Știri
Știri din categoria Apărare
Dronele ieftine schimbă raportul cost-eficiență în război, iar armatele își adaptează rapid tacticile pentru a lovi ținte de mare valoare cu mijloace tot mai precise, potrivit unui episod de podcast al The Jerusalem Post, centrat pe evoluția tehnologiei dronelor de la platforme tactice la capabilități apropiate de rachetele de înaltă precizie.
În discuție, Menahem Landau – managing partner la CAVERET VENTURES și fost profesionist în cadrul Directoratului israelian pentru Cercetare și Dezvoltare în Apărare – descrie cum dronele au devenit un instrument dominant în conflictele recente, inclusiv în războiul din Ucraina și în tensiunile din Orientul Mijlociu. Mesajul principal: sistemele fără pilot, inclusiv cele mici și relativ ieftine, pot produce efecte disproporționate pe câmpul de luptă.
Landau susține că dronele tactice, cu cost redus, s-au dovedit „foarte eficiente” împotriva unor ținte militare scumpe. Această dinamică mută accentul de la confruntarea clasică, bazată pe platforme mari și costisitoare, către lovituri punctuale și adaptabile, cu risc mai mic pentru personal.
În același timp, utilizarea extinsă a dronelor indică o schimbare de doctrină: precizia și capacitatea de a acționa rapid devin mai importante, iar nevoia de a angaja trupe la sol poate scădea în anumite tipuri de operațiuni, pe măsură ce sistemele autonome și semi-autonome preiau o parte din misiuni.
Un alt fir al discuției este consolidarea parteneriatului dintre Israel și SUA în tehnologia de apărare. Landau afirmă că inovațiile israeliene sunt integrate în strategiile de apărare americane, pe fondul unei tendințe mai largi de colaborare pentru întărirea securității.
Podcastul mai notează posibilitatea apariției unor noi alianțe după Acordurile Abraham, ceea ce ar putea amplifica rolul tehnologiei de apărare israeliene în cooperarea internațională. Materialul nu oferă însă detalii operaționale sau calendar privind astfel de evoluții.
Recomandate
SUA transmit că vor apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO după incidentul cu drona căzută la Galați , într-un mesaj care ridică miza de descurajare și apărare pe flancul estic al Alianței, potrivit HotNews . Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a oferit prima reacție a guvernului american după incidentul de vineri dimineață din România, în care o dronă rusească a căzut peste un bloc de locuințe din Galați. În declarația sa, Whitaker a condamnat „incursiunea” pe teritoriul României și a transmis un mesaj explicit de apărare colectivă. „Suntem alături de România, aliatul nostru din NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său. Gândurile noastre se îndreaptă către răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.” Mesajul de descurajare: incidentul e tratat ca problemă de securitate aliată Formularea „fiecare centimetru” este una dintre expresiile standard prin care NATO și SUA reafirmă aplicarea Articolului 5 (apărarea colectivă) și semnalează că incidentele care ating teritoriul unui stat membru sunt privite în cheia securității întregii Alianțe. În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că a discutat cu președintele României, Nicușor Dan, și că l-a asigurat de „solidaritatea absolută” a NATO cu România, exprimând compasiune față de cei răniți. „NATO este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat. Vom continua să ne consolidăm pregătirea pentru a descuraja și a ne apăra împotriva oricărei amenințări, inclusiv a celor provenite de la drone.” Reacții politice în SUA: apel la „descurajare” și limbaj dur la adresa Rusiei Separat, congresmanul republican Joe Wilson a avut o reacție dură pe platforma X, susținând că Rusia ar fi atacat România „beligerant și fără niciun motiv” și că „descurajarea” este singura modalitate de a opri Rusia. Wilson a afirmat, de asemenea, că acesta „nu este primul atac al Rusiei asupra unui stat NATO”. Contextul imediat al declarațiilor este incidentul de la Galați , relatat anterior de HotNews, în care o dronă rusească a lovit o clădire de locuințe și au existat persoane rănite. Pentru detalii despre incident, vezi și materialul HotNews despre cazul de la Galați . [...]
Japonia își extinde cooperarea militară cu NATO prin trimiterea unor militari la Wiesbaden , în Germania, pentru a se antrena în cadrul misiunii Alianței de asistență pentru Ucraina și pentru a studia tacticile de luptă apărute pe câmpul de luptă, potrivit Digi24 . Baza de la Wiesbaden coordonează ajutorul militar pentru Ucraina, instruiește forțele ucrainene și sprijină repararea echipamentelor. Informația este relatată de Politico, citat de Digi24. Ministrul japonez al apărării, Shinjiro Koizumi , a descris desfășurarea drept „o aprofundare suplimentară a cooperării dintre Japonia și NATO”, pe fondul unui mediu de securitate pe care Tokyo îl consideră tot mai tensionat, cu presiuni în nord și în sud. Ce urmărește Tokyo la Wiesbaden Baza găzduiește Programul NATO de asistență și instruire în domeniul securității pentru Ucraina (NSATU), descris ca principalul centru al alianței pentru coordonarea livrărilor de arme și instruirea militarilor ucraineni. Detașarea Japoniei este limitată ca dimensiune: delegația este formată din patru militari. În logica acestei mișcări, Tokyo se alătură unor armate occidentale care încearcă să valorifice direct experiența de luptă a Ucrainei. În acest context, Digi24 menționează că Germania se pregătește să primească instruire din partea soldaților ucraineni, conform Euromaidan Press, și că operatorii ucraineni de drone FPV au depășit în repetate rânduri unități NATO în exerciții din Suedia și Estonia. Contextul de securitate invocat: Rusia și China Decizia este plasată pe fundalul intensificării activității militare ruse în apropierea insulei Hokkaido. Potrivit informațiilor prezentate, Moscova a desfășurat avioane de vânătoare Su-35 și rachete antinavale pe insulele disputate din nordul Japoniei și transformă Marea Okhotsk într-o bază pentru submarine cu propulsie nucleară. În paralel, exercițiile comune chino-ruse în spațiul aerian și apele teritoriale japoneze au devenit „o rutină”, potrivit unei analize South China Morning Post citate de Digi24. Analiști japonezi avertizează, de asemenea, că Rusia ar putea deschide un „al doilea front” lângă Hokkaido dacă Tokyo ar fi absorbit de o criză în sud cu China. Un pas suplimentar în legătura cu Ucraina, dar în limitele constituției Desfășurarea de la Wiesbaden este prezentată ca un nou pas în aprofundarea discretă a legăturilor militare dintre Japonia și Ucraina. Digi24 notează că, la începutul acestui an, ingineri japonezi au fost integrați în unități ucrainene de drone de pe linia frontului pentru a studia inovațiile apărute în luptă, potrivit Euromaidan Press. În plan financiar și umanitar, Tokyo a promis aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei) pentru Ucraina din 2022 încoace, sub formă de asistență umanitară, financiară și de reconstrucție, sprijin despre care Digi24 precizează că este influențat de constituția Japoniei, care renunță la război și restricționează exporturile de arme. [...]
MAI își extinde flota pentru intervenții de urgență prin achiziția a două aeronave de transport tactic C-27J Spartan, finanțată prin mecanismul european SAFE, potrivit News . Aparatele vor fi alocate misiunilor coordonate de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și vor fi operate de Inspectoratul General de Aviație (IGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Achiziția este prezentată de IGA ca parte a dezvoltării capabilităților aeriene ale MAI, cu obiectivul de a consolida capacitatea națională de intervenție în situații de urgență și „crize complexe”, în zona de protecție civilă și sprijin umanitar. SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism european folosit pentru astfel de achiziții. Ce se schimbă operațional: misiuni în țară și în cooperare europeană Conform comunicatului citat, cele două aeronave vor fi utilizate atât în România, cât și în cadrul mecanismelor de cooperare europeană, în misiuni de management al situațiilor de urgență și sprijin pentru populația afectată de dezastre sau alte situații critice. În lista de scenarii menționate intră: cutremure majore; inundații; incendii de vegetație de amploare; accidente colective; situații CBRN (chimic, biologic, radiologic și nuclear); evacuări medicale multiple; transportul echipelor medicale, al echipelor specializate și al materialelor de intervenție. De ce C-27J Spartan MAI indică drept argumente fiabilitatea și versatilitatea operațională a aeronavei C-27J Spartan, inclusiv capacitatea de a opera de pe piste scurte sau neamenajate. În logica autorităților, acest profil ar permite intervenții rapide în zone greu accesibile sau afectate de dezastre, unde timpul de reacție și capacitatea de transport sunt critice pentru limitarea efectelor și salvarea de vieți. Comunicatul nu include detalii despre valoarea achiziției, calendarul livrărilor sau configurația exactă a aeronavelor. [...]
România accelerează programele antiaeriene și anti-dronă după incidentul din Galați , pe fondul unei vulnerabilități pe care președintele Nicușor Dan o descrie drept comună la nivel european, în condițiile în care războiul din Ucraina a schimbat rapid tehnologia folosită pe câmpul de luptă, potrivit Adevărul . Vineri, 29 mai, Nicușor Dan a ajuns la Galați după ce, în cursul nopții, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din centrul orașului. În urma exploziei, o femeie și un copil de 14 ani au fost răniți și internați. Președintele a spus că „mama și copilul sunt foarte bine” și că starea lor „nu este deloc gravă”, urmând să mai rămână „o săptămână, două” în spital. Presiune publică și mesaj politic: „Pentru această situație este responsabilă Rusia” La blocul afectat, șeful statului a fost huiduit de localnici, care au strigat „Demisia, demisia”, notează publicația. Întrebat cine consideră vinovat pentru incident, Nicușor Dan a răspuns: „Pentru această situație este responsabilă Rusia”. Președintele a susținut că investițiile în apărare din ultimii ani sunt „justificate” și a argumentat că lipsa unui sistem complet adaptat noilor amenințări nu este o problemă exclusiv românească, ci una europeană, din cauza ritmului în care s-au schimbat tehnologiile militare în războiul din Ucraina. Ce spun autoritățile despre traseul dronei: „un grup de 43 de drone” Nicușor Dan a descris și traiectoria care ar fi dus la incidentul din Galați, afirmând că a fost vorba despre „un grup de 43 de drone” venite „din partea estică”, care au traversat Ucraina la „20–30 de kilometri nord de Dunăre”, dinspre est spre vest. Potrivit declarațiilor sale, una dintre drone ar fi fost lovită „probabil deasupra orașului Reni”, iar modificarea traiectoriei ar fi dus-o spre Galați. Tot el a spus că autoritățile „au reacționat bine” și că trebuie continuată îmbunătățirea echipamentelor militare. Ancheta la fața locului și estimarea încărcăturii explozive Președintele a precizat că a fost în bloc împreună cu anchetatori ai Poliției Naționale – Investigații Criminale, care au început cercetările la fața locului, inclusiv recoltarea de probe pentru a stabili tipul de explozibil. Conform unor estimări preliminare menționate în articol, ar fi vorba despre aproximativ 30 de kilograme de material exploziv. Măsuri de sprijin și ajutoare financiare Șeful statului a declarat că există o hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) prin care s-au dispus ajutoare financiare pentru locuințele afectate. Până la repararea blocului, familia rănită ar urma să locuiască într-o casă pusă la dispoziție de primărie. Nicușor Dan a fost însoțit de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, și de ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu. Context: CSAT convocat și măsuri diplomatice anunțate Incidentul a determinat convocarea unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) vineri, de la ora 11.00, după ce o dronă de tip „Gheran-2” a lovit blocul și a rănit două persoane. În urma acestui episod, Nicușor Dan a cerut expulzarea consulului general al Federației Ruse la Constanța și închiderea consulatului, precum și accelerarea programelor de apărare antiaeriană și antidronă, în cooperare cu partenerii NATO, Statele Unite și Ucraina, conform articolului. [...]
MApN spune că nu a putut neutraliza drona care a lovit un bloc din Galați din motive de siguranță pentru populație , deși a mobilizat avioane F-16, un elicopter militar și avea la dispoziție și mijloace terestre în zona de frontieră, potrivit Euronews . Ministerul Apărării reconstruiește acum traseul aparatului, după ce acesta a fost pierdut de radar la circa 10 kilometri de la intrarea în spațiul aerian românesc. Drona a fost detectată în apropiere de portul Reni, la 19 km est, la ora 01:46, iar în România ar fi intrat la 01:52. Pe parcurs, a fost urmărită de radarele Armatei Române și zbura la aproximativ 600 de metri altitudine, după care ar fi pierdut treptat din înălțime. Conform MApN, a parcurs aproape 10 kilometri în interiorul României, cu o viteză indicată de 150 km/oră, iar la 01:56 a fost pierdută de sistemele de supraveghere, când ar fi avut circa 100–150 de metri altitudine. MApN mai arată că, înainte de a dispărea de pe radar, drona ar fi făcut mai multe viraje, însă există și posibilitatea ca acestea să fi fost generate de condițiile meteo; ancheta ministerului urmează să stabilească exact cauza. La aproximativ trei minute după pierderea urmăririi, drona ar fi căzut peste blocul din Galați. De ce nu a fost doborâtă: „rațiuni de siguranță” Oficialii Armatei susțin că eliminarea dronei nu era posibilă fără a pune în pericol cetățenii. Aceeași explicație este invocată și pentru neutilizarea mijloacelor terestre care ar fi putut lovi ținta, potrivit informațiilor prezentate. Ce forțe au fost ridicate și ce capabilități existau în zonă Cu aproximativ o jumătate de oră înainte ca drona să intre în spațiul aerian românesc, au fost ridicate: două avioane F-16; un elicopter IAR 330 PUMA SOCAT, dotat cu tun. În plus, Armata ar fi avut în zona de frontieră echipamente terestre care ar fi putut distruge o dronă de tip kamikaze, inclusiv sistemul Gepard (tunuri antiaeriene) și rachete aer-sol, dar care nu ar fi fost folosite tot din motive de siguranță, conform MApN. Context: sistemul MEROPS , încă sub capacitate maximă România deține din anul trecut sistemul MEROPS, capabil să detecteze drone la joasă altitudine și care folosește drone interceptoare pentru neutralizarea dronelor inamice. Deși a fost testat „cu succes”, sistemul nu este încă „gata de luptă la capacitate maximă”, potrivit informațiilor citate. Pentru contextul incidentului, Euronews trimite și la relatarea anterioară despre drona care a căzut pe blocul de 10 etaje din Galați . [...]
Creșterea bugetelor de apărare mută bani către producție, tehnologie și materii prime , iar efectul se vede deja în industrii care pot scala rapid capacități sau pot acoperi vulnerabilități de lanț de aprovizionare, potrivit unei analize preluate de Economedia din Euronews. Europa își accelerează reînarmarea după decenii în care cheltuielile militare au fost tratate ca o zonă „tăcută” de economii, iar statele UE încearcă să recupereze întârzieri de producție. Consecința economică directă este redirecționarea investițiilor către cinci segmente: producția conexă apărării, drone, securitate cibernetică, metale industriale și semiconductori. 1) Producția conexă apărării: expansiune rapidă a capacităților Contractorii europeni tradiționali ( Rheinmetall , Leonardo, Saab și alții) beneficiază de relansarea comenzilor, într-un context în care investițiile în companii de apărare erau considerate, în urmă cu un deceniu, „incomode” politic. Un indicator al ritmului este muniția: capacitatea de producție a UE ar fi crescut de la aproximativ 300.000 de proiectile pe an în 2022 la o estimare de 2 milioane până la finalul lui 2025. Potrivit Financial Times și think tank-ului Parlamentului European, acesta este un ritm de expansiune industrială de peste trei ori mai rapid decât în perioadele de pace. În Germania, comenzile interne legate de apărare au crescut cu peste 50% la sfârșitul lui 2025 față de nivelurile deja ridicate de după invazie. 2) Dronele: trecerea de la achiziții la producție comună Analiza notează că războiul din Ucraina a făcut din dronă o tehnologie centrală în gândirea militară europeană, iar răspunsul a venit prin alocări bugetare mari și obiective de creștere a stocurilor. Franța a alocat 8,5 miliarde euro (aprox. 42,5 miliarde lei) pentru extinderea stocurilor de muniție și drone în cadrul noii legi de planificare militară, inclusiv o creștere de 400% a stocurilor de drone explozive înainte de 2030. În aprilie 2026, Germania și Ucraina au semnat un pachet de apărare de 4 miliarde euro (aprox. 20 miliarde lei), care include acorduri privind producția comună de drone, parte a unui efort mai amplu de extindere a producției europene de sisteme autonome. 3) Securitatea cibernetică: de la „IT” la infrastructură critică și conformitate Spațiul cibernetic este tratat ca domeniu de război, iar cheltuielile publice se mută spre protecția infrastructurii critice, nu doar spre „securitate IT” în sens clasic. În 2025, UE a alocat 145,5 milioane euro (aprox. 727,5 milioane lei) pentru consolidarea securității cibernetice în IMM-uri, administrații publice și furnizori de servicii medicale. La 20 ianuarie 2026, Comisia Europeană a propus un pachet privind securitatea cibernetică, cu modificări ale directivei NIS2, pentru simplificarea conformității și întărirea lanțului de aprovizionare ICT (tehnologia informației și comunicațiilor) împotriva riscurilor din țări terțe. 4) Metalele industriale: apărarea împinge cererea de materiale Echipamentele militare (nave, vehicule blindate, artilerie, lansatoare de rachete) au un consum ridicat de metal, ceea ce mută o parte importantă din bugetele de apărare către materii prime și industrii conexe. Goldman estimează că aproximativ 40% din creșterea cheltuielilor Europei pentru apărare va merge către achiziția de echipamente cu consum ridicat de metale, circa dublul normei obișnuite de 20% a NATO. 5) Semiconductorii: vulnerabilitate strategică și finanțare țintită Boomul investițiilor în apărare scoate în evidență dependența Europei de lanțuri externe de aprovizionare cu cipuri, în condițiile în care platformele moderne (ghidaj de rachete, arhitecturi ISR – informații, supraveghere și recunoaștere – și comunicații criptate) au nevoie de procesoare sofisticate și securizate, pe care Europa „în mare parte” nu le produce. Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP) , un vehicul de achiziții transfrontaliere de 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei) lansat în 2026, abordează această problemă prin finanțări alocate specific semiconductorilor pe bază de nitrură de galiu utilizați în sisteme radar și de război electronic, potrivit CEPA. De ce contează pentru companii și investitori Lista indică o schimbare de structură: nu este vorba doar de mai multe contracte militare, ci de o combinație între extinderea capacităților industriale , localizarea producției (inclusiv prin parteneriate) și întărirea lanțurilor de aprovizionare în domenii considerate critice. În practică, asta tinde să favorizeze companiile care pot livra rapid (muniție, drone), pot asigura conformitate și reziliență (cyber) sau pot furniza inputuri indispensabile (metale, semiconductori). [...]
