Știri
Știri din categoria Apărare
Germania va desfășura fregate în Atlanticul de Nord pentru a-și consolida prezența navală și a-și sprijini aliații, potrivit HotNews.ro, care citează DPA via Agerpres. Anunțul a fost făcut marți de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în marja unei vizite în Singapore.
Pistorius a spus că fregata germană Sachsen urmează să fie desfășurată ca navă-amiral a forței operative permanente a NATO, după ce Marea Britanie a trimis distrugătorul HMS Dragon în Mediterană. Oficialul german a precizat că a discutat acest subiect cu omologul său britanic, John Healey.
Separat, Marina germană va trimite și o a doua fregată, Brandenburg, în Atlanticul de Nord, ca răspuns la activitățile militare ale Rusiei în regiune. În materialul citat nu sunt oferite detalii oficiale suplimentare despre misiune sau calendar.
În paralel, Marea Britanie a desfășurat HMS Dragon în estul Mediteranei pe fondul situației generate de războiul israeliano-american împotriva Iranului. După un atac cu drone asupra unei baze britanice din Cipru, Marea Britanie și Franța și-au consolidat prezența în zonă.
Recomandate
Europa trebuie să-și schimbe mentalitatea pentru a se pregăti de război , avertizează șeful apărării din Danemarca, potrivit POLITICO , într-un mesaj transmis marți la Paris, pe fondul evaluărilor tot mai apăsate din mediul militar și de informații privind riscul unei agresiuni ruse asupra teritoriului NATO până la finalul deceniului. Gen. Michael Wiggers Hyldgaard, șeful Statului Major al Apărării din Danemarca, a spus la Paris Defence and Strategy Forum că statele europene „nu sunt încă pe deplin pregătite” pentru un conflict. Conferința, ajunsă la a treia ediție, a început marți și se desfășoară până joi, Danemarca fiind invitatul de onoare. „Trebuie să ne schimbăm mentalitatea de la diagnostic la livrare. Nu mai suntem foarte surprinși, dar nici nu suntem cu adevărat pregătiți”, a declarat gen. Michael Wiggers Hyldgaard. În intervenția sa, generalul a insistat că obiectivul nu este o pregătire „perfectă”, ci una superioară adversarului. El a vorbit în fața unei audiențe formate din comandanți militari europeni și oficiali francezi, inclusiv secretarul de stat adjunct pentru apărare Alice Rufo, conform relatării POLITICO. Danemarca și-a majorat semnificativ cheltuielile de apărare după declanșarea războiului din Ucraina în 2022 și a urmărit să aprofundeze legăturile militare cu alte state europene, inclusiv prin exerciții comune. În același timp, Copenhaga a accelerat cooperarea în contextul amenințărilor repetate ale președintelui american Donald Trump privind anexarea Groenlandei, notează publicația. Un punct central al mesajului a fost legătura dintre descurajare și capacitatea industrială. Hyldgaard a argumentat că descurajarea există doar atunci când adversarul consideră costul agresiunii prea mare, iar acest calcul depinde nu doar de forța de luptă și alianțe, ci și de stocuri și producție, inclusiv de lanțurile de aprovizionare. „Dacă în Europa vrem să fim capabili să ne apărăm până în 2030, trebuie să ne pregătim pentru asta acum. Războiul de mare intensitate nu este un scenariu, este o realitate”, a adăugat el, avertizând că timpul pierdut nu mai poate fi recuperat. [...]
NATO a început în România un exercițiu care simulează respingerea unui atac rusesc , potrivit Digi24 . Antrenamentul are loc în Marea Neagră și este prezentat drept un exercițiu de amploare, cu mii de militari și zeci de nave implicate. Exercițiul, denumit Sea Shield, este descris ca fiind cel mai mare exercițiu naval care are loc în 2026 în Marea Neagră. Conform informațiilor publicate, participă peste 2.500 de militari din 12 țări aliate, inclusiv din Italia, Franța, Germania și Statele Unite ale Americii. Scenariul urmărit este unul direct: forțele NATO se antrenează pentru a respinge un atac venit din partea Rusiei în Marea Neagră. În prima săptămână, Forțele Navale Române au rolul de a rezista și de a respinge atacul, iar în a doua săptămână ar urma să ajungă și forțele aliate. În cadrul exercițiului sunt repetate mai multe secvențe operaționale, între care: distrugerea minelor marine; trageri pe mare cu muniție reală; inserție aeriană, inclusiv aterizarea elicopterelor pe fregate pentru aducerea de trupe suplimentare. Contextul este legat de situația de securitate din regiune: Marea Neagră rămâne „o zonă fierbinte”, cu riscuri care apar săptămânal, inclusiv mine marine. În același timp, antrenamentul are loc în momentul în care aliații discută despre asigurarea Strâmtorii Ormuz, iar ministrul Apărării Naționale a declarat, potrivit Digi24, că România poate contribui și cu expertiză. [...]
NATO spune că nu poate confirma acum că Iranul deține rachete balistice capabile să ajungă în capitale europene, potrivit HotNews.ro , care relatează declarațiile secretarului general Mark Rutte după evaluarea lansată de Israel. Rutte a afirmat, într-un interviu pentru CBS News , că Alianța „analizează” informațiile privind un posibil atac iranian cu rachete asupra bazei americano-britanice Diego Garcia (Oceanul Indian), despre care Israelul susține că ar fi implicat muniții cu rază suficientă pentru a amenința orașe precum Berlin, Paris și Roma. În același timp, șeful NATO a spus că nu poate confirma „în acest moment” această capacitate. „Analizăm asta. Însă dacă acest lucru ar fi adevărat, ar fi cu atât mai mult o dovadă că ceea ce face președintele aici, eliminarea capacității de rachete balistice, eliminarea capacității nucleare din Iran, este crucial”, a răspuns Mark Rutte. Contextul imediat este relatarea din Wall Street Journal, potrivit căreia forțele iraniene ar fi atacat vineri noapte baza Diego Garcia , aflată la circa 4.000 de kilometri de Iran, o distanță care ar depăși semnificativ estimările publice anterioare privind raza maximă a rachetelor iraniene. Conform aceleiași publicații, atacul ar fi eșuat: una dintre rachete ar fi avut o defecțiune tehnică, iar a doua ar fi fost interceptată de rachete SM-3 din sistemele de apărare americane. În declarațiile sale, Rutte a legat subiectul rachetelor de riscul nuclear, avertizând că un Iran dotat cu arme nucleare ar reprezenta „o amenințare directă, o amenințare existențială” nu doar pentru Israel și regiune, ci și pentru Europa și „stabilitatea lumii”. În această logică, el a descris operațiunea lansată de președintele american Donald Trump împotriva Iranului drept „crucială”. Șeful Forțelor de Apărare a Israelului (IDF), Eyal Zamir, a susținut sâmbătă seară, într-un mesaj video citat de The Times of Israel, că Iranul ar fi lansat „o rachetă balistică intercontinentală în două etape” cu o rază de 4.000 km către Diego Garcia și că „Berlin, Paris și Roma se află toate în raza de amenințare directă”. Până acum, informațiile disponibile public indicau că cele mai lungi rachete operate de Iran ar ajunge la aproximativ 2.000 km, ceea ce ar schimba substanțial evaluarea riscului pentru Europa dacă afirmațiile Israelului se confirmă. [...]
Armata SUA a comandat peste 2.500 de drone Skydio X10D într-un contract de peste 52 milioane de dolari, potrivit DroneDJ . Acordul este prezentat ca cea mai mare achiziție de drone mici de la un singur producător din istoria Armatei SUA, iar procedura de la ofertare la atribuire s-ar fi încheiat în mai puțin de 72 de ore. Tranzacția este relevantă nu doar prin valoare și volum, ci și prin viteza de atribuire, care sugerează o urgență crescută în dotarea unităților cu sisteme autonome de dimensiuni mici. În contextul conflictelor recente, astfel de drone au devenit instrumente uzuale pentru supraveghere și sprijin în luarea deciziilor tactice, reducând dependența de platforme aeriene mai mari și mai costisitoare. Modelul comandat, Skydio X10D, este descris ca fiind destinat misiunilor de informații, recunoaștere și supraveghere (ISR) la nivel de pluton, astfel încât militarii din teren să îl poată lansa rapid pentru a obține o imagine operațională în timp real, fără a aștepta sprijin de la eșaloane superioare. Un element tehnic important este capacitatea de operare fără GPS: drona folosește camere de navigație la bord pentru a cartografia mediul în timp real, ceea ce îi permite zbor autonom în zone unde semnalul GPS este indisponibil sau bruiat. DroneDJ mai notează că X10D este proiectată să funcționeze în condiții de interferențe electronice, printr-un sistem radio multibandă care își ajustează automat frecvențele pentru a menține conexiunea. La nivel de senzori, X10D include camere vizuale de înaltă rezoluție și senzori termici radiometrici, pentru utilizare ziua și noaptea, inclusiv în condiții de lumină scăzută. Scopul este furnizarea de informații de la distanță, cu expunere redusă pentru militarii din teren. Compania afirmă că este furnizor pentru toate categoriile de forțe armate ale SUA și pentru 29 de națiuni aliate. Armata SUA ar fi selectat Skydio de două ori în programul Short Range Reconnaissance (SRR) Program of Record, în 2022 și din nou în 2025, ceea ce ar face din Skydio singurul producător cu această performanță în ambele cicluri. Producția ar avea loc integral în SUA, la unitatea Skydio din Hayward, California, iar fiecare dronă ar trece prin 550 de puncte de verificare a calității înainte de livrare. [...]
Pentagonul ar urma să trimită încă 3.000–4.000 de militari în Orientul Mijlociu , potrivit Reuters , care citează două persoane familiarizate cu subiectul. Mișcarea ar adăuga noi efective la consolidarea militară americană din regiune, în timp ce președintele Donald Trump vorbește despre posibilitatea unui acord cu Teheranul pentru a pune capăt războiului. Sursele Reuters spun că militarii ar proveni din Divizia 82 Aeropurtată , o unitate de elită a armatei SUA, staționată la Fort Bragg, Carolina de Nord. Oficialii au vorbit sub protecția anonimatului și nu au indicat unde anume în Orientul Mijlociu ar urma să fie dislocați soldații sau când ar ajunge în regiune. Dislocarea și ce se știe despre misiune Potrivit Reuters, nu a fost luată o decizie privind trimiterea de trupe americane pe teritoriul Iranului, însă dislocarea ar crește capacitatea pentru eventuale operațiuni viitoare în regiune. Armata SUA a direcționat întrebările către Casa Albă, care nu a răspuns imediat solicitării de comentariu. Divizia 82 Aeropurtată este descrisă ca având capacitatea de a se desfășura în 18 ore de la primirea ordinelor și este specializată în asalturi cu parașuta. În termeni operaționali, o astfel de unitate este folosită, de regulă, pentru reacție rapidă și pentru misiuni care cer mobilitate ridicată. Consolidarea prezenței SUA în regiune, pe fondul războiului Reuters amintește că a relatat anterior, pe 20 martie, despre decizia SUA de a trimite mii de pușcași marini și marinari la bordul navei USS Boxer (navă de asalt amfibiu), împreună cu unitatea sa expediționară de pușcași marini și navele însoțitoare, tot către Orientul Mijlociu. Înainte de aceste întăriri, în regiune se aflau aproximativ 50.000 de militari americani, potrivit aceleiași surse. Reuters notează că războiul este deja în a patra săptămână și a afectat piețele globale. Opțiuni discutate de administrația Trump și mizele politice Conform Reuters, administrația Trump a analizat opțiuni care ar putea include acțiuni legate de Strâmtoarea Hormuz , inclusiv posibilitatea de a desfășura forțe americane pe țărmul Iranului. De asemenea, au fost discutate variante privind trimiterea de forțe terestre pe insula Kharg, descrisă drept nod pentru 90% din exporturile de petrol ale Iranului. În același timp, știrea despre întăriri vine la o zi după ce Trump a amânat amenințările de a bombarda centrale electrice iraniene, invocând discuții „productive” cu Iranul, potrivit Reuters. Iranul a negat ulterior că ar fi avut loc discuții. Date despre sprijinul public și amploarea loviturilor Reuters relatează că o eventuală folosire a trupelor terestre americane, chiar și pentru o misiune limitată, ar putea aduce riscuri politice pentru Trump, în contextul sprijinului public redus pentru campania din Iran și al promisiunilor electorale de a evita noi implicări în conflicte din Orientul Mijlociu . Un sondaj Reuters/Ipsos publicat marți arată că 35% dintre americani aprobă loviturile SUA asupra Iranului, în scădere de la 37% într-un sondaj realizat săptămâna trecută, în timp ce 61% le dezaprobă (față de 59% anterior). Reuters mai notează că SUA au efectuat lovituri asupra a 9.000 de ținte din interiorul Iranului de la începutul operațiunilor militare americane și israeliene, pe 28 februarie. Efective suplimentare discutate: între 3.000 și 4.000 de militari, potrivit uneia dintre surse Unitatea indicată: Divizia 82 Aeropurtată (reacție rapidă, asalturi cu parașuta) Prezența SUA în regiune înainte de întăriri: circa 50.000 de militari Sprijin public în SUA pentru lovituri (Reuters/Ipsos): 35% aprobă, 61% dezaprobă Număr de ținte lovite în Iran, potrivit Reuters: 9.000 de la 28 februarie [...]
Volkswagen discută cu Rafael mutarea unei fabrici de la auto la apărare antirachetă , potrivit Mediafax , în cadrul unui plan care vizează salvarea a 2.300 de locuri de muncă. Proiectul ar presupune ca uzina VW din Osnabrück să producă componente pentru sistemul israelian de apărare aeriană Iron Dome, pe fondul creșterii cheltuielilor europene pentru apărare în contextul războiului din Ucraina. Volkswagen poartă discuții cu compania israeliană Rafael Advanced Defence Systems pentru un acord care ar reorienta producția de la automobile către echipamente pentru apărare antirachetă. Publicația notează că planul este relatat pe baza a două surse citate de Financial Times și ar implica o uzină „aflată în dificultate”, amenințată anterior cu închiderea. Miza este dublă: păstrarea locurilor de muncă și valorificarea capacităților industriale într-o perioadă în care industria auto germană se confruntă cu scăderea profiturilor, pe fondul concurenței chineze și al tranziției către vehicule electrice. În paralel, sectorul apărării este în expansiune, iar guvernele europene își accelerează programele de consolidare a apărării aeriene. „Scopul este de a salva pe toată lumea, poate chiar de a crește afacerea”, a spus una dintre persoanele familiarizate cu planurile. „Potențialul este foarte mare. Dar este, de asemenea, o decizie individuală a lucrătorilor dacă vor să facă parte din idee.” Conform planurilor descrise, fabrica din Osnabrück ar urma să producă mai multe elemente asociate sistemului Iron Dome, însă nu și rachetele propriu-zise. În forma prezentată în articol, ar intra în sarcina uzinei: camioanele grele care transportă rachetele sistemului; lansatoarele; generatoarele de electricitate. Mediafax mai scrie că producția ar putea fi pornită în 12–18 luni, dacă angajații acceptă trecerea la producția de armament, iar investițiile noi ar fi „minime”. Separat, Rafael ar intenționa să înființeze în Germania o unitate distinctă pentru producția rachetelor, care necesită un amplasament specializat. Pe partea de cerere, compania israeliană ar urmări vânzarea sistemului către guverne din întreaga Europă, inclusiv către Germania. În același timp, articolul menționează că unii experți pun sub semnul întrebării adecvarea Iron Dome pentru amenințări pe distanțe lungi, în condițiile în care sistemul are o rază de acțiune de circa 70 km și a fost folosit în principal împotriva rachetelor lansate din Gaza. În Germania, guvernul ar susține activ propunerea, iar contextul mai larg include intenția Berlinului de a cheltui peste 500 de miliarde de euro pentru apărare până la finalul deceniului, cu apărarea aeriană între priorități, mai notează publicația. [...]
