Creșterea cheltuielilor de apărare în Europa împinge cererea pentru drone, securitate cibernetică, metale și semiconductori - UE își extinde producția de muniție la 2 milioane de proiectile/an până la finalul lui 2025

Creșterea bugetelor de apărare mută bani către producție, tehnologie și materii prime , iar efectul se vede deja în industrii care pot scala rapid capacități sau pot acoperi vulnerabilități de lanț de aprovizionare, potrivit unei analize preluate de Economedia din Euronews. Europa își accelerează reînarmarea după decenii în care cheltuielile militare au fost tratate ca o zonă „tăcută” de economii, iar statele UE încearcă să recupereze întârzieri de producție. Consecința economică directă este redirecționarea investițiilor către cinci segmente: producția conexă apărării, drone, securitate cibernetică, metale industriale și semiconductori. 1) Producția conexă apărării: expansiune rapidă a capacităților Contractorii europeni tradiționali ( Rheinmetall , Leonardo, Saab și alții) beneficiază de relansarea comenzilor, într-un context în care investițiile în companii de apărare erau considerate, în urmă cu un deceniu, „incomode” politic. Un indicator al ritmului este muniția: capacitatea de producție a UE ar fi crescut de la aproximativ 300.000 de proiectile pe an în 2022 la o estimare de 2 milioane până la finalul lui 2025. Potrivit Financial Times și think tank-ului Parlamentului European, acesta este un ritm de expansiune industrială de peste trei ori mai rapid decât în perioadele de pace. În Germania, comenzile interne legate de apărare au crescut cu peste 50% la sfârșitul lui 2025 față de nivelurile deja ridicate de după invazie. 2) Dronele: trecerea de la achiziții la producție comună Analiza notează că războiul din Ucraina a făcut din dronă o tehnologie centrală în gândirea militară europeană, iar răspunsul a venit prin alocări bugetare mari și obiective de creștere a stocurilor. Franța a alocat 8,5 miliarde euro (aprox. 42,5 miliarde lei) pentru extinderea stocurilor de muniție și drone în cadrul noii legi de planificare militară, inclusiv o creștere de 400% a stocurilor de drone explozive înainte de 2030. În aprilie 2026, Germania și Ucraina au semnat un pachet de apărare de 4 miliarde euro (aprox. 20 miliarde lei), care include acorduri privind producția comună de drone, parte a unui efort mai amplu de extindere a producției europene de sisteme autonome. 3) Securitatea cibernetică: de la „IT” la infrastructură critică și conformitate Spațiul cibernetic este tratat ca domeniu de război, iar cheltuielile publice se mută spre protecția infrastructurii critice, nu doar spre „securitate IT” în sens clasic. În 2025, UE a alocat 145,5 milioane euro (aprox. 727,5 milioane lei) pentru consolidarea securității cibernetice în IMM-uri, administrații publice și furnizori de servicii medicale. La 20 ianuarie 2026, Comisia Europeană a propus un pachet privind securitatea cibernetică, cu modificări ale directivei NIS2, pentru simplificarea conformității și întărirea lanțului de aprovizionare ICT (tehnologia informației și comunicațiilor) împotriva riscurilor din țări terțe. 4) Metalele industriale: apărarea împinge cererea de materiale Echipamentele militare (nave, vehicule blindate, artilerie, lansatoare de rachete) au un consum ridicat de metal, ceea ce mută o parte importantă din bugetele de apărare către materii prime și industrii conexe. Goldman estimează că aproximativ 40% din creșterea cheltuielilor Europei pentru apărare va merge către achiziția de echipamente cu consum ridicat de metale, circa dublul normei obișnuite de 20% a NATO. 5) Semiconductorii: vulnerabilitate strategică și finanțare țintită Boomul investițiilor în apărare scoate în evidență dependența Europei de lanțuri externe de aprovizionare cu cipuri, în condițiile în care platformele moderne (ghidaj de rachete, arhitecturi ISR – informații, supraveghere și recunoaștere – și comunicații criptate) au nevoie de procesoare sofisticate și securizate, pe care Europa „în mare parte” nu le produce. Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP) , un vehicul de achiziții transfrontaliere de 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei) lansat în 2026, abordează această problemă prin finanțări alocate specific semiconductorilor pe bază de nitrură de galiu utilizați în sisteme radar și de război electronic, potrivit CEPA. De ce contează pentru companii și investitori Lista indică o schimbare de structură: nu este vorba doar de mai multe contracte militare, ci de o combinație între extinderea capacităților industriale , localizarea producției (inclusiv prin parteneriate) și întărirea lanțurilor de aprovizionare în domenii considerate critice. În practică, asta tinde să favorizeze companiile care pot livra rapid (muniție, drone), pot asigura conformitate și reziliență (cyber) sau pot furniza inputuri indispensabile (metale, semiconductori). [...]