Știri
Știri din categoria Apărare
China va majora bugetul pentru apărare cu 7% în 2026, continuând ritmul de creștere constant al cheltuielilor militare, într-un context internațional marcat de tensiuni geopolitice și conflicte regionale. Potrivit BURSA, anunțul a fost făcut într-un raport bugetar al Ministerului chinez al Finanțelor, prezentat în timpul sesiunii anuale a Parlamentului de la Beijing.
Bugetul militar al Chinei va ajunge la aproximativ 1.909,6 miliarde de yuani, echivalentul a circa 276,8 miliarde de dolari, menținându-se astfel pe locul al doilea la nivel global, mult în urma Statelor Unite. Creșterea anunțată pentru 2026 este ușor mai mică decât cea din 2025, când bugetul militar a fost majorat cu 7,2%, însă rămâne în linie cu ritmul de aproximativ 7–8% anual menținut de Beijing în ultimul deceniu.
Autoritățile chineze susțin că fondurile suplimentare vor fi folosite pentru modernizarea armatei și pentru îmbunătățirea capacităților militare. Printre domeniile vizate se numără creșterea salariilor militarilor, intensificarea exercițiilor și manevrelor militare, dezvoltarea capacităților de război cibernetic și achiziția de echipamente militare mai avansate.
O parte dintre resurse ar urma să fie utilizate și pentru operațiuni militare în jurul Taiwanului, insula autonomă revendicată de Beijing și considerată unul dintre principalele puncte de tensiune din regiunea Indo-Pacific.
Deși suma oficială anunțată este semnificativă, unii experți occidentali susțin că cheltuielile reale ale Chinei pentru apărare ar putea fi mai mari decât cele raportate oficial, deoarece anumite programe militare sunt finanțate prin alte capitole bugetare.
Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), Statele Unite rămân de departe liderul global în materie de cheltuieli militare, cu aproximativ 997 miliarde de dolari, urmate de China, Rusia, Germania și India.
Recomandate
Europa a fost principalul motor al creșterii cheltuielilor militare globale în 2025 , într-un context în care bugetele de apărare urcă pentru al 11-lea an la rând și tendința este așteptată să continue și în 2026, potrivit Economica , care citează date din raportul SIPRI. În 2025, cheltuielile globale din sectorul militar au ajuns la 2.890 miliarde de dolari (aprox. 13.000 miliarde lei), în creștere, iar ca pondere în PIB au urcat la 2,5% – cel mai ridicat nivel din 2009, conform SIPRI. Europa împinge în sus totalul global Principalul contributor la creșterea cheltuielilor militare la nivel mondial a fost Europa, unde s-a înregistrat o expansiune de 14%, până la 864 miliarde de dolari (aprox. 3.900 miliarde lei). În același timp, cheltuielile Rusiei și Ucrainei au continuat să crească în al patrulea an de război, iar majorările decise de statele europene membre NATO au dus la „cel mai semnificativ avans anual” în Europa Centrală și Occidentală de la finalul Războiului Rece, potrivit datelor citate. SUA, China și Rusia concentrează peste jumătate din cheltuieli La nivel global, cele mai mari cheltuieli au fost în SUA, China și Rusia, care împreună au reprezentat 51% din total, adică 1.480 miliarde de dolari (aprox. 6.700 miliarde lei), notează Agerpres. În SUA, cheltuielile au scăzut în 2025 la 954 miliarde de dolari (aprox. 4.300 miliarde lei), în special pe fondul faptului că nu a mai fost aprobat un nou ajutor financiar militar pentru Ucraina. În precedenții trei ani, finanțarea militară a SUA pentru Ucraina a totalizat 127 miliarde de dolari (aprox. 570 miliarde lei). Ce indică estimările pentru 2026 SIPRI anticipează că declinul din SUA va fi probabil temporar: cheltuielile aprobate de Congres pentru 2026 au crescut la peste 1.000 miliarde de dolari (peste 4.500 miliarde lei), iar acestea „ar putea ajunge” la 1.500 miliarde de dolari (aprox. 6.800 miliarde lei) în 2027. „Ţinând cont de varietatea actualelor crize, precum şi de obiectivele multor state privind cheltuielile din sectorul militar pe termen lung, această creştere va continua în 2026 şi dincolo de acest orizont”, conform raportului. În afara acestui trend general, SIPRI consemnează scăderi în 2025 pentru Israel (minus 4,9%, la 48,3 miliarde de dolari – aprox. 220 miliarde lei) și pentru Iran (minus 5,6%, la 7,4 miliarde de dolari – aprox. 33 miliarde lei), în cazul Iranului fiind al doilea an consecutiv de declin. [...]
Cheltuielile militare ale Europei au urcat în 2025 la 864 de miliarde de dolari , un salt care împinge bugetele de apărare peste ritmul de creștere văzut „de la sfârșitul Războiului Rece” și care redesenează prioritățile fiscale ale statelor europene, potrivit Digi24 , pe baza unui nou raport al institutului SIPRI. Creșterea din Europa a fost motorul principal al avansului global al cheltuielilor militare: la nivel mondial, acestea au crescut cu 2,9% în termeni reali, până la un record de 2,887 trilioane de dolari. În Europa, ritmul a fost mult mai accelerat: +14% într-un singur an, până la 864 de miliarde de dolari. Raportul SIPRI leagă această accelerare de două presiuni majore: războiul dintre Rusia și Ucraina și incertitudinea privind garanțiile de securitate oferite de SUA pentru aliații europeni din NATO . În evaluarea institutului, cheltuielile din Europa Centrală și de Vest au crescut cel mai rapid de la sfârșitul erei comuniste, iar cheltuielile membrilor europeni ai NATO, cumulat, au avansat mai repede decât în orice moment din 1953 încoace. Cine împinge nota de plată în Europa În interiorul Europei, raportul evidențiază câteva creșteri care arată schimbarea de politică bugetară în favoarea apărării: Polonia : cheltuieli militare în creștere cu 23% , până la 46,8 miliarde de dolari (aprox. 210 miliarde lei), adică 4,5% din PIB – cea mai mare pondere din NATO în 2025; Polonia intenționează să urce la 4,8% din PIB în 2026. Belgia : + 59% , până la 14,5 miliarde de dolari (aprox. 65 miliarde lei). Spania : + 50% , până la 40,2 miliarde de dolari (aprox. 181 miliarde lei), depășind 2% din PIB pentru prima dată din 1994. Germania : + 24% , până la 114 miliarde de dolari (aprox. 513 miliarde lei), devenind a patra țară din lume ca nivel al cheltuielilor militare. Contextul regional: Rusia și Ucraina, la niveluri record ca pondere din PIB Războiul din Ucraina continuă să influențeze direct deciziile de cheltuire în regiune. Rusia și-a majorat cheltuielile militare la 190 de miliarde de dolari (aprox. 855 miliarde lei), echivalentul a 7,5% din PIB , iar Ucraina la 84,1 miliarde de dolari (aprox. 378 miliarde lei), adică 40% din PIB . SIPRI notează că ponderea în PIB a atins niveluri record în ambele țări. Dincolo de Europa: NATO și concentrarea cheltuielilor globale În 2025, cele 32 de state membre NATO au cheltuit în total 1,581 trilioane de dolari (aprox. 7,1 trilioane lei) pentru armatele lor, adică 55% din cheltuielile militare globale. La vârful clasamentului, SUA, China, Rusia, Germania și India au cumulat 58% din totalul mondial. SUA au rămas cel mai mare cheltuitor, cu 954 de miliarde de dolari (aprox. 4,3 trilioane lei), deși cu o scădere de 7,5% față de 2024, explicată în raport în principal prin lipsa aprobării unui nou ajutor militar pentru Ucraina. China și-a majorat cheltuielile cu 7,4% , la o sumă estimată de 336 de miliarde de dolari (aprox. 1,5 trilioane lei). [...]
Polonia pregătește o capacitate comună de drone cu Ucraina pentru apărarea aeriană , într-un demers care mizează pe experiența de luptă acumulată de Kiev și care ar putea schimba modul în care Varșovia își organizează supravegherea și protecția spațiului aerian, inclusiv în coordonare cu nevoile Uniunii Europene , potrivit Agerpres . Planul a fost prezentat luni de premierul polonez Donald Tusk și vizează dezvoltarea unei „armate de drone” de ultimă generație. Obiectivul declarat este consolidarea securității spațiului aerian al Poloniei și al Uniunii Europene în fața riscului unei eventuale agresiuni ruse. Informațiile disponibile sunt limitate, întrucât materialul integral este accesibil doar abonaților Agerpres , iar în extrasul public nu apar detalii despre calendar, buget, tipurile de drone sau modul concret de implementare a cooperării cu Ucraina. [...]
România mai are 33 de zile pentru a încheia contractele din programul SAFE , iar orice blocaj politic intern poate pune presiune pe finalizarea unor negocieri care vizează peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru apărare și industrie , a declarat președintele USR, Dominic Fritz , potrivit News . Fritz spune că, la discuțiile de la Palatul Cotroceni, va cere „responsabilitate”, argumentând că „negocierile nu sunt încă închise” și că echipa de negociere „s-a mișcat foarte bine” și este „aproape de finiș”. În acest context, liderul USR avertizează că România nu ar trebui să-și „submineze propria echipă” prin moțiuni de cenzură, blocaje în Parlament sau atacuri publice la adresa negociatorilor. Miza economică și industrială invocată de USR Pe lângă componenta de securitate și înzestrare a Armatei Române, Fritz susține că programul SAFE ar aduce și efecte economice, prin: „mii de locuri de muncă noi”; „oportunități reale pentru industria românească”. În declarațiile sale, el leagă explicit programul de o finanțare de „peste 16 miliarde de euro” pentru „apărarea României și a Europei”. Ce urmează Fritz califică perioada actuală drept „cel mai prost moment pentru jocuri politice” și afirmă că miniștrii USR „vor duce mandatul lor mai departe” în legătură cu SAFE. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate contractele concrete sau calendarul detaliat al semnării, ci doar termenul de 33 de zile menționat de liderul USR. [...]
Un atac cu drone al Hezbollah a rănit mai mulți militari israelieni chiar în timpul unei evacuări medicale, evidențiind riscul operațional crescut pentru misiunile de recuperare sub foc în sudul Libanului , potrivit The Jerusalem Post , care citează un material video difuzat de radioul armatei. Conform armatei israeliene, mai mulți soldați din Unitatea 669 (unitate de evacuare și salvare) au fost răniți duminică, în sudul Libanului, după ce două drone lansate de Hezbollah au vizat trupele IDF în timp ce acestea evacuau un militar rănit. În imagini, una dintre drone lovește în apropierea militarilor, la momentul încărcării tărgii. Armata a precizat că elicopterul nu a fost avariat și a reușit să finalizeze evacuarea. Una dintre drone a fost interceptată, iar cealaltă a impactat lângă militari; luptătorii de la sol au tras asupra dronei în încercarea de a o doborî, însă au ratat, iar aceasta a explodat în apropiere. Elicopterul Forțelor Aeriene s-a ridicat de la sol în câteva secunde, pentru a evita o lovitură directă și posibilitatea lansării altor drone în zonă. Context: un militar ucis, alți șase răniți într-un alt atac cu dronă Separat, IDF a anunțat moartea sergentului Idan Fooks, 19 ani, din Petah Tikva, militar în Batalionul 77 al Brigăzii 7 Blindate. Potrivit armatei, acesta a fost ucis în sudul Libanului, tot duminică, după ce o dronă explozivă lansată de Hezbollah i-a lovit poziția în timpul unei operațiuni; alți șase soldați au fost răniți în același incident. Publicația notează că nu există indicii că imaginile cu evacuarea cu elicopterul ar corespunde incidentului în care a fost ucis Fooks, iar radioul armatei nu a precizat dacă cele două evenimente sunt legate. [...]
Un start-up românesc mizează pe drone „fără unelte”, asamblabile în 120 de secunde, ca avantaj operațional pe teren , iar planul de a ridica o fabrică în București indică o trecere de la prototipuri și demonstrații la producție mai structurată, potrivit Libertatea . Qognifly produce drone militare cu aripă fixă care se montează manual, fără șurubelnițe sau chei, direct pe teren. CEO-ul Ion Mocanu a explicat, la podcastul „Frontier Defense” (Ep. 8), găzduit de G4Media, că asamblarea se face „în sub două minute” de către doi oameni. Ce înseamnă, practic, „asamblare în două minute” Accentul companiei este pe reducerea timpului și a logisticii necesare pentru punerea în funcțiune. În material este descrisă o demonstrație în fața jurnaliștilor, în care o echipă a montat contracronometru drona de supraveghere SP5, iar după asamblare aparatul a decolat și a rămas în aer „timp de câteva zeci de minute”. Producție: fabrică în București și extindere la Caransebeș Qognifly ridică o fabrică în București pentru a produce 12 versiuni de drone, inclusiv: modele de supraveghere; modele „de tip Shahed”; interceptoare. Interceptorul este dezvoltat împreună cu start-up-ul american XDOWN. Separat, compania își extinde producția la Caransebeș, oraș ales pentru facilitățile aerodromului local. Locația este folosită deja pentru testarea aparatelor, iar firma spune că intenționează să transforme zona într-un hub de producție. Date tehnice și preț: SP5, între 200.000 și 1 milion de euro Modelul SP5 este prezentat ca un UAV (vehicul aerian fără pilot) de 55 kg, cu dublă utilizare – civilă și militară – și cu o complexitate de aproximativ 4.000 de componente. Sistemul folosește patru motoare electrice pentru decolare și aterizare verticală (VTOL), iar zborul de croazieră este susținut de un motor hibrid. În articol sunt menționate și performanțe precum anduranță de „peste 17 ore”, viteză de 160 km/h și altitudine de 5.000 de metri. Prețul unei unități variază între 200.000 și un milion de euro (aprox. 1,0–5,0 milioane lei), în funcție de dotări, inclusiv senzori optoelectronici de înaltă precizie. Unde sunt folosite și de ce contează Tehnologia Qognifly a ajuns deja pe piețe din Canada, Turcia și Marea Britanie. Potrivit fondatorului Ion Mocanu, soluțiile sunt adoptate mai ales de forțele de ordine și agenții de protecție, fiind menționată explicit Poliția de Frontieră, care ar avea nevoie de echipamente pentru intervenții rapide. [...]
