, care au un arsenal diversificat, Londra și Parisul se bazează în principal pe un număr relativ redus de focoase desfășurate pe submarine, ceea ce concentrează descurajarea într-o porțiune mai îngustă a „triadei” (forțe nucleare bazate pe uscat, pe mare și în aer). Într-un scenariu în care Rusia ar dispune de sisteme avansate de interceptare, această concentrare ar putea însemna o marjă mai mică de manevră pentru a garanta pătrunderea focoaselor până la țintă. Autorul studiului, Sidharth Kaushal , leagă direct capacitatea de a lovi Moscova de „credibilitatea descurajării nucleare independente a Europei”, într-un context în care garanțiile extinse ale SUA ar fi tot mai „întinse” de competiția strategică cu China. În paralel, discuția despre o componentă europeană mai pronunțată a descurajării a reintrat pe agenda publică, pe fondul temerilor că Washingtonul ar putea ezita în cazul unei escaladări majore cu Rusia. În acest cadru, la Conferința de Securitate de la Munchen, premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre „o cooperare nucleară consolidată cu Franța”, semn că subiectul cooperării europene nu mai este tratat ca tabu. Pe fundal, expirarea tratatului New START dintre Washington și Moscova, extinderea arsenalelor strategice ale Rusiei și Chinei și retorica nucleară a Kremlinului legată de războiul din Ucraina amplifică importanța practică a întrebării ridicate de raport: cât de mult poate eroda consolidarea scutului aerian și antirachetă rus capacitatea de descurajare a puterilor nucleare europene în anii următori. [...]
Statele Unite au scufundat nouă nave militare iraniene în Golful Oman, potrivit anunțului făcut de președintele Donald Trump , în timp ce confruntările navale dintre cele două țări se intensifică. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat că forțele americane au lovit o corvetă iraniană din clasa Jamaran într-o instalație portuară din Chabahar, în sud-estul Iranului, în cadrul operațiunii „Epic Fury”. Nava „se scufundă în Golful Oman”, a transmis CENTCOM, potrivit relatării publicate de Military Times . La scurt timp după confirmarea loviturii, Donald Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că armata americană a „distrus și scufundat nouă nave de război iraniene, unele dintre ele mari și semnificative”. Un oficial american din domeniul apărării a confirmat bilanțul invocat de președinte. În paralel, Gardienii Revoluției Islamice au susținut că au lovit portavionul american USS Abraham Lincoln cu patru rachete balistice, în cadrul operațiunii „True Promise 4”. CENTCOM a respins categoric afirmația, precizând că „Lincoln nu a fost lovit” și că rachetele „nu s-au apropiat” de navă. Portavionul continuă să lanseze aeronave în sprijinul operațiunilor, conform informațiilor relatate de The Times of Israel . USS Abraham Lincoln și USS Gerald R. Ford sunt cele două grupuri de atac cu portavioane desfășurate în regiune, parte a celei mai ample concentrări de forță militară americană în Orientul Mijlociu din ultimele decenii. Confruntările navale au loc în contextul mai larg al operațiunii comune americano-israeliene lansate pe 28 februarie împotriva infrastructurii militare iraniene. Potrivit autorităților americane, trei militari americani au fost uciși și cinci grav răniți în atacuri de represalii iraniene asupra unor baze din regiune. Escaladarea în Golful Oman și în apropierea Strâmtorii Hormuz sporește riscul afectării transportului global de energie, într-un moment în care traficul maritim și piețele petroliere sunt deja sub presiune. [...]
Rusia își consolidează flota de submarine și arsenalul nuclear pentru a compensa inferioritatea convențională față de NATO , potrivit unei analize publicate de Business Insider . Viceamiralul norvegian Rune Andersen afirmă că această „asimetrie inerentă” împinge Moscova să investească prioritar în capabilități neconvenționale. Deși Rusia are peste 1,1 milioane de militari activi, pierderile din Ucraina sunt considerabile. Estimările occidentale indică aproximativ 1,2 milioane de victime de la începutul invaziei, iar recrutările lunare, de 30.000–40.000 de soldați, abia acoperă pierderile. În paralel, echipamentele militare au fost puternic afectate, inclusiv nave și aeronave. Submarinele, avantaj strategic În condițiile în care nu poate egala forța navală de suprafață a NATO, Rusia mizează pe flota sa de peste 60 de submarine, unele capabile să lanseze rachete balistice cu focos nuclear. „Sub apă este ultimul loc de pe Pământ unde te poți ascunde”, a declarat Andersen, subliniind caracterul „asimetriei” pe care Moscova îl exploatează. NATO monitorizează activitatea submarinelor rusești în Arctica și Nordul Îndepărtat. Alianța are 14 state membre care operează submarine și își consolidează capacitățile antisubmarin. „Nu subestimăm capacitățile adversarilor noștri”, a transmis comandantul Arlo Abrahamson, purtător de cuvânt al Comandamentului Maritim Aliat. Accent pe „superarme” nucleare Rusia continuă dezvoltarea unor sisteme experimentale prezentate de Vladimir Putin încă din 2018. Printre acestea: racheta de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik; torpila autonomă Poseidon; racheta hipersonică Zircon; vehiculul hipersonic Avangard; racheta balistică intercontinentală Sarmat. Moscova susține că unele dintre aceste arme au rază practic nelimitată și pot ocoli sistemele de apărare. Oficialii occidentali consideră însă că, deși unele au fost folosite în Ucraina fără rezultate decisive, ele reflectă investiția continuă a Rusiei în descurajarea nucleară. Potrivit viceamiralului norvegian, dacă Rusia va ieși slăbită convențional din războiul din Ucraina, armele nucleare vor deveni și mai importante pentru statutul său de mare putere. În acest context, competiția strategică dintre Moscova și NATO se mută tot mai mult în zona capabilităților asimetrice și a descurajării nucleare. [...]
SUA au folosit în premieră în luptă o versiune „neagră” a rachetei Tomahawk și o dronă kamikaze inspirată din modelul iranian Shahed , în deschiderea operațiunii „Epic Fury”, lansată în noaptea de 28 februarie, potrivit informațiilor publicate de Reuters și confirmate de Comandamentul Central american. Imaginile difuzate de Marina SUA arată o rachetă de croazieră Tomahawk cu finisaj negru lucios, lansată de pe un distrugător din clasa Arleigh Burke. Analiza publicației The War Zone sugerează că ar fi vorba despre varianta Maritime Strike Tomahawk (Block Va), optimizată pentru lovirea țintelor navale în mișcare. Noua versiune ar include un sistem de ghidaj multi-mod și legătură de date bidirecțională pentru retargetare în zbor, iar finisajul închis ar putea indica proprietăți de reducere a semnăturii radar și infraroșii. În paralel, Comandamentul Central a confirmat utilizarea pentru prima dată în luptă a sistemului LUCAS (Low-Cost Unmanned Combat Attack System), o dronă de atac cu un singur sens, dezvoltată de compania americană SpektreWorks pe baza unui aparat iranian Shahed-136 capturat și analizat. Drona, evaluată la aproximativ 35.000 de dolari per unitate, are o rază estimată de circa 800 de kilometri și transportă un focos de aproximativ 18 kilograme. Operațiunea „Epic Fury”, descrisă de CENTCOM drept cea mai amplă concentrare regională de forță americană din ultimele decenii, a început la ora 1:15 a.m. ET la ordinul președintelui Donald Trump și a vizat infrastructură militară iraniană. Potrivit datelor oficiale, în primele zile au fost înregistrate victime în rândul militarilor americani, în urma atacurilor de represalii lansate de Iran asupra bazelor SUA din regiune. Debutul acestor sisteme marchează o etapă nouă în conflict, combinând armament cu rază lungă de acțiune și muniții ieftine de tip „roi” pentru a satura și depăși apărarea adversă. [...]
