Știri
Știri din categoria Apărare
Dronele ieftine schimbă raportul cost-eficiență în război, iar armatele își adaptează rapid tacticile pentru a lovi ținte de mare valoare cu mijloace tot mai precise, potrivit unui episod de podcast al The Jerusalem Post, centrat pe evoluția tehnologiei dronelor de la platforme tactice la capabilități apropiate de rachetele de înaltă precizie.
În discuție, Menahem Landau – managing partner la CAVERET VENTURES și fost profesionist în cadrul Directoratului israelian pentru Cercetare și Dezvoltare în Apărare – descrie cum dronele au devenit un instrument dominant în conflictele recente, inclusiv în războiul din Ucraina și în tensiunile din Orientul Mijlociu. Mesajul principal: sistemele fără pilot, inclusiv cele mici și relativ ieftine, pot produce efecte disproporționate pe câmpul de luptă.
Landau susține că dronele tactice, cu cost redus, s-au dovedit „foarte eficiente” împotriva unor ținte militare scumpe. Această dinamică mută accentul de la confruntarea clasică, bazată pe platforme mari și costisitoare, către lovituri punctuale și adaptabile, cu risc mai mic pentru personal.
În același timp, utilizarea extinsă a dronelor indică o schimbare de doctrină: precizia și capacitatea de a acționa rapid devin mai importante, iar nevoia de a angaja trupe la sol poate scădea în anumite tipuri de operațiuni, pe măsură ce sistemele autonome și semi-autonome preiau o parte din misiuni.
Un alt fir al discuției este consolidarea parteneriatului dintre Israel și SUA în tehnologia de apărare. Landau afirmă că inovațiile israeliene sunt integrate în strategiile de apărare americane, pe fondul unei tendințe mai largi de colaborare pentru întărirea securității.
Podcastul mai notează posibilitatea apariției unor noi alianțe după Acordurile Abraham, ceea ce ar putea amplifica rolul tehnologiei de apărare israeliene în cooperarea internațională. Materialul nu oferă însă detalii operaționale sau calendar privind astfel de evoluții.
Recomandate
România își asumă creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035 , iar acest angajament este prezentat ca parte a „împărțirii poverii” în NATO și a unei cooperări mai profunde cu SUA, potrivit Agerpres , care redă un articol de opinie semnat de președintele Nicușor Dan și publicat pe site-ul Fox News. Mesajul central al președintelui este că România „nu cere SUA mai mult”, ci „se oferă să facă mai mult”, într-un context în care Rusia este descrisă drept „o amenințare în creștere” pentru SUA și Europa. În articol, Nicușor Dan invocă încălcări repetate ale spațiului aerian al României de către drone și susține că descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin costurile pe care le-ar implica) este testată „mai întâi la hotarul Alianței”. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de bani și infrastructură În textul de opinie, șeful statului leagă explicit așteptarea ca Europa să își asigure „mai mult din propria apărare” de un obiectiv bugetar: cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 . Pe partea de infrastructură, Nicușor Dan indică drept proiect major extinderea și modernizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu , descrisă ca unul dintre cele mai mari programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO, cu o valoare de circa 2,5–3 miliarde de euro (aprox. 12,5–15 miliarde lei) , aflată în derulare sau planificată. Componenta operațională: logistică și interoperabilitate cu SUA Președintele mai susține că mai multe puncte-cheie (Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea) sunt conectate printr-o rețea de logistică militară care ar permite României și SUA să mute rapid trupe și echipamente atunci când este nevoie. În privința înzestrării, Nicușor Dan enumeră sisteme americane deja folosite sau vizate: Patriot, HIMARS, F-16, tancuri Abrams și achiziții planificate de F-35. El argumentează că nu este „o listă de cumpărături”, ci o decizie de interoperabilitate (capacitatea forțelor aliate de a opera împreună) cu platformele SUA și NATO, cu obiectivul de a fi pregătiți „în prima zi a unei crize”. Demers diplomatic: discuții la Washington și la NATO Nicușor Dan afirmă că i-a trimis la Washington pe consilierul pentru securitate națională, Marius Lazurca, și pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, pentru a transmite angajamentul României privind securitatea Mării Negre, împărțirea poverii în NATO și un parteneriat strategic mai profund cu SUA. Potrivit articolului, mandatul lor include menținerea discuțiilor active atât la Washington, cât și la sediul NATO, și transmiterea faptului că România este pregătită să crească nivelul angajamentelor și viteza implementării. În încheiere, președintele susține că o Românie mai puternică ar întări flancul sud-estic al NATO și ar contribui la o Mare Neagră „mai sigură”, insistând că țara „nu va aștepta să fie testată înainte să fie gata”. [...]
Țările NATO de pe flancul estic iau în calcul să preia mai mult din costurile bazelor SUA pentru a reduce riscul unei diminuări a prezenței militare americane în Europa, pe fondul unei evaluări derulate de Administrația Trump, potrivit G4Media , care citează Bloomberg și surse oficiale. Miza este una bugetară și operațională: statele din Est încearcă să „cumpere” predictibilitate strategică printr-o împărțire mai mare a cheltuielilor asociate infrastructurii militare americane. SUA derulează o evaluare de șase luni a prezenței sale militare în Europa, care ar urma să se încheie până în decembrie și ar putea duce la reducerea numărului de soldați și a echipamentelor americane de pe continent, potrivit Bloomberg. În acest context, unii aliați se pregătesc deja pentru „tăieri masive”. România este inclusă în evaluare. Conform informațiilor citate, consilierul prezidențial Marius Lazurcă a mers în urmă cu trei săptămâni în SUA pentru a pleda pentru menținerea trupelor americane. Militarii americani din România sunt staționați în principal la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (Constanța), la Deveselu (județul Olt) și la Câmpia Turzii (Cluj). Totodată, SUA au retras deja circa o mie de militari din România, în plin război al Rusiei în Ucraina, mai notează Bloomberg, citat de G4Media. Ce se discută la nivel NATO și ce instrumente folosește Washingtonul Inițiativa statelor est-europene ar urma să fie pregătită pentru o reuniune la Bruxelles, programată pe 27 august, la care va participa subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby . Demersul este prezentat ca o reacție la urgența menținerii unei descurajări credibile în fața Rusiei. Revizuirea americană include și un chestionar transmis aliaților, cu termen de răspuns 28 august, document consultat de Bloomberg. Întrebările vizează, între altele: dacă statele au sprijinit „în mod public” politica externă a lui Donald Trump; ce restricții există privind utilizarea bazelor militare americane; dacă sunt alocate fonduri pentru companii americane din industria de apărare. Dimensiunea prezenței SUA și sensibilitatea flancului estic Efectivele americane din Europa variază între 80.000 și 100.000 de militari, în funcție de rotații și exerciții, peste o treime fiind în Germania. În Europa de Est, prezența este mai redusă: de la câteva sute de militari în țările baltice, până la câteva mii în Polonia și România. Pe acest fundal, statele de pe flancul estic vor să transmită că doresc să găzduiască cât mai mulți soldați americani și, potrivit surselor Bloomberg, sunt dispuse să preia o parte mai mare din cheltuieli pentru a face acest lucru mai atractiv pentru Washington. Oana Lungescu, cercetător la think tank-ul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, a declarat că negocierile privind dislocarea de trupe și vânzările de armament nu sunt neobișnuite, însă în mod tradițional erau mai puțin explicite și mai puțin conflictuale. În paralel, cei mai mari membri europeni ai NATO discută coordonarea unui răspuns comun, pe fondul tensiunilor apărute după refuzul unor aliați de a participa la războiul americano-israelian împotriva Iranului, potrivit Bloomberg. În analiza agenției, chestionarul este văzut de mulți aliați ca o încercare de aliniere ideologică în schimbul protecției americane. Ce urmează și de ce contează pentru România Calendarul indicat de sursă pune presiune pe decizii rapide: reuniunea din 27 august și termenul de 28 august pentru răspunsuri vin înainte de finalizarea evaluării din decembrie. Pentru România, discuția despre „acoperirea costurilor” nu este doar politică, ci și una cu potențial impact bugetar, în condițiile în care o eventuală reducere a prezenței SUA ar afecta direct arhitectura de descurajare de pe flancul estic și planificarea operațională a apărării. [...]
Germania trece de la rotații la prezență permanentă pe flancul estic al NATO , urmând să staționeze în Lituania o brigadă de luptă de circa 4.800 de militari până la finalul lui 2027, potrivit Mediafax . Mutarea schimbă practic modul de operare al Bundeswehrului în regiune și ridică o problemă operațională imediată: acoperirea deficitului de personal necesar. Aproape 3.000 de militari NATO, majoritatea germani, s-au antrenat timp de circa șase săptămâni în Lituania, în zona Pabradė, la câțiva kilometri de granița cu Belarus, în cadrul exercițiului Freedom Shield I. În scenariile de pregătire au fost folosite tancuri și vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere și avioane de luptă, exercițiile fiind prezentate ca parte a pregătirilor Alianței pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenționale (informații relatate de Euronews, conform articolului). Brigada „Lituania”: 4.800 de militari și cinci batalioane, în două locații Berlinul intenționează să transforme Brigada 45 Blindată a Bundeswehrului (cunoscută și ca „Brigada Lituania”) într-o prezență militară permanentă. Planul vizează staționarea în Lituania a aproximativ 4.800 de militari până la sfârșitul anului 2027, brigada urmând să fie distribuită în două locații și să includă cinci batalioane. Obiectivul strategic declarat este descurajarea Rusiei și consolidarea capacității NATO de apărare a statelor de pe flancul estic. Germania participă din 2017 la grupul de luptă multinațional al NATO din Lituania, însă până acum modelul s-a bazat în principal pe rotația periodică a trupelor și echipamentelor. O premieră pentru Bundeswehr și o presiune pe recrutare Decizia este prezentată drept o premieră: Germania nu a mai desfășurat permanent, în afara teritoriului național, o brigadă de luptă pregătită pentru operațiuni. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a descris misiunea ca o componentă importantă a apărării flancului estic al NATO. În același timp, proiectul se lovește de problema personalului. Potrivit informațiilor citate de Euronews, aproximativ 60% din efectivul planificat este acoperit în prezent prin voluntari, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 2.000 de militari. Pentru forțele deja prezente în Lituania, gradul de încadrare ar fi de aproximativ 92%, însă două unități care urmează să fie mutate în 2027 – Batalionul de Tancuri 203 și Batalionul de Panzergrenadieri 122 – ar avea un deficit de personal de aproximativ 40%. Domeniile unde recrutarea este dificilă includ IT și logistica. Pistorius a indicat că, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient, ar putea fi analizate și alte soluții, menționând că detașarea militarilor într-un alt loc nu este ceva neobișnuit în Bundeswehr. De ce contează pentru flancul estic, inclusiv pentru România În articol este citat și mesajul cancelarului Friedrich Merz, potrivit căruia securitatea Lituaniei este legată direct de securitatea Germaniei, iar apărarea Vilniusului înseamnă și apărarea Berlinului. În plan mai larg, consolidarea prezenței germane în regiunea baltică este prezentată ca parte a strategiei NATO de întărire a descurajării și apărării de-a lungul întregii frontiere estice, din care face parte și România, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. [...]
Serviciile europene nu indică un risc iminent de atac rusesc asupra NATO, dar avertizează că presiunea „hibridă” a Rusiei va continua , potrivit informațiilor publicate de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru mediul de afaceri prin prisma riscurilor operaționale și de securitate asociate atacurilor „hibride” (sabotaj, dezinformare, atacuri cibernetice), chiar și în absența unor semnale privind o escaladare militară clasică. O înaltă responsabilă europeană, citată sub rezerva anonimatului, a afirmat că „serviciile europene nu văd riscuri de atac rusesc împotriva țărilor europene” și că, în privința unor amenințări la adresa membrilor europeni ai NATO, „nu vedem nimic care ar indica faptul că ar fi în pregătire acum ceva”. De ce contează: accent pe riscuri „hibride”, nu pe un atac convențional În același timp, oficialul european susține că Rusia încearcă „în mod activ să creeze dificultăți” pentru statele UE, în contextul în care Uniunea sprijină Ucraina după invazia din 2022. Potrivit acesteia, „escaladarea din partea Rusiei există în mod clar”, iar ceea ce se observă sunt „atacuri hibride, apoi mai puțin hibride”, cu așteptarea că ele vor continua. Pentru companii, această nuanță mută discuția din zona unui scenariu militar imediat în zona continuității operaționale: protecția infrastructurii critice, securitatea IT, lanțurile de aprovizionare și managementul riscului reputațional în fața campaniilor de influență. Context: informații din presa americană și reacția Kremlinul ui Materialul menționează că, potrivit presei americane, directorul CIA, John Ratcliffe , s-ar fi deplasat marți la Moscova pentru a descuraja Rusia să atace NATO. Kremlinul a respins joi aceste informații, calificându-le drept „povești alarmiste”, fără „orice legătură cu realitatea”. [...]
Elveția își schimbă pregătirea militară printr-un batalion de drone din 2028 , o mutare care mută accentul de la dotare punctuală la o capabilitate operațională permanentă, într-un context european de reînarmare, potrivit Antena 3 . Ministerul elvețian al Apărării a anunțat intenția de a înființa unitatea în cadrul armatei, cu roluri de „explorare, acțiune și apărare”. În paralel, instruirea în domeniu urmează să fie întărită, inclusiv prin crearea unui serviciu militar specializat. Ce se schimbă operațional în armată Din 2028, armata elvețiană ar urma să aibă propriul batalion de drone, ceea ce indică o integrare structurată a acestor sisteme în planificarea și execuția misiunilor, nu doar utilizarea lor ad-hoc. Ministerul descrie dronele, apărarea contra dronelor și robotica drept o „prioritate strategică” pentru Elveția. Instituția leagă această evoluție de transformările din războiul modern, unde dronele sunt folosite tot mai mult în „ conflicte hibride ” (combinații de acțiuni militare, tehnologice și de influență, sub pragul unui război clasic). Context: armată de miliție și presiune pe protecția infrastructurii Elveția are o armată de miliție, cu serviciu militar obligatoriu pentru bărbați și stagii periodice de pregătire. În acest cadru, întărirea instruirii pentru drone și înființarea unui serviciu militar specializat sugerează o adaptare a modului de formare a personalului la noile riscuri și tehnologii. Ministerul mai afirmă că a observat o creștere a numărului de zboruri cu drone deasupra infrastructurii militare și critice din Elveția, un semnal care susține accentul pus pe apărarea contra dronelor. Ce urmează și ce nu e încă precizat Calendarul indicat este „începând din 2028”, însă materialul nu oferă detalii despre buget, tipurile de drone vizate, dimensiunea batalionului sau calendarul exact de implementare. Informația este atribuită unui comunicat al ministerului, transmis de AFP și citat de Agerpres , conform sursei. [...]
Apropierea trupelor ruse la 4 km de Sloviansk ridică presiunea pe „ Centura Fortărețelor ” , un coridor defensiv-cheie în Donețk, însă amploarea avansului revendicat de Moscova nu poate fi verificată independent, potrivit HotNews , care citează Reuters. Generalul Valeri Gherasimov , șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, a susținut într-un videoclip publicat de Ministerul rus al Apărării că forțele Moscovei se află la doar patru kilometri de periferia estică a orașului Sloviansk. Reuters precizează că nu a putut verifica această informație. De ce contează Sloviansk și Kramatorsk Sloviansk și Kramatorsk sunt descrise drept principalele „fortărețe” ucrainene din regiunea Donețk și obiective majore ale ofensivei ruse, deoarece ocuparea lor ar facilita obținerea controlului total asupra Donețkului. Regiunea face parte din Donbas, zonă cu mine de cărbune și industrie grea, pe care Rusia încearcă să o cucerească integral de la începutul invaziei din februarie 2022. În același context, Luhansk, cealaltă regiune a Donbasului, este menționată ca fiind deja aproape complet sub controlul armatei ruse. „Ofensive pe toate fronturile”, dar cu limitări pe teren Presa rusă de stat a relatat că Gherasimov a susținut că Rusia desfășoară „ofensive pe toate fronturile” și că „ritmul ofensivei nu înregistrează nicio încetinire”. Declarația este atribuită agenției TASS. Evaluarea Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) indică însă un tablou mai nuanțat: armata rusă atacă „Centura Fortărețelor” din două direcții, iar cucerirea acesteia ar fi obiectivul ofensivei de primăvară-vară 2026. Ce este „Centura Fortărețelor” și unde se duce lupta ISW descrie „Centura” ca o fâșie de aproximativ 50 de kilometri care include trei orașe aflate sub controlul Kievului: Sloviansk Kramatorsk Konstiantinivka (Kostiantinivka) Potrivit think tankului american, forțele ruse și-au intensificat eforturile de a avansa spre Sloviansk din est și sud-est, după încercări nereușite de a ataca din nord-est, prin Lîman, la începutul ofensivei. În sudul „Centurii”, rușii ar avansa activ în Kostiantinivka, unde ucrainenii ar mai avea o prezență limitată, menținând poziții în părțile de nord și nord-vest ale orașului. Rusia a revendicat încă din iulie 2026 că a cucerit Kostiantinivka, însă ISW afirmă că forțele ucrainene încă dețin poziții în localitate și apreciază că infiltrările și avansurile limitate nu ar permite o străpungere operațională rapidă împotriva restului „Centurii” sau a întregii regiuni Donețk, chiar dacă orașul ar fi cucerit în cele din urmă. În paralel, ISW notează că Rusia a atacat puternic Slovianskul și împrejurimile în ultimele luni, cu scopul de a degrada logistica și apărarea ucraineană înaintea unor operațiuni terestre, folosind inclusiv forțele aeriene pentru a lovi poziții ucrainene de pe linia frontului. [...]
