Știri
Știri din categoria Apărare
Canada își redeschide opțiunile pentru înlocuirea flotei de vânătoare, iar interesul semnalat pentru programul GCAP poate complica planul de achiziție a F-35 și poate împinge în sus costurile și termenele. Potrivit Twz, ministrul canadian al apărării, David McGuinty, a spus după o întâlnire la Tokyo cu omologul său japonez, Shinjiro Koizumi, că Ottawa este „interesată să afle mai multe” despre Global Combat Air Program (GCAP), inițiativa Regatului Unit, Italiei și Japoniei pentru un avion de luptă de generația a șasea, cu Tempest ca platformă centrală.
Declarația este relevantă deoarece, până acum, nu existau semnale publice la nivel înalt că Canada ar lua în calcul GCAP. Mișcarea vine în contextul în care Ottawa reevaluează planul pentru F-35 și ia în calcul o „achiziție împărțită” (o flotă mixtă), pe fondul unei deteriorări a relației cu Washingtonul, notează publicația.
McGuinty a indicat că va duce discuția înapoi „la echipă” pentru a evalua opțiunea. În paralel, ideea ca Canada să intre în GCAP ca „observator” fusese vehiculată anterior: potrivit The Asahi Shimbun, oficiali japonezi citați sub protecția anonimatului au descris discuții între McGuinty și Koizumi despre un astfel de aranjament.
În logica programelor multinaționale, statutul de observator ar putea oferi acces la informații despre proiect și ar putea fi o treaptă către o implicare mai profundă, fără a garanta însă automat un rol industrial major.
Canada a anunțat în 2023 intenția de a cumpăra 88 de F-35, dar McGuinty a confirmat în aprilie că revizuirea achiziției continuă. Între timp, Ottawa are deja un angajament ferm pentru 16 F-35A, ca început al înlocuirii CF-18: patru aparate au fost plătite integral, iar pentru alte opt au fost cumpărate componente. Primele livrări pentru instruire la Luke Air Force Base (Arizona) erau așteptate în 2026, conform articolului.
Pe partea de costuri, Twz indică o escaladare semnificativă a estimării pentru cele 88 de F-35: de la 19 miliarde dolari la 27,7 miliarde dolari, fără armament și infrastructură. La un curs orientativ de 1 dolar ≈ 4,6 lei, asta înseamnă aproximativ 87,4 miliarde lei, respectiv 127,4 miliarde lei.
O flotă mixtă ar aduce, însă, costuri operaționale suplimentare, prin dublarea unor elemente de infrastructură și instruire, aspect recunoscut și de comandantul Forțelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF), lt. gen. Jamie Speiser-Blanchet, citat de Twz.
Până acum, în scenariul unei flote mixte, Saab Gripen E era văzut drept candidatul cel mai probabil să completeze F-35, iar Suedia a făcut o ofertă puternică, inclusiv cu propunerea de a construi avionul în Canada. În plus, Saab a devenit „candidatul preferat” pentru viitoarea capabilitate canadiană de avertizare timpurie și control aerian (AEW&C) prin platforma GlobalEye, potrivit articolului.
Dacă Ottawa ar urmări însă un avion de generația a șasea, GCAP ar putea deveni „singura alegere realistă”, în condițiile în care programul european rival FCAS este descris ca fiind prăbușit, iar șansele ca Canada să obțină Boeing F-47 sunt prezentate ca reduse.
Pentru Canada, Tempest ar avea și o potrivire operațională: GCAP pune accent pe autonomie mare și încărcătură utilă ridicată (aproximativ dublă față de F-35A, potrivit Twz), caracteristici relevante pentru distanțele mari și pentru presiunea de securitate din Arctica.
Chiar și în ipoteza unei apropieri de GCAP, articolul subliniază limitele practice: cerințele naționale ale partenerilor sunt deja setate, iar împărțirea muncii (workshare) ar fi în mare parte decisă între cei trei membri principali, ceea ce face dificilă o intrare târzie cu beneficii industriale semnificative.
În plus, Twz avertizează că intrarea în serviciu în 2035, termenul-țintă al GCAP, este „foarte puțin probabilă”. Canada ar fi a patra la rând, după partenerii de bază, ceea ce ar putea forța Ottawa să cumpere mai multe F-35 decât într-un scenariu de tranziție scurtă și să mențină CF-18 în serviciu mai mult timp, deși flota îmbătrânește și sprijinul logistic devine tot mai dificil.
În acest moment, semnalul politic este mai degrabă unul de explorare decât de decizie: Canada își lărgește plaja de opțiuni pentru un program cu miză bugetară și industrială majoră, dar orice pas concret către GCAP ar implica renegocierea calendarului de înzestrare și acceptarea unor costuri de integrare mai mari pentru o flotă mixtă.
Recomandate
Doborârea a 660 de drone într-o singură noapte arată presiunea tot mai mare pe apărarea aeriană rusă , într-un val de atacuri ucrainene care a vizat inclusiv regiunea Moscovei și infrastructură din Tula, potrivit HotNews . Ministerul Apărării de la Moscova a prezentat cifra drept una dintre cele mai mari de la începutul războiului. Dronele au fost distruse deasupra a peste zece regiuni, inclusiv în zona Moscovei, dar și în Peninsula Crimeea (anexată ilegal de Rusia în 2014), precum și deasupra Mării Negre și Mării Azov, conform comunicării ministerului rus. Tula, între țintele principale: chimie și energie, potrivit canalelor rusești de Telegram Regiunea Tula, la aproximativ 180 km sud de Moscova, a fost una dintre țintele principale. Potrivit canalului de Telegram Astra, în orașul Novomoskovsk ar fi fost atacate combinatul chimic Azot și centrala electrică locală, unde ar fi izbucnit incendii, relatează Meduza . Tot în Novomoskovsk, canale rusești de Telegram au relatat că exploziile și zgomotul dronelor au fost auzite timp de câteva ore, potrivit Ukrainska Pravda . Guvernatorul regiunii, Dimitri Milaiev, a descris atacul ca fiind „masiv” și a spus că au fost doborâte 157 de drone. El a mai precizat că o casă a fost avariată într-un sat din districtul Șchekino, iar o femeie a fost rănită. Moscova: 47 de drone interceptate, fără detalii despre pagube O altă țintă a fost capitala Rusiei. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că cel puțin 47 de drone care se îndreptau spre oraș au fost interceptate. „Specialiștii serviciilor de urgență lucrează în locurile unde au căzut resturile.” Sobianin nu a menționat dacă au existat victime sau pagube. Context: Zelenski vorbește despre o campanie de 40 de zile În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a aprobat o campanie de 40 de zile, după consultări cu șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), menită să „influențeze” Rusia pentru a pune capăt războiului, potrivit Reuters, citat de HotNews . „Am aprobat o operațiune de 40 de zile a Serviciului pentru a influența statul agresor, cu scopul de a exercita presiuni pentru încetarea războiului.” HotNews notează că, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă, în special asupra infrastructurilor energetice, cu scopul de a reduce veniturile Kremlinului folosite pentru finanțarea războiului. Săptămâna trecută, un atac ucrainean a provocat un incendiu la o rafinărie din sud-estul Moscovei. În aceeași noapte, Rusia a lansat la rândul ei atacuri, iar Ministerul Apărării Naționale din România a ridicat un elicopter IAR 330 Puma pentru monitorizarea unor ținte aeriene la graniță, după un atac rusesc în regiunea Odesa; Kievul a fost bombardat joi seară, însă apărarea ucraineană ar fi respins atacul cu rachete. [...]
Noua Zeelandă anticipează că prezența militară a Chinei în Pacific va deveni „persistentă”, cu efecte directe asupra rutelor aeriene și a riscului operațional în regiune , potrivit unui document intern citat de G4Media . Raportul, obținut de AFP în baza legislației privind libertatea de informare și preluat de Agerpres, indică faptul că testele de rachete balistice și tranzitele Marinei chineze sunt așteptate să se repete pe măsură ce Beijingul își consolidează prezența. Documentul este datat decembrie 2025 și a fost redactat de Forțele de Apărare și Ministerul de Externe din Noua Zeelandă, în contextul monitorizării unei flotile chineze în Marea Filipinelor. Raportul (15 pagini) a fost transmis premierului Christopher Luxon și miniștrilor responsabili de apărare, externe și servicii de informații, însă o mare parte a conținutului a fost cenzurată din motive de securitate națională, confidențialitate și protecția vieții private. De ce contează: impact operațional asupra aviației și a mediului de afaceri În secțiunile necenzurate, oficialii neozeelandezi notează că desfășurarea din februarie 2025 a trei nave de război chineze în Marea Tasmaniei (între Australia și Noua Zeelandă) s-a derulat în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția ONU privind dreptul mării. Totuși, raportul critică modul de notificare a intențiilor de a efectua exerciții cu muniție reală, despre care Wellingtonul spune că „nu corespund celor mai bune practici internaționale” și că au obligat „mai multe companii aeriene să își modifice ruta”. Această observație mută discuția din zona strict militară în cea a riscurilor operaționale: exercițiile și notificările asociate pot produce perturbări în planificarea zborurilor, cu efecte în lanț asupra costurilor și programelor de transport în regiune. Context: extinderea graduală a prezenței Chinei în Pacificul de Sud Raportul mai arată că desfășurarea Beijingului din decembrie în Marea Filipinelor este „în concordanță cu expansiunea progresivă” a prezenței de securitate maritimă a Chinei în Pacificul de Sud în ultimul deceniu. Documentul menționează o gamă largă de nave militare operate de China în regiune, inclusiv: nave-spital; nave amfibii mari, folosite și pentru operațiuni de ajutor umanitar și intervenții în caz de dezastre; nave de sprijin pentru evenimente spațiale. Aceste nave de sprijin spațial sunt descrise ca fiind concepute pentru a urmări lansările de rachete, sateliții și activitatea rachetelor intercontinentale. Ce urmează: supraveghere mai intensă și coordonare cu Australia Potrivit documentului, Noua Zeelandă menține „contact strâns” cu omologii australieni și desfășoară supraveghere operațională asupra navelor chineze monitorizate. În același timp, raportul anticipează că episoade precum tranzitul grupului operațional al Marinei chineze în Marea Tasmaniei (februarie) și lansarea unei rachete balistice intercontinentale în Pacific (septembrie 2024) vor deveni elemente recurente ale „mediului strategic” regional. [...]
NATO pregătește contracte de apărare de zeci de miliarde de dolari la summitul din 7–8 iulie de la Ankara, într-un test al capacității aliaților de a transforma creșterea bugetelor militare în producție efectivă, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile secretarului general Mark Rutte . Rutte a spus, într-o intervenție la Atlantic Council, că la reuniunea din Turcia aliații vor prezenta „zeci de miliarde” de dolari în noi contracte legate de apărare. Miza, în formularea sa, este trecerea de la angajamente de cheltuieli la livrări concrete: extinderea bazei industriale de apărare din Europa, creșterea producției de muniție și armament și reducerea unor „goluri de capabilități” (deficite de echipamente și capacități militare) la nivelul Alianței. Sprijinul pentru Ucraina rămâne pe agendă, cu accent pe apărare aeriană Pe lângă pachetul de contracte, NATO ar urma să își reafirme sprijinul pentru Ucraina la același summit, iar președintele Volodîmîr Zelenski este așteptat să participe, conform lui Rutte. Contextul invocat este presiunea pusă de Kiev pentru mai multe sisteme de apărare aeriană, interceptori și capabilități cu rază lungă, după atacuri repetate ale Rusiei cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, infrastructurii energetice și obiectivelor civile. Rutte a reiterat ideea că securitatea Ucrainei este inseparabilă de securitatea Europei și a avertizat că o victorie a Rusiei ar reprezenta o amenințare directă pentru flancul estic al NATO. Ankara, „momentul livrărilor” și rolul industriei turcești Oficialii NATO descriu summitul drept un moment-cheie pentru a converti creșterea cheltuielilor de apărare în producție industrială. Rutte a indicat că aliații au făcut „progrese bune” înaintea reuniunii, inclusiv prin creșterea investițiilor în forțele și capabilitățile necesare apărării teritoriului Alianței, și a cerut statelor membre să „cheltuiască mai mult și mai bine”, astfel încât producția să țină pasul cu nivelul amenințării pe care o reprezintă Rusia. Turcia, ca stat gazdă, își poziționează industria de apărare ca parte importantă a efortului de reînarmare al NATO, iar oficiali turci au descris producția de apărare drept o temă centrală la Ankara, alături de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina. „NATO 3.0”: de la descurajare la mobilizare industrială Rutte a folosit conceptul „NATO 3.0” pentru a descrie o nouă etapă a Alianței, determinată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de intensificarea amenințărilor globale, în care accentul se mută spre mobilizare industrială. În această logică, aliații europeni ar urma să își asume o responsabilitate mai mare pentru apărarea convențională, prin capacitatea de a produce armament, muniție și sisteme de apărare aeriană la un ritm adecvat noii realități de securitate din Europa. [...]
Coreea de Sud își mută rapid armata spre un model „drone-first”, cu efect direct asupra modului de luptă și a industriei locale de apărare , printr-un plan care vizează instruirea a 500.000 de „războinici ai dronelor” și dotarea unităților din prima linie cu zeci de mii de sisteme fără pilot, potrivit HotNews . Miza este contracararea amenințărilor din partea Coreei de Nord, pe fondul lecțiilor din războiul din Ucraina. Planul Ministerului Apărării de la Seul prevede producția, până în 2029, a aproximativ 110.000 de drone pentru forțele terestre, navale, aeriene și infanteria marină, cu obiectivul ca acestea să devină echipament standard pentru fiecare soldat. „Dronele nu ar mai trebui să fie echipamente utilizate doar de un număr limitat de unități, ci un instrument universal de luptă.” Ministrul Apărării, Ahn Gyu-back , a susținut că dronele ar trebui folosite de trupe ca „a doua armă personală” și a avertizat că utilizarea pe scară largă a dronelor ieftine schimbă natura războiului. Ce se schimbă operațional: de la comandament central la utilizare în fiecare armă Pe lângă extinderea flotei, planul include reorganizarea operațiunilor astfel încât fiecare ramură a armatei să poată desfășura misiuni de supraveghere și atac cu drone, în locul dependenței de un comandament centralizat. În paralel, Seul vrea să accelereze achiziția de drone ieftine și să introducă capabilități avansate, inclusiv: peste 20.000 de drone ieftine, de unică folosință; sisteme de tip „roi” (grupuri coordonate de drone) bazate pe inteligență artificială; drone capabile să survoleze o zonă, să aștepte identificarea unei ținte și să o atace prin autodistrugere. Producție internă și reguli de achiziții: impuls pentru industria locală Ministrul Apărării a precizat că toate componentele vor fi produse în țară, fără utilizarea pieselor din China, invocând preocupări de securitate. În același timp, ministerul anunță modificarea regulilor de achiziții pentru a accelera integrarea tehnologiilor dezvoltate în sectorul civil și pentru a sprijini formarea unei industrii naționale puternice în domeniul dronelor. Context politic și presiune demografică Programul vine într-un moment sensibil politic: o instanță sud-coreeană l-a condamnat luna aceasta pe fostul președinte Yoon Suk Yeol la 30 de ani de închisoare, într-un dosar legat de o incursiune a unei drone militare în Coreea de Nord, despre care procurorii au spus că ar fi urmărit să justifice o tentativă de instituire a legii marțiale în 2024. Actuala administrație, condusă de președintele Lee Jae Myung , a desființat structura responsabilă de operațiunile cu drone, iar noul plan prevede o organizație axată pe politici, dezvoltarea capabilităților și sprijin logistic, în timp ce operațiunile vor fi transferate către unitățile militare. În fundal, declinul demografic reduce baza de recrutare, ceea ce împinge armata să se bazeze mai mult pe automatizare și sisteme fără pilot pentru a-și menține capacitățile de luptă. [...]
MApN a activat procedurile de alertare și monitorizare în nordul județului Tulcea , după ce Rusia a lansat, în noaptea de joi spre vineri, un nou val de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, potrivit Mediafax . În contextul „evoluției situației aeriene”, Forțele Aeriene Române au trimis în misiune de monitorizare un elicopter IAR 330 Puma. Aeronava a decolat la ora 03:57, după detectarea unor ținte aeriene aflate la 31 de kilometri est de Sulina. RO-Alert în Tulcea și intervalul alertei aeriene Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind necesitatea activării măsurilor de alertare a populației. Ulterior, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din nordul județului Tulcea, emis la ora 03:47. Alerta aeriană a fost ridicată la ora 04:23. Ce spune MApN despre spațiul aerian al României Ministerul Apărării Naționale precizează că, pe durata incidentului, nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României. De asemenea, autoritățile nu au raportat situații în care vreun vehicul aerian să fi lovit solul pe teritoriul național. MApN mai arată că monitorizează permanent situația de securitate din zona de frontieră și că informează în timp real structurile aliate despre evoluțiile generate de atacurile Federației Ruse în apropierea graniței României, menținând legătura cu aliații. Context: incidente repetate la frontieră Pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de pe Dunăre, România s-a confruntat cu mai multe incidente în zona de frontieră. În ultimii ani, MApN a confirmat în repetate rânduri descoperirea unor fragmente de drone pe teritoriul național, în județele Tulcea și Galați, iar în unele cazuri au fost emise mesaje RO-Alert și au fost ridicate de la sol aeronave militare române și aliate pentru monitorizarea spațiului aerian. [...]
Belarus testează o mobilizare locală lângă granița NATO, iar mișcarea crește presiunea de securitate pe flancul estic , într-un moment în care Minsk încearcă simultan să transmită semnale de detensionare către Occident, potrivit Focus . Exercițiul, desfășurat în regiunea Grodno, la granița cu Polonia și Lituania, alimentează tensiunile cu cele două state. În cadrul exercițiului sunt convocați recruți și rezerviști pentru actualizarea datelor personale, relatează publicația poloneză fakt.pl, citată de Focus. Ministerul belarus al Apărării a anunțat, într-o declarație scurtă, că din 20 iunie sunt chemați recruți în orașul Oșmiany, aproape de frontiera cu Lituania, iar „se așteaptă ca în total aproximativ 2.000 de locuitori” ai zonei să participe. Verificarea procedurilor de convocare ar urma să dureze până la 2 iulie. Ce semnifică pentru flancul estic al NATO Un expert militar polonez, Juliusz Sabak, a apreciat pentru portalul „Defence 24” că astfel de activități belaruse pot fi tratate ca rutină, dar trebuie urmărite atent, fără a indica în acest moment o amenințare directă. În același timp, el a avertizat că, pe fondul presiunii ruse asupra lui Aleksandr Lukașenko, situația de la granița estică a NATO rămâne un punct care cere atenție constantă. Contextul: presiunea Rusiei și avertismentele Ucrainei „ The Wall Street Journal ” a relatat că Vladimir Putin îl presează pe Lukașenko pentru a putea ataca mai eficient Ucraina. Deși regimul de la Minsk susține oficial că nu este implicat în război, Focus notează că Belarus a sprijinit invazia încă de la început, logistic și politic. Din perspectiva Ucrainei, riscul este mai ridicat. United24 Media a scris că exercițiul are loc într-un moment în care Rusia își intensifică presiunea pentru o utilizare mai amplă a teritoriului belarus în operațiuni militare împotriva Ucrainei și pentru posibile acțiuni hibride împotriva statelor NATO. În același registru, general-maiorul Oleksandr Pivnenko, comandant al Gărzii Naționale a Ucrainei, a spus că pericolul unor operațiuni militare de pe teritoriul belarus ar deveni „real” dacă Rusia ar concentra 70.000 de soldați în Belarus. Separat, pe 19 iunie, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că pe teritoriul belarus ar funcționa emițătoare pentru ghidarea dronelor rusești și i-a acordat lui Lukașenko o săptămână pentru a le demonta. Semnale mixte: exerciții militare, dar și relaxări punctuale În paralel cu aceste evoluții, Minsk a încercat în ultimele săptămâni să reconstruiască încrederea în dialogul cu Occidentul, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici, între care laureatul Nobel pentru Pace Ales Bialiatski și jurnalistul Andrzej Poczobut. Totodată, SUA au relaxat unele sancțiuni economice împotriva Belarusului, potrivit informațiilor prezentate de Focus. [...]
