Știri
Știri din categoria Apărare
Creșterea bugetelor de apărare mută bani către producție, tehnologie și materii prime, iar efectul se vede deja în industrii care pot scala rapid capacități sau pot acoperi vulnerabilități de lanț de aprovizionare, potrivit unei analize preluate de Economedia din Euronews.
Europa își accelerează reînarmarea după decenii în care cheltuielile militare au fost tratate ca o zonă „tăcută” de economii, iar statele UE încearcă să recupereze întârzieri de producție. Consecința economică directă este redirecționarea investițiilor către cinci segmente: producția conexă apărării, drone, securitate cibernetică, metale industriale și semiconductori.
Contractorii europeni tradiționali (Rheinmetall, Leonardo, Saab și alții) beneficiază de relansarea comenzilor, într-un context în care investițiile în companii de apărare erau considerate, în urmă cu un deceniu, „incomode” politic.
Un indicator al ritmului este muniția: capacitatea de producție a UE ar fi crescut de la aproximativ 300.000 de proiectile pe an în 2022 la o estimare de 2 milioane până la finalul lui 2025. Potrivit Financial Times și think tank-ului Parlamentului European, acesta este un ritm de expansiune industrială de peste trei ori mai rapid decât în perioadele de pace. În Germania, comenzile interne legate de apărare au crescut cu peste 50% la sfârșitul lui 2025 față de nivelurile deja ridicate de după invazie.
Analiza notează că războiul din Ucraina a făcut din dronă o tehnologie centrală în gândirea militară europeană, iar răspunsul a venit prin alocări bugetare mari și obiective de creștere a stocurilor.
Franța a alocat 8,5 miliarde euro (aprox. 42,5 miliarde lei) pentru extinderea stocurilor de muniție și drone în cadrul noii legi de planificare militară, inclusiv o creștere de 400% a stocurilor de drone explozive înainte de 2030. În aprilie 2026, Germania și Ucraina au semnat un pachet de apărare de 4 miliarde euro (aprox. 20 miliarde lei), care include acorduri privind producția comună de drone, parte a unui efort mai amplu de extindere a producției europene de sisteme autonome.
Spațiul cibernetic este tratat ca domeniu de război, iar cheltuielile publice se mută spre protecția infrastructurii critice, nu doar spre „securitate IT” în sens clasic.
În 2025, UE a alocat 145,5 milioane euro (aprox. 727,5 milioane lei) pentru consolidarea securității cibernetice în IMM-uri, administrații publice și furnizori de servicii medicale. La 20 ianuarie 2026, Comisia Europeană a propus un pachet privind securitatea cibernetică, cu modificări ale directivei NIS2, pentru simplificarea conformității și întărirea lanțului de aprovizionare ICT (tehnologia informației și comunicațiilor) împotriva riscurilor din țări terțe.
Echipamentele militare (nave, vehicule blindate, artilerie, lansatoare de rachete) au un consum ridicat de metal, ceea ce mută o parte importantă din bugetele de apărare către materii prime și industrii conexe.
Goldman estimează că aproximativ 40% din creșterea cheltuielilor Europei pentru apărare va merge către achiziția de echipamente cu consum ridicat de metale, circa dublul normei obișnuite de 20% a NATO.
Boomul investițiilor în apărare scoate în evidență dependența Europei de lanțuri externe de aprovizionare cu cipuri, în condițiile în care platformele moderne (ghidaj de rachete, arhitecturi ISR – informații, supraveghere și recunoaștere – și comunicații criptate) au nevoie de procesoare sofisticate și securizate, pe care Europa „în mare parte” nu le produce.
Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP), un vehicul de achiziții transfrontaliere de 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei) lansat în 2026, abordează această problemă prin finanțări alocate specific semiconductorilor pe bază de nitrură de galiu utilizați în sisteme radar și de război electronic, potrivit CEPA.
Lista indică o schimbare de structură: nu este vorba doar de mai multe contracte militare, ci de o combinație între extinderea capacităților industriale, localizarea producției (inclusiv prin parteneriate) și întărirea lanțurilor de aprovizionare în domenii considerate critice. În practică, asta tinde să favorizeze companiile care pot livra rapid (muniție, drone), pot asigura conformitate și reziliență (cyber) sau pot furniza inputuri indispensabile (metale, semiconductori).
Recomandate
Producătorii europeni de armament își cresc costurile și procedurile de securitate pentru a-și proteja conducerile, după avertismente ale serviciilor occidentale că Rusia își intensifică eforturile de asasinare a directorilor din industria de apărare, potrivit G4Media , care citează Financial Times. Directorii din sector sunt în alertă încă din 2024, după descoperirea unui complot rusesc care îl viza pe Armin Papperger , directorul general al Rheinmetall. În paralel, mai mulți manageri din industrie au spus publicației că, în ultimele șase luni, și-au consolidat măsurile de protecție apropiată, la recomandarea expresă a serviciilor guvernamentale de securitate, iar unii recurg la astfel de măsuri mai ales când călătoresc în afara țării. De ce contează pentru companii: securitatea devine o linie de cost și un risc operațional Pe lângă riscul direct pentru persoane, extinderea protecției pentru directori și pentru obiective industriale poate deveni o povară financiară, în special pentru companiile nou-înființate, avertizează sursa citată. Un director a declarat că firma sa a mutat recent unul dintre centrele de producție din Europa de Vest pentru a-l proteja de amenințările rusești, semn că riscul de securitate începe să influențeze decizii de amplasare și continuitate a producției. Experți în securitate spun că primesc tot mai multe solicitări de la companii din industria de apărare, dar și din infrastructură critică și energie, privind protejarea angajaților din Europa. Claudine Fry, partener la Control Risks (consultant în informații strategice și securitate), afirmă că riscurile de asasinat au urcat „mult mai sus” pe lista preocupărilor și că există interes crescut pentru măsuri concrete de gestionare a acestui risc. Ce spun serviciile: ținte mai multe, metode adaptate și componentă „psihologică” Financial Times notează că a discutat cu oficiali din cinci servicii europene de informații, care avertizează că directorii generali și alți angajați de rang înalt ai companiilor de apărare sunt vizați, inclusiv în firme mai mici, mai ales cele implicate în fabricarea dronelor sau a componentelor. Un oficial european de rang înalt din domeniul informațiilor a declarat: „Nivelul amenințării a crescut în Europa. Atât în ceea ce privește bunurile materiale, cât și oamenii.” În Germania, serviciul de informații interne (BfV) și-a intensificat contactele cu companiile de apărare și a recomandat inclusiv utilizarea unor echipe private de protecție apropiată. Sinan Selen, șeful BfV, a avertizat în fața parlamentarilor germani: „Rusia se angajează în planificarea deliberată a unor acte de violență împotriva unor persoane, prin intermediul unor actori statali sau controlați de stat.” „Observăm o evoluție suplimentară a acestor acțiuni în ceea ce privește țintele, metodele și actorii implicați, inclusiv utilizarea structurilor de criminalitate organizată.” Potrivit sursei, responsabilitatea pentru astfel de comploturi revine în mare parte GRU (serviciul de informații militare al Rusiei), iar metodele ar fi fost adaptate: colaborare mai strânsă cu grupări de criminalitate organizată, rețele transfrontaliere și împărțirea sarcinilor între celule diferite. Un element-cheie, spun oficiali citați, este că tentativele nici nu trebuie duse la capăt pentru a produce efecte. Un oficial din serviciile de informații a explicat: „Din perspectiva Rusiei, obiectivul principal rămâne unul psihologic.” „Este suficient să-i facă pe oameni să simtă că ar putea fi ținte pentru ca aceste acțiuni să-și producă efectul. Rușii vor ca oamenii să se gândească de două ori înainte de a face afaceri cu Ucraina.” Cazul Rheinmetall și un exemplu recent din Suedia În cazul complotului din 2024, serviciile de informații americane și germane ar fi descoperit o operațiune care îl viza pe Armin Papperger, descris ca susținător vocal al înarmării Ucrainei. Papperger a declarat că beneficiază de protecție apropiată permanentă, 24 de ore din 24, printr-o combinație de agenți de securitate privați și polițiști. Într-un alt episod menționat, doi tineri turiști ruși au fost arestați în Suedia după ce și-au instalat un cort în apropierea proprietății lui Micael Johansson, directorul general al Saab, și au fost eliberați la scurt timp. În ansamblu, avertismentele serviciilor și reacția companiilor indică o schimbare de regim de risc pentru industria europeană de apărare: securitatea personală a conducerii și protecția facilităților tind să devină parte din costurile recurente și din planificarea operațională, nu doar măsuri excepționale. [...]
SUA transmit aliaților că Europa coboară pe lista de priorități, iar asta împinge NATO spre o redistribuire a forțelor și a costurilor de apărare , potrivit HotNews . Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a cerut modernizarea infrastructurii militare a Alianței pentru a muta forțe și echipamente „de la vest la est”, în timp ce Washingtonul își reevaluează prezența militară pe continent. Declarațiile au fost făcute la o masă rotundă organizată în cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, în contextul în care SUA își revizuiesc poziționarea globală a forțelor. În același timp, Whitaker a indicat că Europa este abia a patra prioritate strategică a Washingtonului, după securitatea internă, emisfera vestică și Pacific, conform Politico . Ce înseamnă „mutarea de la vest la est” pentru NATO Whitaker a susținut că Alianța trebuie să-și actualizeze infrastructura pentru a putea reloca rapid trupe și tehnică spre flancul estic, „unde ne-am aștepta la orice conflict viitor”. În acest cadru, el a indicat mai multe puncte vulnerabile care ar intra în atenția procesului de reevaluare a prezenței americane în Europa: baze militare învechite; lanțuri de aprovizionare cu combustibil; acorduri care reglementează staționarea trupelor americane în Europa; mobilitatea militară (capacitatea de a deplasa rapid resurse și forțe). Oficialul american a invocat și discuțiile cu comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius , pe tema mobilității militare și a transferului de resurse către est. În paralel, oficiali europeni au avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să atace o țară NATO până la finalul acestui deceniu. Mesajul către Europa: mai multă autonomie și cheltuieli mai mari Whitaker nu a anunțat o decizie concretă privind relocarea sau retragerea trupelor americane, dar a spus explicit că SUA își reevaluează angajamentele globale pentru a evita „dispersarea excesivă” a resurselor militare și pentru a împinge aliații spre o capacitate mai mare de autoapărare. „Statele Unite nu se retrag. Vă cerem doar să faceți un pas înainte.” În același registru, el a criticat statele care nu își respectă angajamentele privind cheltuielile de apărare, dând exemplul Cehiei, care ar aloca aproximativ 1,8% din PIB, sub pragul actual de 2% stabilit de NATO. Unde se leagă poziția UE și a aliaților din est Andrius Kubilius a pledat pentru reducerea dependenței militare a Europei de Washington, menționând eforturile UE de a-și dezvolta capacități proprii, inclusiv sisteme de apărare împotriva dronelor, comunicații prin satelit și supraveghere. La aceeași dezbatere, consilierul prezidențial polonez Marcin Przydacz a cerut accelerarea cheltuielilor de apărare în Europa de Vest și a insistat că NATO, nu UE, trebuie să rămână responsabilă pentru apărarea colectivă a Europei. În lipsa unor decizii anunțate, semnalul operațional rămâne însă unul direct: Washingtonul își reordonează prioritățile, iar europenii sunt așteptați să acopere mai mult din efortul de apărare, inclusiv prin investiții care să permită mutarea rapidă a forțelor către flancul estic. [...]
Ucraina își schimbă rapid apărarea aeriană pentru a opri dronele rusești cu reacție , care zboară mai repede și reduc fereastra de reacție a apărătorilor, potrivit Kyiv Post . Ministerul ucrainean al Apărării spune că Rusia trimite „grupuri mici” de astfel de drone în regiuni diferite, iar Kievul caută soluții de interceptare mai ieftine și mai ușor de extins, însă producția și instruirea rămân blocaje. Noile drone rusești au început deja să producă efecte operaționale. Pe 10 octombrie, muniții rătăcitoare cu turboreactor au avariat facilități de distribuție a energiei în regiunea Kiev, rănind patru persoane și provocând căderi de tensiune care au oprit toate cele trei linii de metrou și au scos din funcțiune stații municipale de pompare a apei. De ce contează: viteza comprimă timpul de detectare și interceptare Ministerul Apărării indică faptul că dronele cu reacție zboară cu aproximativ 400 km/h, ceea ce scurtează timpul disponibil pentru detectare și angajare. În paralel, rachetele balistice rămân o problemă separată, dar accentul imediat se mută pe această categorie de drone, mai greu de contracarat cu mijloacele folosite împotriva dronelor cu elice. Ministrul Apărării, Ievhen Hmara, descrie schimbarea ca pe o transformare a amenințării, pe fondul unei eficiențe ridicate împotriva dronelor „Shahed” standard: „Eficiența contracarării dronelor standard «Shahed» depășește deja 90%. Principala provocare acum sunt dronele cu reacție, care necesită viteze de interceptare diferite.” Cum răspunde Kievul: soluții „mai ieftine”, dar greu de scalat Deși ministerul spune că nu oferă detalii despre „inovațiile” folosite (menționând RBC-Ukraine ca sursă pentru formularea privind „interceptarea inovatoare”), materialul indică mai multe direcții de lucru: F-16 cu tunuri de 20 mm : piloții ar fi folosit deja tunurile împotriva dronelor cu reacție, iar Ucraina urmărește „zeci de mii” de cartușe, ca alternativă mai ieftină la rachetele aer-aer. Interceptori dedicați : ministerul testează și standardizează („codifică”) modele capabile să doboare drone cu reacție; producătorii lucrează cu armata la prototipuri, inclusiv o dronă cu reacție numită Griffen , despre care se afirmă că a interceptat cu succes o țintă în iulie. Program de „rachete mici” : președintele Volodîmîr Zelenski spune că sunt așteptate rezultate în a doua jumătate a lunii, iar producția ar urma să crească dacă testele reușesc. Turele cu tun controlate de inteligență artificială : ar fi fost desfășurate în jurul Kievului în octombrie, după ce Rusia a început să vizeze poduri peste Nipru; relatările citate indică 12 instalate și încă opt planificate, cu avertismentul unui consilier în apărare că reprezintă doar „ultima linie” și nu pot proteja întregul oraș. Problema majoră rămâne extinderea rapidă a acestor soluții . Associated Press este citată cu estimarea că accelerarea producției de interceptori și instruirea piloților ar putea dura trei până la șase luni , depășind o țintă de final de octombrie. RBC-Ukraine mai notează că complexitatea tehnică și costurile ridicate ale componentelor , în special ale motoarelor cumpărate în mare parte din străinătate, limitează ritmul de producție al interceptorilor cu reacție. De la „experiment” la utilizare în masă: creșterea volumelor în 2026 Dronele cu reacție nu sunt complet noi în conflict, însă utilizarea lor ar fi crescut puternic. Potrivit publicației de apărare Militarnyi, Rusia ar fi lansat aproximativ 1.400 de drone Geran cu reacție în primele luni din 2026, față de 180 în tot anul 2025. Totodată, Rusia ar fi început lansările Geran-4 în mai, iar Forțele Aeriene ucrainene au afirmat în august că, în unele atacuri, până la două treimi dintre drone erau cu reacție, cu circa 2.850 lansări documentate într-o singură lună și aproape 3.500 în septembrie. Pentru Ucraina, miza imediată este să transforme rapid testele și soluțiile punctuale în capacități repetabile, cu costuri sustenabile și producție suficientă, într-un context în care viteza și altitudinea acestor drone reduc eficiența mijloacelor clasice de apărare apropiată. [...]
NATO își întărește postura de descurajare pe flancul estic , pe fondul intensificării „atacurilor hibride” atribuite Rusiei și al incertitudinilor legate de viitoarea prezență militară americană în Europa, potrivit HotNews . Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, a transmis la Varșovia că Alianța este „gata să lupte, chiar în această seară” dacă un stat membru ar fi atacat. Mesajul operațional: răspuns rapid și „ripostă masivă” În cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, Grynkewich a descris NATO drept o alianță defensivă, dar a insistat că orice atac asupra unui aliat va fi blocat, neutralizat și respins, astfel încât să devină „absolut inutil”. „Dacă cineva este suficient de nesăbuit încât să ne atace, vom riposta.” Generalul a susținut că un răspuns NATO nu s-ar limita la zona atacată, ci ar viza și infrastructura care „susține, menține și controlează” forța atacatoare. „Aceasta include nu doar forța atacatoare în sine, ci tot ceea ce susține, menține și controlează acea forță.” În același timp, el a spus că nu consideră un conflict „iminent sau inevitabil”. De ce contează: „zona gri” și presiunea asupra sprijinului pentru Ucraina Declarațiile vin într-un context de tensiuni crescânde între Europa și Rusia. Guverne europene acuză Moscova de o campanie de sabotaj, incursiuni cu drone și atacuri cibernetice, iar Rusia a avertizat luna trecută că ar folosi arme nucleare dacă NATO ar încerca să-i izoleze exclava Kaliningrad , notează articolul. Grynkewich a explicat că a ales să vorbească public despre planuri tocmai pentru a reduce neliniștea produsă de acte recente de sabotaj și incendiere și pentru a-i asigura pe „cei un miliard de cetățeni” ai Alianței că NATO „are totul sub control”. Separat, el a îndemnat statele europene să indice explicit când consideră Rusia responsabilă pentru astfel de acțiuni, argumentând că atribuirea publică ridică „costurile” pentru actorii implicați și are efect de descurajare. În viziunea sa, activitatea Rusiei în Europa urmărește să slăbească voința aliaților de a continua sprijinul pentru Kiev. Ce se schimbă pe teren: „Eastern Sentry” și efectul de descurajare Generalul a indicat că inițiative NATO precum misiunea „Eastern Sentry”, lansată pe 11 septembrie și care include resurse ale unor aliați precum Danemarca, Franța, Marea Britanie și Germania, ar fi produs deja efecte. „Rușii au fost mult mai atenți să evite trecerea frontierei cu drone în țările baltice sau în Polonia de când am implementat misiunea «Eastern Sentry».” Contextul politic: reevaluarea prezenței SUA în Europa În plan mai larg, articolul plasează aceste mesaje într-un moment de „vulnerabilitate” pentru Europa: Statele Unite reevaluează în prezent prezența militară pe continent, iar decizia ar urma să fie anunțată la sfârșitul anului și ar putea include reduceri de efective. În paralel, țările europene își accelerează consolidarea forțelor armate, pe fondul îndoielilor privind nivelul sprijinului american sub administrația președintelui Donald Trump. Grynkewich a încercat să reducă aceste îngrijorări, afirmând că Trump ar fi vorbit cu „dragoste” la summitul NATO de la Ankara din iulie. Ce urmează Pe termen scurt, miza este gestionarea incidentelor din „zona gri” — sabotaj, atacuri cibernetice, drone — care rămân sub pragul unui act de război, dar pot escalada. Pe termen mediu, atenția se mută și către decizia Washingtonului privind postura militară în Europa, care poate influența planificarea operațională și ritmul investițiilor europene în apărare. [...]
Rusia își ajustează racheta aerobalistică Kinzhal prin dezvoltarea unui nou focos exploziv-fragmentar , pe fondul unor probleme de precizie care ar fi redus comenzile interne și ar fi împins industria să redirecționeze capacități către Iskander-M, potrivit Kyiv Post , care citează evaluarea serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR) . HUR a anunțat pe 12 octombrie că Rusia lucrează la o versiune a rachetei Kinzhal lansate din aer, echipată cu un focos exploziv-fragmentar (care produce efecte atât prin suflul exploziei, cât și prin schije). Agenția ucraineană sugerează că modificarea ar putea fi o reacție la probleme de ghidaj, întrucât precizia este critică pentru focosul penetrant folosit împotriva țintelor fortificate. Ce se schimbă la Kinzhal și de ce contează În forma actuală, Kinzhal (9-S-7760, cunoscută și ca Kh-47M2) are două configurații de focos: unul penetrant exploziv și unul nuclear, iar specificațiile publicate indică o greutate a focosului de 450 kg. Noua variantă ar adăuga o opțiune exploziv-fragmentară, ceea ce ar indica o adaptare a modului de utilizare, dacă problemele de precizie limitează eficiența loviturilor asupra țintelor „întărite”. Impact operațional: comenzi mai mici și pivot spre Iskander-M Potrivit HUR, Rusia a redus semnificativ comenzile de stat pentru rachete Kinzhal în 2026 și a redirecționat capacități de producție, componente și materii prime către racheta balistică Iskander-M (9M723), lansată de la sol. Serviciul ucrainean pune această schimbare pe seama: problemelor de precizie ale Kinzhal; limitărilor platformelor aeriene folosite la lansare. Kinzhal este transportată de interceptoare MiG-31I și MiG-31K modificate. HUR susține că aceste aeronave au o durată de viață rămasă limitată și nu mai sunt produse de industria aeronautică rusă, ceea ce ar restrânge, în timp, capacitatea de utilizare a rachetei în configurația actuală. Context tehnic: legătura strânsă cu Iskander-M HUR afirmă că aproximativ 90% dintre componentele Kinzhal sunt comune cu cele ale rachetei Iskander-M 9M723. Diferențele menționate includ o carenă de coadă care se separă după pornirea motorului, un cap radar (radar seeker) descris de Rusia ca funcțional în orice condiții meteo, precum și un sistem activ de bruiaj și echipamente pentru lansarea de ținte false (decoy-uri). HUR a publicat evaluarea împreună cu un model 3D interactiv al rachetei și informații despre componente și producători pe platforma sa War & Sanctions. [...]
Un atac cu un proiectil neidentificat asupra Aeroportului Internațional Regele Khalid din Riad a declanșat un incendiu , într-un incident care ridică din nou riscuri operaționale pentru traficul aerian și infrastructura critică din capitala Arabiei Saudite, potrivit Economica . Generalul Turki Al-Malki, purtătorul de cuvânt al coaliției, a spus într-un comunicat de presă că ținta a fost „terminalul de pasageri numărul 4”, iar atacul a provocat un incendiu. Într-o a doua comunicare, publicată pe rețeaua socială X, Al-Malki a afirmat că apărarea antiaeriană a „interceptat și distrus o rachetă de croazieră” în vecinătatea Aeroportului Internațional Regele Khalid. Articolul nu oferă detalii despre autorii atacului, amploarea pagubelor, eventuale victime sau impactul imediat asupra zborurilor, astfel că dimensiunea efectelor operaționale rămâne neclară pe baza informațiilor disponibile. [...]
