Știri
Știri din categoria Apărare
Armata chineză a mobilizat forțe navale și aeriene pentru supraveghere în Marea Galbenă, potrivit Euronews România, după ce Beijingul a semnalat activități recente ale unor aeronave militare americane în spațiul aerian din fața Chinei, în zona Mării Galbene.
Consemnează, la rândul său, Global Times, citat de EFE, că Armata Populară de Eliberare a desfășurat „forțe maritime și aeriene” pentru o „supraveghere continuă”, în contextul unor zboruri americane despre care partea chineză susține că au avut loc deasupra Mării Galbene. Nu este precizat cât de aproape au fost aeronavele SUA de coasta chineză.
Din informațiile publicate, mobilizarea are rolul de a executa misiuni de monitorizare și de a „răspunde” și „gestiona eficient situația”, iar justificarea invocată este respectarea „legilor și reglementărilor”. În același timp, nu sunt oferite detalii despre tipurile de aeronave implicate, durata activităților sau data exactă a manevrelor, iar publicația chineză nu menționează existența unor incidente în timpul operațiunii.
Marea Galbenă, între China și peninsula coreeană, rămâne un coridor frecvent pentru activități militare ale mai multor state și a fost în trecut asociată cu exerciții și operațiuni de supraveghere pe fondul tensiunilor strategice din Asia de Est. În acest cadru, mobilizarea simultană a componentelor navale și aeriene indică o postură de reacție rapidă și de control al situației în proximitatea spațiului aerian considerat sensibil de Beijing.
Episodul se suprapune peste o perioadă de relații reci între China și SUA, pe fondul exercițiilor chineze în apropierea Taiwanului și al sprijinului american pentru insulă, inclusiv intenția Washingtonului de a vinde armament într-un contract de aproximativ 11 miliarde de dolari. La începutul lunii februarie, Xi Jinping și Donald Trump au discutat telefonic despre Taiwan, relațiile economice și tensiunile internaționale, iar o vizită oficială a lui Trump în China este programată pentru aprilie, cu o vizită a lui Xi în SUA „mai târziu, în 2026”, potrivit informațiilor citate.
Recomandate
Trei teatre de conflict împing armatele spre un model de război centrat pe date, software și producție , iar consecința directă este o presiune mai mare pe capacitatea industrială și pe lanțurile de aprovizionare, nu doar pe „vârfuri” tehnologice, potrivit adevarul.ro . Analiza trece prin Orientul Mijlociu, Europa de Est și Asia-Pacific și susține că schimbarea este una dintre cele mai importante de la finalul Războiului Rece. Elementul comun identificat de experți este dependența tot mai mare de informație în timp real și de adaptare rapidă pe câmpul de luptă. În acest cadru, avantajul nu mai vine exclusiv din platforme scumpe, ci din integrarea datelor (inclusiv satelitare), automatizare și ritmul cu care o armată își poate actualiza țintele, tacticile și logistica. Orientul Mijlociu: lovituri rapide, ținte actualizate în ore În conflictul cu Iranul, operațiunea militară comună SUA–Israel, lansată la finalul lunii februarie, este prezentată ca exemplu de campanie construită pe coordonare și informații în timp real. Primele lovituri au vizat infrastructuri strategice și lideri politici, într-o acțiune descrisă ca extrem de rapidă. Campania s-a bazat pe integrarea imaginilor satelitare, a sistemelor autonome și a mecanismelor de lovire de precizie, cu ținte actualizate în timp real, uneori în câteva ore. Experții citați consideră că este o continuare a unor tactici văzute și în alte conflicte, dar la un nivel tehnologic mai avansat. Ucraina: tehnologie comercială și război de uzură în același timp Războiul Rusia–Ucraina este descris drept „laborator” pentru inovația militară, tocmai prin combinația dintre metode tradiționale (artilerie, trupe terestre) și utilizarea extinsă a dronelor. Ucraina a folosit sisteme fără pilot de la drone ieftine la platforme autonome complexe, în aer, pe apă și la sol, iar Rusia și-a dezvoltat la rândul ei capabilități, inclusiv război electronic și drone produse în masă. Un punct cu impact operațional și economic este rolul tehnologiei comerciale: imagini satelitare de la companii private, sisteme bazate pe cloud (infrastructură de calcul și stocare la distanță) și instrumente de inteligență artificială pentru coordonare. În același timp, analiza notează limita: conflictul rămâne unul de uzură, în care producția de muniție și echipamente la scară largă poate fi decisivă. China–Taiwan: investiții masive și adaptarea apărării În Asia-Pacific, tensiunile China–Taiwan sunt prezentate în cheia pregătirilor pentru un posibil conflict. China își extinde capacitățile prin investiții în modernizarea armatei, inclusiv în drone, sisteme autonome și arme hipersonice. Taiwan își ajustează strategia inspirându-se din lecțiile Ucrainei, cu investiții în sisteme mobile de apărare, infrastructură cibernetică și programe autonome. Rămâne deschisă întrebarea privind rolul Statelor Unite într-un scenariu de conflict, deși Washingtonul este menționat ca partener cheie pentru Taipei. De ce contează: industria și aprovizionarea devin „arme” în sine Concluzia comună a experților este că războiul devine tot mai dependent de tehnologie, date și inovare rapidă, iar domeniile cibernetic și spațial ajung comparabile ca importanță cu cele tradiționale (terestru, aerian, naval). În paralel, lanțurile de aprovizionare și capacitatea de producție capătă statut strategic: nu contează doar performanța tehnologiei, ci și disponibilitatea și costul echipamentelor. Ce urmează, potrivit analizei, este accelerarea unui ciclu în care tehnologia militară nu mai este dezvoltată doar în timp de pace, ci este testată și ajustată direct pe câmpul de luptă, pe fondul unor crize care nu mai sunt tratate ca episoade izolate, ci ca parte a unei transformări globale a conflictelor. [...]
Xi Jinping le-a cerut comandanților chinezi să renunțe la „aerele de superioritate” , potrivit agerpres.ro , pe fondul unei perioade marcate de demiteri și anchete disciplinare în vârful conducerii militare a Chinei. Informația este transmisă de AGERPRES pe baza unei relatări EFE, după ce Xi a făcut declarațiile la ceremonia de deschidere a unei sesiuni de instruire pentru ofițerii superiori, organizată miercuri la Universitatea Națională de Apărare din Beijing. Xi Jinping conduce și Comisia Militară Centrală (CMC), organismul care coordonează Armata Populară de Eliberare (PLA), adică forțele armate ale Chinei, ceea ce dă greutate politică directă mesajului său către eșalonul de comandă. Discursul, preluat de agenția chineză Xinhua, a pus accent pe disciplină politică și conduită personală, inclusiv pe participarea la activitățile interne ale Partidului Comunist Chinez (PCC) și pe raportarea fără cosmetizări a problemelor. „A fi membru al PCC și al armatei înseamnă a avea o credință fermă în marxism și loialitate față de Partid”, a spus Xi, cerând liderilor militari să „conducă prin exemplu, să participe cu seriozitate la activitățile politice interne ale Partidului și să spună adevărul”. În același registru, Xi a criticat comportamentele motivate de interese personale și corupție, pe care le-a descris drept incompatibile cu „natura și scopul” PCC, insistând că „toți trebuie să fie egali” în fața legii, fără „cazuri speciale” sau excepții în aplicarea ei. Contextul invocat de AGERPRES include „câteva luni” de demiteri și anchete disciplinare care au vizat oficiali militari de rang înalt, între care foștii miniștri ai apărării Li Shangfu și Wei Fenghe, doi foști vicepreședinți ai CMC, Zhang Youxia și He Weidong, precum și responsabili din Forța de Rachete a PLA și din Statul Major Interarme. Mesajul vine și după anunțul din martie privind o creștere de 7% a bugetului de apărare al Chinei pentru 2026, sub ritmul de 7,2% consemnat în fiecare dintre cei trei ani anteriori, un detaliu care indică o atenție sporită la control intern și la eficiența cheltuielilor într-un moment de reașezare la vârf. [...]
Franța își mută rapid o misiune navală din Indopacific în Atlantic , semnalând o prioritizare a reacției în proximitatea Europei și a zonelor de interes direct pentru NATO, potrivit focus.de . Misiunea „Jeanne d’Arc 2026”, planificată inițial ca voiaj de instruire, devine o deplasare cu rol operațional, după ce portelicopterul amfibiu „Dixmude” și fregata „Aconit” își întrerup traseul spre Asia. Schimbarea de curs este descrisă ca una de ultim moment: gruparea navală, plecată din Toulon, urma să aibă o rută lungă, cu escale în Mediterană, Marea Roșie, Oceanul Indian și Pacific, în cadrul unei instruiri de câteva luni pentru 160 de cadeți ofițeri francezi și străini. În schimb, navele sunt redirecționate către Atlantic, iar „Dixmude” capătă un rol mai pronunțat de platformă de intervenție. Ce a declanșat repoziționarea Publicația notează că situația s-a schimbat după acțiunea militară comună a SUA și Israelului împotriva Iranului, la 28 februarie. În acest context, forțele franceze au reținut temporar „Dixmude” și „Aconit” în nordul Mării Roșii, invocând motive de securitate și o situație evaluată drept tot mai greu de anticipat. De ce contează: semnal de prioritizare a apărării în vecinătatea Europei Redirecționarea către Atlantic este prezentată ca o decizie menită să protejeze mai bine „zonele de interes imediat pentru Franța și NATO” și să întărească capacitatea de reacție în apropierea Europei. Observatori citați în material interpretează mișcarea ca un indiciu că Parisul pune mai mult accent pe reacție rapidă în proximitate și mai puțin pe demonstrații de prezență la distanță mare. „Dixmude”, nava care permite schimbări rapide de misiune Kursul ar fi fost posibil datorită profilului flexibil al portelicopterului amfibiu „Dixmude”, descris în relatări franceze drept „un mic giuvaer tehnologic” și „un briceag elvețian” al marinei — o referință la versatilitatea sa în misiuni diferite, de la instruire la utilizare operațională. [...]
Amenințările hibride dinspre Rusia au efecte operaționale directe asupra României, de la interferențe GPS care pot afecta navigația civilă până la mine în derivă în Marea Neagră , potrivit DefenseRomania.ro , care citează un interviu Digi24 cu generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării. Generalul Vlad spune că România se confruntă recurent cu „perturbări electromagnetice”, inclusiv spoofing (falsificarea poziției) și „mutări” ale semnalului pentru sistemele GPS, cu „provocări săptămânale”. În plan maritim, o altă problemă ține de minele în derivă: de la începutul războiului din Ucraina, România ar fi descoperit 122 de mine plutitoare. Ce înseamnă, practic, riscul operațional Dincolo de dimensiunea militară, interferențele GPS și bruiajul (jamming – blocarea semnalului) cresc riscurile pentru navigația civilă și pentru activitățile comerciale din proximitatea zonelor de conflict, inclusiv în Marea Neagră. În material sunt menționate analize AIS (sistemul automat de identificare folosit în transportul maritim civil) care ar fi indicat discrepanțe între poziția raportată și cea reală a unor nave rusești, cu efecte colaterale asupra siguranței navigației. Generalul include pe lista vulnerabilităților și „amenințările legate de cablurile și conductele subacvatice”, un subiect cu miză pentru infrastructura critică și continuitatea serviciilor. Granița cu Ucraina și limitările apărării antiaeriene În același context, șeful SMAp leagă persistența riscurilor de dimensiunea frontierei României cu Ucraina, pe care o indică la 800 km, și de imposibilitatea practică de a acoperi integral această suprafață „cu mijloacele antiaeriene la dispoziție”. Prezența militarilor americani: fără indicii de retragere Întrebat despre o eventuală retragere a trupelor americane, generalul Vlad afirmă că România este „pregătită”, dar precizează că nu există indicii concrete privind un astfel de scenariu. Materialul amintește și poziția Ministerului Apărării Naționale, care a negat existența unei informări oficiale din partea SUA despre retragere și a invocat continuitatea acordurilor bilaterale. În text sunt menționate facilități și dislocări rotaționale, precum Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și sistemul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, iar efectivele americane din România sunt indicate la peste 1.700 de militari, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. [...]
Marea Britanie își resetează planificarea de război, iar industria apărării rămâne în așteptare. Potrivit stirileprotv.ro , Londra lucrează la o versiune actualizată a unui plan național de trecere la „stare de război”, care ar acoperi nu doar armata, ci și poliția, spitalele și industria, însă calendarul investițiilor militare rămâne neclar, cu efect direct asupra companiilor din sector. Mareșalul șef al aerului Sir Richard Knighton, șeful forțelor armate, a declarat pentru Sky News că documentul – cunoscut anterior drept „Government War Book” – ar presupune o schimbare de mentalitate privind reziliența, inspirată din lecțiile Războiului Rece, dar adaptată unei societăți și infrastructuri moderne. Investițiile promise, fără un plan publicat, țin furnizorii în incertitudine În paralel cu actualizarea planului de pregătire națională, una dintre mizele operaționale și economice este readucerea Marinei Regale, a armatei și a Forțelor Aeriene la un nivel de pregătire pentru război după „decenii de subfinanțare”, în contextul post-Război Rece. Guvernul condus de premierul Sir Keir Starmer, împreună cu ministrul apărării John Healey, a promis creșterea cheltuielilor pentru apărare la 3,5% din PIB, de la „puțin peste 2%” în prezent, dar nu înainte de 2035. În același timp, planul esențial de investiții pe 10 ani pentru forțele armate – care ar trebui să detalieze tipurile de armament și capabilitățile ce vor fi cumpărate – nu a fost încă publicat, deși ar fi trebuit să apară din toamna trecută. Knighton a indicat că întârzierea lasă o parte importantă a industriei de apărare din Regatul Unit în așteptare, fără vizibilitate asupra contractelor și bugetelor care ar urma să fie alocate. Presiune pe „flota fantomă” a Rusiei, fără abordări confirmate Separat, șeful apărării a spus că amenințarea Marii Britanii de a confisca nave asociate „flotei fantomă” a Rusiei ar produce deja efecte, chiar dacă forțele britanice nu ar fi urcat încă la bordul vreunei nave. Potrivit declarațiilor sale, simplul fapt că Londra este pregătită să vizeze petroliere sancționate ar determina Moscova să le escorteze sau să le redirecționeze departe de apele britanice, deși astfel de nave ar fi fost în continuare observate în largul coastelor fără a fi oprite. Întrebat dacă o operațiune efectivă de abordare este iminentă, Knighton a răspuns: „Nu aveți nicio îndoială. Suntem pregătiți.” Ce urmează Două repere rămân deschise: finalizarea versiunii actualizate a planului național de tranziție la stare de război și publicarea planului de investiții pe 10 ani al Ministerului Apărării. În material se menționează că John Healey nu a confirmat nici măcar dacă documentul de investiții va fi lansat până în această vară, iar Knighton sugerează că ministerul încearcă să obțină mai rapid fonduri suplimentare de la Trezorerie. [...]
Eurofighter Typhoon a testat cu succes o muniție ghidată cu laser, prezentată ca soluție mai ieftină pentru interceptarea dronelor , într-un moment în care raportul cost–efect în războiul aerian este tot mai puternic influențat de aparate fără pilot ieftine, potrivit focus.de . BAE Systems spune că este vorba despre sistemul de ghidare laser APKWS (Advanced Precision Kill Weapon System), descris drept o soluție „eficientă și accesibilă” pentru neutralizarea amenințării reprezentate de drone. Testul ar fi fost realizat la centrul de încercări în zbor din Warton (Anglia), folosind un avion al Royal Air Force, care a lovit o țintă terestră pe un poligon militar. De ce contează: răspuns la „drona de sute de dolari” versus avionul de milioane Miza este una operațională și de cost: materialul pornește de la ideea că dronele de tip „kamikaze”, cu costuri de producție de ordinul sutelor de dolari, pot scoate din luptă platforme mult mai scumpe, inclusiv avioane de vânătoare evaluate la zeci sau sute de milioane de dolari. În acest context, industria de apărare caută muniții și sisteme care să reducă prețul per interceptare și să permită angajarea rapidă a țintelor mici și numeroase. Publicația leagă această schimbare de experiențele recente din Ucraina și Orientul Mijlociu, unde utilizarea pe scară largă a dronelor a împins armatele să caute soluții de apărare mai „cost-eficiente” decât rachetele clasice. Ce aduce nou APKWS pe Eurofighter Conform BAE Systems, integrarea APKWS pe Eurofighter ar extinde opțiunile de angajare a țintelor, inclusiv împotriva sistemelor aeriene fără pilot. În articol se menționează că sistemul ar permite atât misiuni aer–sol, cât și aer–aer. „Acest test al kitului de ghidare laser APKWS pe Eurofighter Typhoon demonstrează o capacitate revoluționară, precum și o soluție eficientă din punct de vedere al costurilor, care ar extinde și mai mult gama deja impresionantă de sisteme de armament”, a declarat Richard Hamilton, director general pentru operațiuni aeriene în divizia de aviație a BAE Systems. Context: platformă comună europeană, utilizată și în Orientul Mijlociu Eurofighter Typhoon este un program multinațional (Marea Britanie, Germania, Italia, Spania), cu un consorțiu industrial format din Airbus, BAE Systems și Leonardo. Pe lângă utilizatorii europeni, aparatul este operat și de forțe aeriene din Orientul Mijlociu (Arabia Saudită, Kuweit, Qatar, Oman), ceea ce face ca orice „upgrade” relevant pentru contracararea dronelor să aibă potențial de interes pentru mai multe piețe. Ce urmează și ce nu e încă lămurit Articolul nu oferă detalii despre calendarul de introducere în serviciu, volumul achizițiilor sau costul pe utilizare al muniției în configurația pentru Eurofighter. De asemenea, testul descris vizează o țintă terestră; capacitatea efectivă în scenarii aer–aer împotriva dronelor rămâne, din informațiile prezentate, la nivel de potențial operațional, nu de validare completă în condiții de luptă. [...]
