Știri
Știri din categoria Apărare
China avertizează că desfășurarea sistemului american Typhon în Japonia crește riscul unei curse a înarmării în Asia, potrivit Global Times, care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun. Beijingul spune că se opune „ferm” amplasării de sisteme de rachete cu rază medie de acțiune ale SUA în țări asiatice și cere Washingtonului și Tokyo să „corecteze mișcările eronate”.
Informația apare în contextul unor relatări potrivit cărora SUA ar urma să desfășoare sistemul Typhon la baza aeriană Kanoya din prefectura Kagoshima (Japonia) în perioada iunie–septembrie, pentru exerciții militare comune, după care sistemul ar fi relocat la baze militare americane din Japonia.
Guo Jiakun a descris Typhon drept o „armă ofensivă strategică” și a susținut că desfășurarea ei ar submina „interesele legitime de securitate” ale altor state, ar pune în pericol securitatea strategică regională și ar amplifica riscurile de confruntare militară și de cursă a înarmării, cu efecte negative asupra păcii și stabilității în regiune.
Totodată, oficialul chinez a afirmat că în mai multe țări asiatice, inclusiv în Japonia, există de mult timp opoziție publică față de astfel de desfășurări.
Beijingul cere SUA și Japoniei să țină cont de apelurile țărilor din regiune și să ia „acțiuni concrete” pentru protejarea păcii și stabilității regionale, conform declarațiilor citate.
În aceeași intervenție, purtătorul de cuvânt a spus că această mișcare ar fi o dovadă suplimentară a „accelerării remilitarizării” Japoniei. El a invocat „multiple semne” că forțe de dreapta din Japonia ar urmări o revizuire amplă a capabilităților militare pentru a se pregăti de un „război prelungit”, ceea ce, în interpretarea Beijingului, ar „goli de conținut” constrângerile impuse de constituția Japoniei, dreptul internațional și legislația internă și ar contraveni ordinii internaționale postbelice.
Guo a mai afirmat că „neo-militarismul” în creștere în Japonia ar reprezenta un risc major și ar putea declanșa din nou turbulențe regionale, cerând comunității internaționale să rămână vigilentă și să limiteze astfel de tendințe.
Recomandate
NATO a testat activarea Articolului 5 pentru România într-un scenariu de atac , un exercițiu care pune accent pe capacitatea operațională de reacție rapidă și pe cooperarea dintre forțele speciale aliate, potrivit Știrile Pro TV . În scenariul descris, o termocentrală dezafectată din Comănești (județul Bacău) a fost „luată cu asalt” de comandouri române și italiene, într-un exercițiu tactic al forțelor pentru operații speciale din NATO. Clădirea ar fi fost ocupată de trupe ale unui stat inamic și folosită pentru fabricarea unor drone utilizate în atacuri hibride. Exercițiul a simulat pătrunderea unor forțe militare ostile pe teritoriul național, ceea ce a dus, în cadrul scenariului, la activarea Articolului 5 – clauza de apărare colectivă a NATO – și la sprijin aliat pentru România. Publicația notează că NATO a dislocat operatori din Batalionul de Comando de la Bacău și din forțele speciale italiene, cu misiunea de a se infiltra în clădire și de a neutraliza inamicii. „Potrivit scenariului, NATO a dislocat operatori din Batalionul de Comando de la Bacău și din Forțele speciale italiene, iar misiunea lor a fost de a se infiltra în clădire, de a neutraliza inamicii” „Violența în acțiune este cea care ne cartacterizează, misiunea noastră este cea de a avea acele acțiuni chirurgicale, scurte, dar cu efect strategic” Miza operațională: interoperabilitate și descurajare pe flancul estic Intervenția forțelor speciale române și italiene este prezentată ca parte din „ Trojan Footprint 2026 ”, descris drept cel mai mare exercițiu al aliaților de pe flancul estic al NATO. Miza principală, conform materialului, este descurajarea amenințărilor externe și garantarea securității teritoriului național, prin antrenarea cooperării între unități din state diferite (interoperabilitate). „Vorbim despre interoperabilitate cu partenerii străini și de a efectua acțiuni defensive la granița estică a NATO, în vederea creșterii de descurajare a potențialilor agresori” Potrivit scenariului, după neutralizarea inamicilor din clădirea-țintă, forțele pentru operații speciale au distrus și dronele considerate o amenințare la adresa teritoriului național. [...]
Contestarea la CCR a ordonanței SAFE riscă să blocheze accesul României la 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 mld. lei) pentru apărare și infrastructură strategică , într-un moment în care NATO discută consolidarea Flancului Estic, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, aflată la reuniunea miniștrilor de Externe NATO din Suedia. Țoiu a criticat demersul unor politicieni de la București care au atacat la Curtea Constituțională ordonanța privind programul SAFE , susținând că „atunci când contești finanțarea apărării României” în contextul războiului dus de Rusia la graniță „faci un joc periculos”. Ce finanțează SAFE și de ce miza e mai largă decât apărarea Conform informațiilor prezentate, prin programul SAFE România ar urma să primească 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 mld. lei) pentru apărare și infrastructură strategică. În această sumă intră și 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 mld. lei) destinate autostrăzilor și drumurilor naționale cu rol strategic, inclusiv în nordul Moldovei, potrivit declarațiilor ministrei. Țoiu a legat acordul SAFE, semnat la Bruxelles cu Comisia Europeană, de credibilitatea României în alianță, afirmând că este „o confirmare, în plus, că România este un aliat serios” și că alocarea este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. Cine a sesizat CCR și care este argumentul invocat Sesizarea la CCR a fost depusă de Sorin Grindeanu , președintele Camerei Deputaților și liderul PSD. Acesta susține că Guvernul interimar și-ar fi depășit competențele constituționale prin adoptarea ordonanței SAFE și a cerut Curții să constate incompatibilitatea cu prevederile Constituției. Context NATO: Flancul Estic și pregătirea summitului de la Ankara Reuniunea din Suedia este prima întâlnire ministerială NATO organizată de această țară după aderare. La discuții participă miniștrii de Externe ai celor 32 de state membre, secretarul general Mark Rutte și secretarul de stat american Marco Rubio. Potrivit Oanei Țoiu, agenda include pregătirea summitului NATO de la Ankara din iulie și consolidarea securității pe Flancul Estic, inclusiv „nevoia unei industrii de apărare transatlantice solide” și „presiune crescută asupra Rusiei”. Pozițiile Finanțelor și ale Guvernului interimar Ministerul Finanțelor a transmis că acordul semnat între România și Comisia Europeană oferă acces la 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că „SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României” și a indicat și componenta de conectare a Moldovei la infrastructura mare europeană. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus, la rândul său, că miza acordului depășește domeniul militar, fără ca în material să fie detaliate alte elemente. [...]
China își extinde capacitatea de a detecta și urmări portavioane în Pacific , ceea ce poate crește presiunea operațională asupra apărării antiaeriene și antirachetă a grupărilor navale americane, potrivit Focus . Publicația descrie o combinație de drone de recunoaștere, roiuri de drone și platforme purtătoare, care ar putea îmbunătăți identificarea țintelor și transmiterea datelor către rachete anti-navă. China ar miza, potrivit materialului, pe două modele principale pentru detectarea timpurie a portavioanelor. Drona de recunoaștere WZ-8 ar avea propulsie cu rachetă și ar putea localiza nave de la o altitudine de 18 kilometri, atingând viteze de până la Mach 3. Separat, WZ-7 ar fi destinată supravegherii grupărilor de portavioane și transmiterii datelor de țintire către rachete anti-navă, conform revistei militare americane 19FortyFive, citată de Focus. Roiuri de drone și platforme purtătoare: risc de „saturare” a apărării Dincolo de dronele individuale, articolul indică o extindere a arsenalului cu roiuri de drone, senzori interconectați și platforme mai mari capabile să lanseze multe aparate mici. Sistemul de lansare Atlas Swarm-2 ar putea transporta până la 48 de drone și le-ar putea lansa la intervale scurte, iar un vehicul de comandă asociat ar putea coordona roiuri de până la 96 de drone, conform informațiilor chineze citate. O altă platformă menționată este Jiu Tian SS-UAV, descrisă ca având o anvergură de aproximativ 25 de metri și rol de „transportor” pentru cantități mari de drone mai mici. Software-ul susținut de inteligență artificială ar urma să ajute la planificarea rutelor, coordonarea roiului și alocarea țintelor. Implicația operațională pentru US Navy, în logica prezentată, este că dronele de recunoaștere pot urmări mai mult timp mișcările pe mare, iar roiurile pot încărca sistemele de apărare. Focus notează, citând 19FortyFive, că un distrugător din clasa Arleigh Burke ar avea „aproximativ 90 până la 96” celule de lansare pentru muniții; odată consumate, capacitatea de apărare scade semnificativ. CH-7, încă un element în arhitectura de recunoaștere Pe lângă aceste capabilități, Focus mai arată că noi imagini din China ar indica primul zbor observat al dronei „stealth” (cu semnătură radar redusă) CH-7, informație atribuită portalului militar american The War Zone . Potrivit acestuia, CH-7 ar avea 10 metri lungime, ar putea rămâne în aer până la 15 ore și ar opera la altitudine mare, aproape de spațiul aerian al adversarului, cu misiune principală de culegere de informații. În ansamblu, informațiile prezentate sugerează o orientare către recunoaștere persistentă și transmiterea rapidă a coordonatelor către mijloace de lovire, cu potențialul de a complica apărarea navală prin volum (roiuri) și prin detectare mai timpurie a țintelor. [...]
Sosirea primelor F-35 în Polonia ridică nivelul de descurajare pe flancul estic al NATO , într-un moment în care securitatea în Europa de Est rămâne tensionată după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit Digi24 . Avioanele au plecat din SUA și se îndreaptă spre Polonia, a anunțat ministrul adjunct al Apărării, Cezary Tomczyk , informație preluată de publicația poloneză TVP World . Tomczyk a spus că aparatele vor ajunge „în următoarele câteva ore” și le-a descris drept „primele F-35 din această parte a lumii”. Și ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a salutat online momentul, afirmând că F-35 „apără cerul polonez”. Ce înseamnă operațional: livrări până în 2029 și instruire deja în SUA Polonia a semnat în 2020 un acord de 4,6 miliarde de dolari (aprox. 21,2 miliarde lei) pentru achiziția a 32 de avioane F-35 fabricate în SUA. Contractul – al doilea ca mărime din istoria achizițiilor de armament ale Poloniei, conform materialului – a inclus instruire și sprijin logistic. Concret, planul de livrare indicat în articol este etapizat: inițial sunt așteptate trei avioane să ajungă în Polonia; livrările ar urma să continue până în 2029 ; opt avioane destinate Poloniei se află deja în SUA, la Baza Ebbing (Arkansas), unde sunt folosite pentru instruirea piloților polonezi. De ce contează: capabilități „stealth” și efect de descurajare F-35 este prezentat ca unul dintre cele mai avansate avioane de luptă, iar elementul central pentru impactul militar este tehnologia „stealth” (capacitatea de a reduce detectarea de către radare). În analiza citată de Digi24, această caracteristică ar întări semnificativ postura de descurajare a Poloniei în raport cu Rusia. Michał Stela, expert al site-ului militar polonez Defence24, a rezumat miza astfel, într-un interviu pentru postul privat TVN24: „Începând de mâine, vom avea pe teritoriul nostru avioane de vânătoare care se pot strecura neobservate spre est, printre radarele rusești. Anterior, avioanele noastre de vânătoare erau vizibile. Acum vor fi invizibile.” În aceeași intervenție, el a mai spus că Rusia „nu dispune de nimic asemănător cu F-35”, sugerând un avantaj tehnologic care, cel puțin pe termen scurt, schimbă raportul de capabilități în regiune. [...]
Departamentul de Stat al SUA a aprobat o posibilă vânzare de 108,1 milioane de dolari (aprox. 486 milioane lei) către Ucraina, pentru echipamente menite să susțină în exploatare sistemul de rachete Hawk, potrivit Reuters . Decizia are relevanță operațională: nu vizează livrarea unui nou sistem, ci finanțarea și asigurarea continuității unui sistem existent, prin echipamente și suport care să mențină funcționalitatea Hawk (un sistem de apărare antiaeriană). Reuters notează că aprobarea a fost anunțată joi de Departamentul de Stat al SUA și se referă la o „vânzare potențială”, estimată la 108,1 milioane de dolari, pentru echipamente de susținere a Hawk Missile System. Materialul nu oferă detalii despre calendarul tranzacției sau despre componentele exacte incluse în pachet. [...]
România își deschide accesul la un împrumut de 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 miliarde lei) cu costuri mai mici pentru apărare și infrastructură strategică , după semnarea acordului SAFE cu Comisia Europeană, potrivit Economica . Miza imediată este una de finanțare: premierul interimar Ilie Bolojan susține că dobânzile ar fi „la jumătate” față de cele la care România se împrumută în prezent, iar condițiile includ 10 ani perioadă de grație și 40 de ani rambursare. Bolojan a indicat că împrumutul vizează investiții în apărare, infrastructură strategică și dezvoltarea capacităților de producție din țară. În plan militar, el a argumentat că programul ar permite dotarea armatei cu tehnică de ultimă generație, pe baza planurilor de înzestrare ale militarilor, și ar crește interoperabilitatea cu armatele NATO, într-un context în care România nu va putea reduce cheltuielile de apărare în următorii ani, pe fondul războiului din Ucraina (conform relatării Agerpres). De ce contează financiar: costul împrumutului și constrângerile bugetare În mesajul citat, Bolojan leagă explicit SAFE de presiunea pe finanțele publice: România ar urma să se împrumute și în anii următori pentru a acoperi deficitele acumulate. În acest cadru, el prezintă garanția Comisiei Europene ca elementul care reduce costul finanțării. „Pentru acest împrumut, garantat de Comisia Europeană, dobânzile sunt la jumătate faţă de cele la care ne împrumutăm în prezent, perioada de graţie este de 10 ani, iar cea de rambursare de 40 de ani.” Infrastructură: peste 4 miliarde euro pentru autostrăzile din nord-est O componentă majoră menționată este finanțarea autostrăzilor din nord-estul României. Potrivit lui Bolojan, peste 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) ar urma să fie direcționate către: tronsoanele Pașcani–Suceava–Siret; Pașcani–Iași–Ungheni. El afirmă că, fără acest credit, nu ar fi existat finanțare pentru „autostrăzile Moldovei” și leagă proiectele de conectivitate și de relațiile economice cu Republica Moldova și Ucraina. Industrie de apărare: condiție de producție locală și investiții Bolojan a mai indicat o condiție a contractelor de achiziție: „mai mult de jumătate dintre componente” să fie produse în România, ceea ce ar implica transfer de tehnologie, investiții și capacitatea de mentenanță în țară. În plus, el a menționat refacerea industriei de apărare prin: asocieri cu firme de stat din subordinea Ministerului Economiei; parteneriate cu firme private românești; investiții directe ale marilor producători europeni în România. Ce urmează, procedural La nivel instituțional, Ministerul Finanțelor a anunțat că Comisia Europeană a finalizat procedura de semnare a Acordului de împrumut SAFE cu România; documentul fusese semnat săptămâna trecută de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și transmis ulterior la Bruxelles. [...]
