Știri
Știri din categoria Apărare
Creșterea bugetelor de apărare mută bani către producție, tehnologie și materii prime, iar efectul se vede deja în industrii care pot scala rapid capacități sau pot acoperi vulnerabilități de lanț de aprovizionare, potrivit unei analize preluate de Economedia din Euronews.
Europa își accelerează reînarmarea după decenii în care cheltuielile militare au fost tratate ca o zonă „tăcută” de economii, iar statele UE încearcă să recupereze întârzieri de producție. Consecința economică directă este redirecționarea investițiilor către cinci segmente: producția conexă apărării, drone, securitate cibernetică, metale industriale și semiconductori.
Contractorii europeni tradiționali (Rheinmetall, Leonardo, Saab și alții) beneficiază de relansarea comenzilor, într-un context în care investițiile în companii de apărare erau considerate, în urmă cu un deceniu, „incomode” politic.
Un indicator al ritmului este muniția: capacitatea de producție a UE ar fi crescut de la aproximativ 300.000 de proiectile pe an în 2022 la o estimare de 2 milioane până la finalul lui 2025. Potrivit Financial Times și think tank-ului Parlamentului European, acesta este un ritm de expansiune industrială de peste trei ori mai rapid decât în perioadele de pace. În Germania, comenzile interne legate de apărare au crescut cu peste 50% la sfârșitul lui 2025 față de nivelurile deja ridicate de după invazie.
Analiza notează că războiul din Ucraina a făcut din dronă o tehnologie centrală în gândirea militară europeană, iar răspunsul a venit prin alocări bugetare mari și obiective de creștere a stocurilor.
Franța a alocat 8,5 miliarde euro (aprox. 42,5 miliarde lei) pentru extinderea stocurilor de muniție și drone în cadrul noii legi de planificare militară, inclusiv o creștere de 400% a stocurilor de drone explozive înainte de 2030. În aprilie 2026, Germania și Ucraina au semnat un pachet de apărare de 4 miliarde euro (aprox. 20 miliarde lei), care include acorduri privind producția comună de drone, parte a unui efort mai amplu de extindere a producției europene de sisteme autonome.
Spațiul cibernetic este tratat ca domeniu de război, iar cheltuielile publice se mută spre protecția infrastructurii critice, nu doar spre „securitate IT” în sens clasic.
În 2025, UE a alocat 145,5 milioane euro (aprox. 727,5 milioane lei) pentru consolidarea securității cibernetice în IMM-uri, administrații publice și furnizori de servicii medicale. La 20 ianuarie 2026, Comisia Europeană a propus un pachet privind securitatea cibernetică, cu modificări ale directivei NIS2, pentru simplificarea conformității și întărirea lanțului de aprovizionare ICT (tehnologia informației și comunicațiilor) împotriva riscurilor din țări terțe.
Echipamentele militare (nave, vehicule blindate, artilerie, lansatoare de rachete) au un consum ridicat de metal, ceea ce mută o parte importantă din bugetele de apărare către materii prime și industrii conexe.
Goldman estimează că aproximativ 40% din creșterea cheltuielilor Europei pentru apărare va merge către achiziția de echipamente cu consum ridicat de metale, circa dublul normei obișnuite de 20% a NATO.
Boomul investițiilor în apărare scoate în evidență dependența Europei de lanțuri externe de aprovizionare cu cipuri, în condițiile în care platformele moderne (ghidaj de rachete, arhitecturi ISR – informații, supraveghere și recunoaștere – și comunicații criptate) au nevoie de procesoare sofisticate și securizate, pe care Europa „în mare parte” nu le produce.
Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP), un vehicul de achiziții transfrontaliere de 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei) lansat în 2026, abordează această problemă prin finanțări alocate specific semiconductorilor pe bază de nitrură de galiu utilizați în sisteme radar și de război electronic, potrivit CEPA.
Lista indică o schimbare de structură: nu este vorba doar de mai multe contracte militare, ci de o combinație între extinderea capacităților industriale, localizarea producției (inclusiv prin parteneriate) și întărirea lanțurilor de aprovizionare în domenii considerate critice. În practică, asta tinde să favorizeze companiile care pot livra rapid (muniție, drone), pot asigura conformitate și reziliență (cyber) sau pot furniza inputuri indispensabile (metale, semiconductori).
Recomandate
MAI își extinde flota pentru intervenții de urgență prin achiziția a două aeronave de transport tactic C-27J Spartan, finanțată prin mecanismul european SAFE, potrivit News . Aparatele vor fi alocate misiunilor coordonate de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și vor fi operate de Inspectoratul General de Aviație (IGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Achiziția este prezentată de IGA ca parte a dezvoltării capabilităților aeriene ale MAI, cu obiectivul de a consolida capacitatea națională de intervenție în situații de urgență și „crize complexe”, în zona de protecție civilă și sprijin umanitar. SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism european folosit pentru astfel de achiziții. Ce se schimbă operațional: misiuni în țară și în cooperare europeană Conform comunicatului citat, cele două aeronave vor fi utilizate atât în România, cât și în cadrul mecanismelor de cooperare europeană, în misiuni de management al situațiilor de urgență și sprijin pentru populația afectată de dezastre sau alte situații critice. În lista de scenarii menționate intră: cutremure majore; inundații; incendii de vegetație de amploare; accidente colective; situații CBRN (chimic, biologic, radiologic și nuclear); evacuări medicale multiple; transportul echipelor medicale, al echipelor specializate și al materialelor de intervenție. De ce C-27J Spartan MAI indică drept argumente fiabilitatea și versatilitatea operațională a aeronavei C-27J Spartan, inclusiv capacitatea de a opera de pe piste scurte sau neamenajate. În logica autorităților, acest profil ar permite intervenții rapide în zone greu accesibile sau afectate de dezastre, unde timpul de reacție și capacitatea de transport sunt critice pentru limitarea efectelor și salvarea de vieți. Comunicatul nu include detalii despre valoarea achiziției, calendarul livrărilor sau configurația exactă a aeronavelor. [...]
România accelerează programele antiaeriene și anti-dronă după incidentul din Galați , pe fondul unei vulnerabilități pe care președintele Nicușor Dan o descrie drept comună la nivel european, în condițiile în care războiul din Ucraina a schimbat rapid tehnologia folosită pe câmpul de luptă, potrivit Adevărul . Vineri, 29 mai, Nicușor Dan a ajuns la Galați după ce, în cursul nopții, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din centrul orașului. În urma exploziei, o femeie și un copil de 14 ani au fost răniți și internați. Președintele a spus că „mama și copilul sunt foarte bine” și că starea lor „nu este deloc gravă”, urmând să mai rămână „o săptămână, două” în spital. Presiune publică și mesaj politic: „Pentru această situație este responsabilă Rusia” La blocul afectat, șeful statului a fost huiduit de localnici, care au strigat „Demisia, demisia”, notează publicația. Întrebat cine consideră vinovat pentru incident, Nicușor Dan a răspuns: „Pentru această situație este responsabilă Rusia”. Președintele a susținut că investițiile în apărare din ultimii ani sunt „justificate” și a argumentat că lipsa unui sistem complet adaptat noilor amenințări nu este o problemă exclusiv românească, ci una europeană, din cauza ritmului în care s-au schimbat tehnologiile militare în războiul din Ucraina. Ce spun autoritățile despre traseul dronei: „un grup de 43 de drone” Nicușor Dan a descris și traiectoria care ar fi dus la incidentul din Galați, afirmând că a fost vorba despre „un grup de 43 de drone” venite „din partea estică”, care au traversat Ucraina la „20–30 de kilometri nord de Dunăre”, dinspre est spre vest. Potrivit declarațiilor sale, una dintre drone ar fi fost lovită „probabil deasupra orașului Reni”, iar modificarea traiectoriei ar fi dus-o spre Galați. Tot el a spus că autoritățile „au reacționat bine” și că trebuie continuată îmbunătățirea echipamentelor militare. Ancheta la fața locului și estimarea încărcăturii explozive Președintele a precizat că a fost în bloc împreună cu anchetatori ai Poliției Naționale – Investigații Criminale, care au început cercetările la fața locului, inclusiv recoltarea de probe pentru a stabili tipul de explozibil. Conform unor estimări preliminare menționate în articol, ar fi vorba despre aproximativ 30 de kilograme de material exploziv. Măsuri de sprijin și ajutoare financiare Șeful statului a declarat că există o hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) prin care s-au dispus ajutoare financiare pentru locuințele afectate. Până la repararea blocului, familia rănită ar urma să locuiască într-o casă pusă la dispoziție de primărie. Nicușor Dan a fost însoțit de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, și de ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu. Context: CSAT convocat și măsuri diplomatice anunțate Incidentul a determinat convocarea unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) vineri, de la ora 11.00, după ce o dronă de tip „Gheran-2” a lovit blocul și a rănit două persoane. În urma acestui episod, Nicușor Dan a cerut expulzarea consulului general al Federației Ruse la Constanța și închiderea consulatului, precum și accelerarea programelor de apărare antiaeriană și antidronă, în cooperare cu partenerii NATO, Statele Unite și Ucraina, conform articolului. [...]
MApN spune că nu a putut neutraliza drona care a lovit un bloc din Galați din motive de siguranță pentru populație , deși a mobilizat avioane F-16, un elicopter militar și avea la dispoziție și mijloace terestre în zona de frontieră, potrivit Euronews . Ministerul Apărării reconstruiește acum traseul aparatului, după ce acesta a fost pierdut de radar la circa 10 kilometri de la intrarea în spațiul aerian românesc. Drona a fost detectată în apropiere de portul Reni, la 19 km est, la ora 01:46, iar în România ar fi intrat la 01:52. Pe parcurs, a fost urmărită de radarele Armatei Române și zbura la aproximativ 600 de metri altitudine, după care ar fi pierdut treptat din înălțime. Conform MApN, a parcurs aproape 10 kilometri în interiorul României, cu o viteză indicată de 150 km/oră, iar la 01:56 a fost pierdută de sistemele de supraveghere, când ar fi avut circa 100–150 de metri altitudine. MApN mai arată că, înainte de a dispărea de pe radar, drona ar fi făcut mai multe viraje, însă există și posibilitatea ca acestea să fi fost generate de condițiile meteo; ancheta ministerului urmează să stabilească exact cauza. La aproximativ trei minute după pierderea urmăririi, drona ar fi căzut peste blocul din Galați. De ce nu a fost doborâtă: „rațiuni de siguranță” Oficialii Armatei susțin că eliminarea dronei nu era posibilă fără a pune în pericol cetățenii. Aceeași explicație este invocată și pentru neutilizarea mijloacelor terestre care ar fi putut lovi ținta, potrivit informațiilor prezentate. Ce forțe au fost ridicate și ce capabilități existau în zonă Cu aproximativ o jumătate de oră înainte ca drona să intre în spațiul aerian românesc, au fost ridicate: două avioane F-16; un elicopter IAR 330 PUMA SOCAT, dotat cu tun. În plus, Armata ar fi avut în zona de frontieră echipamente terestre care ar fi putut distruge o dronă de tip kamikaze, inclusiv sistemul Gepard (tunuri antiaeriene) și rachete aer-sol, dar care nu ar fi fost folosite tot din motive de siguranță, conform MApN. Context: sistemul MEROPS , încă sub capacitate maximă România deține din anul trecut sistemul MEROPS, capabil să detecteze drone la joasă altitudine și care folosește drone interceptoare pentru neutralizarea dronelor inamice. Deși a fost testat „cu succes”, sistemul nu este încă „gata de luptă la capacitate maximă”, potrivit informațiilor citate. Pentru contextul incidentului, Euronews trimite și la relatarea anterioară despre drona care a căzut pe blocul de 10 etaje din Galați . [...]
Dronele Geran-2 pun presiune pe apărarea antiaeriană printr-un raport cost–efect favorabil atacatorului , iar incidentul de la Galați arată că riscul operațional nu mai este doar „la graniță”, ci poate ajunge direct în zone locuite, potrivit G4Media . Aparatele sunt descrise ca fiind zgomotoase, relativ lente și construite ieftin, fiind folosite aproape zilnic de Rusia pentru atacuri asupra infrastructurii și zonelor urbane din Ucraina. Publicația notează că „Geran-2” nu este un proiect rusesc original, ci redenumirea și adaptarea modelului iranian „Shahed-136”, exportat către Rusia. De ce contează: cost mic la lansare, cost mare la interceptare Un element central este asimetria de costuri. Estimările occidentale citate indică un preț de 20.000–70.000 de dolari (aprox. 92.000–322.000 lei ) pentru o dronă Shahed/Geran, în timp ce interceptarea cu sisteme antiaeriene moderne poate costa „de zeci sau chiar sute de ori mai mult”. În plus, Rusia folosește frecvent tactici de tip „roi” – lansarea simultană a zeci sau sute de drone – pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană. Dronele sunt lansate de pe rampe multiple montate pe camioane, ceea ce permite atacuri în masă; chiar dacă multe sunt doborâte, unele reușesc să lovească infrastructură energetică, clădiri sau obiective militare. Ce este Geran-2 și ce poate face G4Media descrie Geran-2 ca „muniție rătăcitoare” (o armă care poate zbura autonom spre țintă și explodează la impact), fiind o combinație între dronă și rachetă de croazieră; este o armă de unică folosință, motiv pentru care este numită și „dronă kamikaze”, conform Army Recognition (citată de publicație). Caracteristici menționate în articol: configurație „delta wing” (corp triunghiular), cu elice în spate; 3,5 metri lungime, anvergură de circa 2,5 metri , greutate totală de 200 kg ; viteză estimată de aprox. 180–185 km/h ; autonomie între 1.000 și 2.500 km și timp de zbor de până la cinci ore , potrivit GlobalSecurity.org (citată de publicație); navigație prin GPS, GLONASS și sisteme inerțiale; unele versiuni noi ar include sisteme anti-bruiere și chiar modemuri 4G sau terminale de comunicații pentru ghidaj mai precis. Încărcătura explozivă este prezentată ca variind, în funcție de versiune, între 20 și 50 kg , iar unele variante rusești modernizate „ar putea” transporta focoase de până la 90 kg (formulare care indică o estimare, nu o confirmare). Producție și lanț de aprovizionare: de la livrări iraniene la fabricare locală Cooperarea militară Iran–Rusia s-a intensificat după invazia rusă în Ucraina din 2022, iar primele drone Shahed-136 ar fi fost livrate direct de Iran, după care Moscova le-a redenumit „Geran-2”, mai arată articolul. Ulterior, Rusia ar fi început producția locală, „în special” într-o fabrică din Alabuga (Tatarstan). Potrivit analizelor occidentale citate, Moscova produce acum mii de astfel de drone lunar și a modificat designul original; unele variante ar folosi componente chinezești, sisteme de navigație îmbunătățite și focoase mai puternice. Incidentul de la Galați: semnal operațional pentru România Publicația leagă explicațiile tehnice de incidentul în care o dronă de acest tip s-a prăbușit peste un bloc de apartamente din Galați, subliniind că prăbușirea pe teritoriul României arată cât de aproape a ajuns războiul din Ucraina de granițele NATO. În acest context, G4Media notează că, deși în ultimii ani au fost descoperite fragmente de drone rusești în apropierea Dunării, cazul din Galați este „printre cele mai grave”, deoarece a lovit direct o zonă locuită. [...]
ROMDEF cere scurtarea achizițiilor militare de la ani la luni , după ce incidentul cu o dronă căzută la Galați a scos în evidență limitele actuale de intervenție, potrivit Economica . Unghiul principal al patronatului este unul de reglementare și capacitate: procedurile de achiziții, așa cum funcționează acum, ar bloca operaționalizarea rapidă a sistemelor de apărare aeriană de joasă altitudine, inclusiv acolo unde avioanele de vânătoare nu pot fi folosite fără riscuri majore pentru populație. În noaptea de 28 spre 29 mai 2026, o dronă rusească de tip Geran-2 a căzut și a explodat pe un bloc de zece etaje din Galați, rănind două persoane și determinând evacuarea a aproximativ 70 de locatari. În același interval, două aeronave F-16 au decolat la ora 01:19 de la Baza Aeriană Fetești, sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT, iar piloții aveau autorizarea de a angaja ținta. Totuși, intervenția nu a fost posibilă, deoarece deschiderea focului deasupra unei zone urbane dens populate ar fi creat un risc mai mare decât impactul în sine, în condițiile în care orașul este la doar câțiva kilometri de graniță. De ce contează: avioanele nu rezolvă „joasa altitudine” în zone urbane Patronatul Industriei Române de Apărare (ROMDEF) susține că această limitare nu se rezolvă prin avioane de vânătoare, ci prin sisteme dedicate de apărare împotriva amenințărilor aeriene de joasă altitudine, amplasate în teritoriu. Mesajul central este că România are nevoie „urgentă de o capacitate reală” pentru acest tip de amenințări, iar problema imediată nu este lipsa tehnologiei, ci viteza cu care statul poate contracta și pune în operare capabilitățile. Ce schimbări cere ROMDEF în achiziții și coordonare ROMDEF propune un pachet de măsuri punctuale, cu accent pe accelerarea deciziei și a contractării: Constituirea imediată a unui Consiliu Consultativ Permanent , un mecanism instituționalizat care să reunească structurile de forță, CSAT , Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, împreună cu operatorii privați din domeniul apărării. Patronatul argumentează că, în prezent, întâlnirile dintre autorități și companii sunt sporadice și informale, fără rigoare, rezoluții și pași de urmat. Revizuirea urgentă a procedurilor de achiziții , pe motiv că, în prezent, de la identificarea nevoii până la achiziția efectivă durează între 2 și 5 ani , un interval considerat depășit de ritmul amenințărilor de la frontiera estică a NATO. ROMDEF indică faptul că state europene partenere, în special de pe flancul estic, au accelerat în ultimii ani ciclurile de achiziție pentru capabilități defensive fără să își compromită rigoarea procedurală. Unde ar trebui prioritizate sistemele Soluția avansată de ROMDEF vizează urgentarea achiziției și amplasării sistemelor în zonele de graniță și în jurul obiectivelor strategice , de la județele din proximitatea frontierei până la infrastructură critică, precum centrala de la Cernavodă . Patronatul mai susține că astfel de capabilități există, inclusiv în industria românească privată, însă „ritmul în care statul le poate contracta și opera” rămâne obstacolul principal. ROMDEF reprezintă interesele companiilor active în industria de apărare, tehnologii cu utilizare duală, infrastructură critică și logistică strategică, precum și securitate cibernetică și sisteme integrate. [...]
NATO își reafirmă angajamentul de apărare pentru România după incidentul cu dronă de la Galați , într-un mesaj care ridică miza pe componenta de descurajare și pe adaptarea apărării aeriene la amenințarea dronelor. Potrivit G4Media , secretarul general al NATO, Mark Rutte , a discutat cu președintele Nicușor Dan după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați. Rutte a transmis solidaritatea NATO cu România și a spus că alianța este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, în contextul incidentului soldat cu răniți. Mesajul NATO: descurajare și pregătire inclusiv împotriva dronelor În comunicatul redat de publicație, șeful NATO afirmă că alianța va continua să își crească nivelul de pregătire pentru a descuraja și a se apăra „împotriva oricărei amenințări, inclusiv din partea dronelor”. Totodată, Rutte califică drept „nesăbuit” comportamentul Rusiei și susține că acesta reprezintă „un pericol pentru noi toți”, indicând că efectele războiului „nu se opresc la graniță”. De ce contează: presiune pe apărarea aeriană și pe gestionarea riscului la frontieră Dincolo de dimensiunea politică, mesajul pune accent pe o problemă operațională: amenințarea dronelor, cu implicații directe pentru modul în care România și aliații își calibrează măsurile de supraveghere, alertare și apărare pe flancul estic. Rutte mai afirmă că NATO va continua să își întărească descurajarea și apărarea „acasă” și să sprijine Ucraina „în timp ce se apără împotriva agresiunii Rusiei”. [...]
