Știri
Știri din categoria Apărare
China va majora bugetul pentru apărare cu 7% în 2026, continuând ritmul de creștere constant al cheltuielilor militare, într-un context internațional marcat de tensiuni geopolitice și conflicte regionale. Potrivit BURSA, anunțul a fost făcut într-un raport bugetar al Ministerului chinez al Finanțelor, prezentat în timpul sesiunii anuale a Parlamentului de la Beijing.
Bugetul militar al Chinei va ajunge la aproximativ 1.909,6 miliarde de yuani, echivalentul a circa 276,8 miliarde de dolari, menținându-se astfel pe locul al doilea la nivel global, mult în urma Statelor Unite. Creșterea anunțată pentru 2026 este ușor mai mică decât cea din 2025, când bugetul militar a fost majorat cu 7,2%, însă rămâne în linie cu ritmul de aproximativ 7–8% anual menținut de Beijing în ultimul deceniu.
Autoritățile chineze susțin că fondurile suplimentare vor fi folosite pentru modernizarea armatei și pentru îmbunătățirea capacităților militare. Printre domeniile vizate se numără creșterea salariilor militarilor, intensificarea exercițiilor și manevrelor militare, dezvoltarea capacităților de război cibernetic și achiziția de echipamente militare mai avansate.
O parte dintre resurse ar urma să fie utilizate și pentru operațiuni militare în jurul Taiwanului, insula autonomă revendicată de Beijing și considerată unul dintre principalele puncte de tensiune din regiunea Indo-Pacific.
Deși suma oficială anunțată este semnificativă, unii experți occidentali susțin că cheltuielile reale ale Chinei pentru apărare ar putea fi mai mari decât cele raportate oficial, deoarece anumite programe militare sunt finanțate prin alte capitole bugetare.
Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), Statele Unite rămân de departe liderul global în materie de cheltuieli militare, cu aproximativ 997 miliarde de dolari, urmate de China, Rusia, Germania și India.
Recomandate
Militarizarea orbitei riscă să lovească direct infrastructura critică , pe măsură ce SUA și China dezvoltă capabilități care pot perturba sau distruge sateliți folosiți pentru comunicații, navigație și informații, potrivit Digi24 , care citează o analiză Reuters. Miza depășește zona strict militară: o escaladare în spațiu ar putea afecta servicii de care depind economiile moderne și operațiunile statelor. În iunie, o navă spațială chineză fără echipaj, urmărită de analiști militari americani, a lansat un mic satelit într-o regiune orbitală aglomerată, la sute de kilometri deasupra Pământului. Obiectul a manevrat în jurul unui alt satelit chinez și s-a întors apoi în apropierea navei-mamă, potrivit companiei americane LeoLabs. Detaliile despre misiune sunt puține, iar în paralel armata americană operează, la rândul ei, o navă spațială secretă, fără echipaj, asemănătoare unei mici navete. De ce contează: sateliții au devenit o „țintă” care poate bloca operațiuni pe Pământ Analiza arată că sateliții nu mai sunt priviți doar ca platforme „pasive”, ci ca sisteme care pot interveni activ într-un conflict: pot bruia, pot folosi lasere pentru a afecta senzori și, în anumite scenarii, ar putea chiar captura sau muta sateliți ai adversarului. Everett Dolman, fost profesor la Colegiul de Război Aerian al Forțelor Aeriene ale SUA, avertizează că perturbarea capacităților spațiale americane ar putea „paraliza” operațiunile militare terestre, de la supraveghere la apărarea antirachetă. În aceeași logică, generalul Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale din cadrul Forțelor Spațiale ale SUA , a spus în iulie că Beijingul își dezvoltă rapid capabilitățile, iar amenințarea este „substanțială”. Semnale operaționale: SUA și Marea Britanie, misiune comună lângă un satelit chinez Într-un episod prezentat ca relevant pentru noua dinamică, SUA și Marea Britanie au desfășurat prima lor operațiune militară comună cunoscută în spațiu, în apropierea traiectoriei unui satelit-spion chinez suspectat, potrivit datelor comerciale de urmărire spațială citate de Reuters. În timpul operațiunii, un satelit militar american a fost dirijat să se apropie rapid de unul britanic, în timp ce satelitul chinez „Shiyan 12-01” trecea la aproximativ 83 de kilometri sub cele două nave spațiale, conform Slingshot Aerospace. Trei experți cu experiență militară au apreciat că acțiunea părea un semnal către Beijing; Andrew Turner, ofițer superior în rezervă al Forțelor Aeriene Regale britanice, a descris-o drept „aproape cu siguranță un semnal strategic”. Autoritățile americane și britanice au anunțat public operațiunea, dar nu au precizat că s-a desfășurat în apropierea unei nave spațiale chineze. Ministerul chinez de Externe a declarat că nu cunoaște detaliile specifice. Capabilități în dezvoltare: „sateliți vânători”, bruiaj și arme antisatelit Reuters inventariază o gamă de tehnologii aflate în competiție, de la sateliți manevrabili care pot urmări și inspecta alte nave spațiale până la sisteme de bruiaj electronic, atacuri cibernetice și rachete antisatelit. În orbită, SUA, China și Rusia operează sateliți capabili să se apropie de alte obiecte, iar astfel de platforme ar putea fi adaptate pentru a transporta arme, inclusiv lasere sau proiectile, potrivit oficialilor occidentali citați. Pe partea chineză, analiza menționează demonstrații de manevre sincronizate ale mai multor sateliți la distanțe mici („luptă aeriană” orbitală, în termenii oficialilor americani), precum și capacitatea de a captura un satelit scos din funcțiune și de a-l muta pe o altă orbită. Un oficial al Forței Spațiale a SUA a spus că anul trecut China ar fi efectuat probabil o încercare de realimentare în orbită, un pas care ar putea schimba durata și tipul operațiunilor posibile, deoarece sateliții sunt limitați de combustibilul cu care sunt lansați. În același timp, Forța Spațială a SUA a anunțat în iunie introducerea unei arme electromagnetice terestre produse de L3Harris Technologies , concepută pentru a dezactiva sau perturba sateliții unui adversar, într-o rară dezvăluire privind propriile capacități. Ce urmează: mai multă opacitate și o orbită tot mai aglomerată O parte semnificativă a operațiunilor spațiale rămâne clasificată, din motive de securitate națională, ceea ce limitează verificarea independentă a intențiilor și a capabilităților reale. În paralel, orbita devine tot mai aglomerată: materialul menționează că SpaceX operează aproximativ 11.000 de sateliți Starlink, iar China dezvoltă rețele concurente. În acest context, competiția pentru capabilități antisatelit și pentru operațiuni „aproape” de alți sateliți crește riscul ca o criză geopolitică să se traducă în perturbări cu efecte în lanț asupra infrastructurii de comunicații și navigație de care depind atât armatele, cât și economia civilă. [...]
O regiune din Rusia a urcat la un nivel record costul recrutării de combatanți străini , după ce Irkutsk (Siberia) a majorat la 1,5 milioane de ruble recompensa pentru cei care aduc cetățeni străini în armata rusă , potrivit HotNews . Suma este echivalentă cu aproape 18.000 de dolari (aprox. 81.000 de lei) și este, conform informațiilor citate, cea mai mare oferită până acum de o regiune rusă pentru recrutarea unui militar străin. Majorarea indică o presiune financiară tot mai mare la nivel regional pentru atragerea de personal, într-un context în care autoritățile locale folosesc stimulente în bani pentru a susține efortul de recrutare. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre momentul exact al intrării în vigoare a majorării sau despre condițiile concrete de acordare a recompensei, dincolo de faptul că vizează recrutarea de cetățeni străini pentru armata rusă. [...]
Polonia pregătește măsuri speciale la frontieră pentru a menține fluxurile de transport și a reduce riscul unor blocaje după atacuri rusești în Ucraina, foarte aproape de granița poloneză, potrivit G4Media . Premierul Donald Tusk a spus că autoritățile vor acționa „mult mai consolidat” în fața a ceea ce a numit o „escaladare” din partea Moscovei, anticipând „săptămâni și luni” cu acțiuni intensificate ale Rusiei. El a avertizat că nu poate fi exclus ca această escaladare să afecteze și teritoriul Poloniei. Contextul imediat invocat de Tusk include lovirea, de către drone rusești, a unui tren de pasageri cu destinația Varșovia, la câțiva kilometri de granița poloneză, fără răniți, precum și atacarea unei benzinării din apropierea punctului de trecere Dorohusk–Jagodzin, care a fost evacuată. În acest ultim incident au ars mai multe camioane. Punctele de trecere, în „condiții speciale” în lunile următoare Tusk a anunțat că punctele de trecere a frontierei vor funcționa în condiții speciale în lunile următoare, cu obiectivul de a limita vulnerabilitățile și de a evita blocajele de trafic. Măsurile urmăresc, potrivit declarațiilor sale, să: fluidizeze traficul și să prevină ambuteiajele; evite acumularea vehiculelor încărcate cu combustibil, considerate potențiale ținte; reducă riscul de „paralizare” a punctelor de trecere, scenariu pe care premierul spune că Rusia ar fi încercat să-l provoace și în alte zone, inclusiv în Republica Moldova. Alertă aeriană și ridicarea avioanelor de luptă În dimineața zilei de duminică, apărarea antiaeriană poloneză a detectat peste 12 drone de atac rusești Geran-5 deasupra vestului Ucrainei, iar mai multe avioane de luptă au decolat. Locuitorii din regiunile de frontieră au primit mesaje de avertizare privind o posibilă incursiune. Ce urmează Din informațiile disponibile, guvernul polonez pregătește un regim operațional mai strict la frontieră pentru „lunile următoare”, însă detaliile concrete despre calendar, resurse sau proceduri nu sunt precizate în material. [...]
Rusia ar avea un deficit de efective pe front, pe fondul pierderilor care depășesc recrutările , iar această presiune operațională ar împinge Moscova spre o nouă mobilizare după alegeri, potrivit Adevărul , care citează declarații ale șefului informațiilor militare ucrainene (GUR), Oleh Ivașcenko . Ivașcenko susține că autoritățile ruse ar pregăti mobilizarea a „cel puțin 800.000” de militari „imediat după alegeri”, informație atribuită de publicație site-ului Dialog.UA . Oficialul ucrainean spune că are îndoieli privind capacitatea Rusiei de a mobiliza rapid un asemenea număr. În același context, Ivașcenko afirmă că moralul trupelor ruse este „foarte scăzut” și leagă acest lucru de nivelul pierderilor. El a avansat și o estimare extremă privind supraviețuirea recruților nou-trimiși pe front: „Speranța medie de viață a unui recrut rus după sosirea pe câmpul de luptă este de 20-30 de minute.” Pierderi zilnice peste ritmul de completare Potrivit lui Ivașcenko, Rusia ar completa trupele cu aproximativ 1.000–1.200 de oameni pe zi, însă pierderile ar depăși acest nivel. Ca exemple, el indică două zile consecutive cu pierderi de 1.410, respectiv 1.551 de militari, menționând că în a doua zi „835 au fost uciși în luptă”. „Moralul inamicului este foarte scăzut, pentru că nimeni nu vrea să lupte.” Context: estimări occidentale despre un deficit lunar Adevărul notează că, la finalul lunii august, mai mulți oficiali occidentali au declarat pentru presa din Marea Britanie că Rusia ar înregistra pierderi mai mari decât capacitatea actuală de recrutare. Publicația face trimitere la o analiză din The Guardian , potrivit căreia, deși Moscova ar atrage în continuare aproximativ 1.000 de recruți pe zi, ritmul nu ar mai compensa militarii uciși sau răniți în ultimele două luni, iar diferența ar fi ajuns la circa 6.000 de oameni lunar. Informațiile din articol se bazează pe declarații ale părții ucrainene și pe relatări atribuite unor oficiali occidentali citați de presa britanică; datele nu sunt însoțite de verificări independente în materialul citat. [...]
Armata SUA își accelerează integrarea dronelor în unități , folosind lecțiile operaționale ale Ucrainei în exercițiile „Saber Junction” din Bavaria, unde participă și militari ucraineni ca instructori și consilieri, potrivit Stirile Pro TV . Exercițiile anuale americane, desfășurate în ultimele săptămâni la poalele munților din Bavaria (Germania), sunt concepute pentru a prezenta și testa tactici și echipamente preluate din experiența ucraineană, unde utilizarea inovatoare a dronelor a devenit un element central al luptei împotriva forțelor ruse, la mai bine de patru ani și jumătate de la începutul conflictului. Generalul de brigadă Terry Tillis, care conduce unitatea de instruire a Armatei SUA cu sediul în Germania, a spus că este vorba despre 1.900 de drone și că acestea reflectă „cele mai recente învățăminte” extrase din eforturile ucrainene în război. Ce se schimbă operațional: de la „sprijin” la structură de luptă cu drone Deși Armata SUA a făcut progrese în a pune dronele la dispoziția soldaților, conducerea nu a oferit un răspuns clar despre cum își va adapta tacticile pentru un conflict în care dronele sunt omniprezente, arată materialul. Un oficial al Armatei, citat sub condiția anonimatului, a indicat că există consens privind necesitatea integrării dronelor, dar că liderii trebuie să decidă cum să structureze forțele terestre pentru „războiul cu drone”, nu doar să folosească dronele ca extensie a sarcinilor existente. Același oficial a precizat că unitățile integrează drone de atac „cu sens unic” până la nivelul companiei, însă adaptarea ar necesita mai mult decât simpla adăugare de drone într-un batalion de infanterie. Rolul Ucrainei în exerciții: instruire, război electronic și lecții din front În cadrul exercițiului din acest an, aproximativ o duzină de militari ucraineni au venit în Germania și oferă informații despre războiul electronic , războiul cu drone și lecțiile învățate din operațiunile de luptă în curs, potrivit Armatei SUA. Tillis a mai declarat că unii soldați ai Brigăzii 173 Aeropurtate au fost trimiși în Ucraina la începutul anului pentru a învăța tehnici de luptă cu drone de ultimă generație. În timpul exercițiilor, ucrainenii sunt integrați alături de militarii americani pentru a-i sfătui, asista și ajuta să folosească tehnologia. Un indicator al rolului dronelor în scenariile de instruire: aproximativ 50% dintre confruntările Brigăzii 173 Aeropurtate cu trupele inamice în timpul exercițiului au început cu „contactul cu dronele”, potrivit lui Anthony Miller, directorul tehnologic al Armatei SUA. Context: presiune de adaptare și schimbări la vârful Armatei SUA Materialul notează că efortul de învățare și integrare a devenit mai urgent pe fondul încercărilor SUA de a contracara atacurile cu drone iraniene într-un conflict care durează de mai bine de șase luni (fără alte detalii în text despre acest teatru de operații). În paralel, colaborarea are loc într-un moment de schimbări la vârful Armatei SUA: secretarul Apărării, Pete Hegseth, l-a demis în aprilie pe generalul Randy George și l-a înlocuit cu generalul Christopher LaNeve, iar secretarul Armatei, Dan Driscoll, a părăsit funcția la începutul acestei luni. Potrivit sursei, atât George, cât și Driscoll au susținut adaptarea rapidă la tehnologia dronelor. Trump l-a numit pe Adam Telle ca secretar interimar al Armatei. [...]
O dronă care a intrat în proximitatea graniței de nord-est a României a declanșat alertarea populației și ridicarea de avioane F-16 , într-un episod care arată presiunea operațională pusă pe sistemul de supraveghere și reacție rapidă, potrivit G4Media . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că aparatul s-a prăbușit, fără victime. MApN a transmis că, sâmbătă, 12 septembrie, Centrele de Operații Aeriene ale Ucrainei și Republicii Moldova au informat România că o dronă a traversat spațiile aeriene ale celor două state, îndreptându-se către zona de nord-est a României. În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației. Alertarea populației și semnalarea dronei prin 112 Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Botoșani. A fost transmis un mesaj RO-Alert la ora 16:20. În același interval, prin Serviciul Unic de Urgență 112 a fost semnalată prezența unei drone deasupra localității Știubieni, județul Botoșani. Mesajul RO-Alert citat de publicație a cerut populației să se adăpostească și să evite expunerea la ferestre și pereți exteriori. Unde s-a prăbușit drona și ce au găsit echipele din teren În urma recunoașterilor efectuate de forțe ale Ministerului Afacerilor Interne, a fost identificat un „obiect zburător prăbușit” în zona localității Botoșenița Mare, județul Suceava, într-un lan de porumb, conform MApN. Potrivit informării, impactul a provocat un incendiu de mici dimensiuni și a rezultat o cavitate cu diametrul de aproximativ 1 metru și adâncimea de 30 cm. MApN precizează că nu au fost înregistrate victime. O echipă pirotehnică a SRI se deplasează la fața locului pentru evaluarea situației. Publicația notează că este a doua oară în această săptămână când locuitorii județului Botoșani au primit un RO-Alert care îi îndeamnă să se adăpostească, pe fondul unor posibile incursiuni cu drone. [...]
