Știri
Știri din categoria Apărare
Cererea de finanțare a Pentagonului pentru războiul împotriva Iranului întâmpină rezistență politică semnificativă. Solicitarea de peste 200 de miliarde de dolari este considerată de unii oficiali ca având șanse reduse de aprobare în Congres. Aceasta vine pe fondul unei campanii comune SUA-Israel care a lovit mii de ținte în ultimele săptămâni, generând o creștere rapidă a costurilor.
Cererea de finanțare a Pentagonului va declanșa probabil o bătălie politică majoră în Congres. În timp ce sprijinul public pentru acest efort militar rămâne slab, democrații s-au arătat extrem de critici față de inițiativă. Deși republicanii și-au exprimat sprijinul pentru cererea suplimentară, nu au reușit să contureze o strategie legislativă clară pentru a depăși pragul de 60 de voturi necesar în Senat.
Unii oficiali de la Casa Albă sunt sceptici cu privire la șansele de aprobare ale cererii. Aceștia subliniază că, deși Pentagonul a lansat mai multe propuneri de finanțare în ultimele săptămâni, sprijinul politic necesar nu este garantat.
În interiorul Pentagonului, eforturile de susținere a cererii de finanțare sunt conduse de secretarul adjunct al Apărării, Steven Feinberg. Acesta s-a concentrat pe creșterea producției de muniții de precizie, care au fost rapid epuizate de conflictul în desfășurare. Biroul său a elaborat o serie de pachete pentru a remedia rapid lipsa de muniții și a stimula industria de apărare a SUA.
Experții avertizează că cererea de finanțare va testa popularitatea războiului și va provoca o luptă politică aprigă. Mark Cancian, consilier principal la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a declarat că opoziția față de implicarea SUA în conflict se va concentra asupra acestei cereri.
O problemă suplimentară legată de cererea de finanțare este capacitatea industriei de apărare a SUA de a crește producția. Experții subliniază că viteza de producție este limitată de numărul de muncitori disponibili, facilitățile de producție și materialele critice necesare pentru fabricarea armelor sofisticate. Elaine McCusker, fost controlor financiar interimar al Pentagonului, a menționat că simpla injectare de fonduri nu garantează obținerea mai rapidă a rezultatelor.
În concluzie, cererea de finanțare a Pentagonului pentru războiul împotriva Iranului este un subiect sensibil care va genera dezbateri intense în Congres. Rezistența politică și provocările logistice și economice vor juca un rol crucial în determinarea viitorului acestei inițiative.
Recomandate
SUA și-au retras bombardierele de la RAF Fairford la o săptămână după arestarea a cinci bărbați suspectați că pregăteau un atac, într-un dosar pe care autoritățile britanice îl leagă posibil de Iran, potrivit Axios . Mișcarea are relevanță operațională: Fairford este una dintre puținele baze din Europa potrivite pentru bombardiere grele americane, iar retragerea flotei reduce temporar prezența acestui tip de capabilitate în Marea Britanie, pe fondul unei amenințări descrise ca „acută” la adresa activelor SUA. Ce s-a întâmplat lângă baza RAF Fairford Poliția a fost chemată la RAF Fairford (la circa 145 km vest de Londra) în dimineața zilei de duminică, 27 septembrie, după ce un fermier local a raportat trei dube albe mari parcate în apropiere și „bărbați cu glugi și măști” alergând spre un câmp. Ofițeri înarmați au intervenit în zona Whelford, la aproximativ 1,6 km de bază, au arestat cinci suspecți, au evacuat proprietăți din apropiere și au percheziționat trei vehicule. Cei cinci au fost inițial reținuți sub suspiciunea unor infracțiuni prevăzute de Legea Explozibililor, iar ulterior pentru suspiciunea de pregătire a unui act terorist. De ce contează retragerea bombardierelor SUA La o săptămână după arestările inițiale, un oficial al Pentagonului a spus că toate bombardierele americane dislocate la RAF Fairford s-au întors la bazele lor din SUA, fără a oferi un motiv. În paralel, o sursă militară NATO a declarat luni că „se crede în continuare că Iranul reprezintă o amenințare acută pentru activele SUA în Regatul Unit”. În acest context, retragerea bombardierelor indică o ajustare de postură într-un moment în care ancheta este în desfășurare, iar detaliile presupusului complot rămân „în mare parte neexplicate”, conform aceleiași surse. Indicii privind o posibilă implicare iraniană și reacția Teheranului Președintele SUA Donald Trump a afirmat că cei implicați ar fi plănuit „pagube mari”, iar secretarul de stat Marco Rubio a indicat „mâinile unui actor străin”. Poliția britanică antiteroristă a confirmat ulterior că analizează dacă un stat străin ar fi putut fi implicat, înainte ca premierul Andy Burnham să spună miercuri că ar putea exista o legătură iraniană. Iranul a respins acuzațiile și, joi, a convocat ambasadorul britanic la Teheran pe acest subiect. Cine sunt suspecții și ce au găsit anchetatorii Potrivit poliției, cei cinci bărbați reținuți sunt cetățeni britanici cu vârste între 23 și 25 de ani, care locuiesc la Londra. Ei au fost eliberați pe cauțiune la o zi după arestare. Un cetățean cu dublă cetățenie britanică-iraniană, în vârstă de 25 de ani, a fost arestat ulterior la Londra, într-o anchetă descrisă de poliție drept „extrem de complexă”, și a fost de asemenea eliberat pe cauțiune. Anchetatorii au spus că nu au găsit dispozitive explozive, dar au recuperat o cantitate de benzină în urma perchezițiilor vehiculelor. Suspecții rămân sub investigație și sunt supuși unor condiții stricte privind deplasarea și contactele. De ce ar fi RAF Fairford o țintă Fairford, deschisă în 1944, este una dintre puținele baze ale Forțelor Aeriene ale SUA din Europa potrivite pentru bombardiere grele și este baza preferată pentru astfel de operațiuni. În 2026, a fost folosită de forțele americane în contextul unor acțiuni care vizau Iranul, după ce Marea Britanie a aprobat o solicitare a SUA privind utilizarea bazei pentru lovituri defensive. În iulie, Gardienii Revoluției din Iran au declarat că baza este o țintă legitimă și au avertizat că orice bază folosită pentru lansarea de atacuri ar putea fi vizată. Bombardierele dislocate la Fairford erau suficient de mari pentru a transporta muniții ghidate de precizie de tip „bunker-busting”, concepute să penetreze depozite fortificate de armament. [...]
O posibilă reducere a prezenței militare americane în Europa este luată în calcul de Pentagon, pe fondul unei revizuiri strategice care ar urma să se încheie în decembrie, potrivit Focus . Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a sugerat că o parte dintre soldați și echipamente ar putea fi relocate din Europa fie înapoi în SUA, fie în emisfera vestică. Mutarea ar fi legată de o „nouă împărțire a sarcinilor” în NATO , în care aliații europeni ar urma să preia mai mult din responsabilitatea apărării convenționale pe continent. Hegseth a invocat explicit obiectivul de „mai multă împărțire a poverii” în Europa, în linie cu strategia de securitate și apărare a SUA. Ce se știe despre posibila relocare din Europa Informațiile citate de publicație din „The Hill” indică două destinații posibile pentru o parte din forțe: revenirea în Statele Unite; redislocarea în emisfera vestică. În Europa sunt staționați în prezent aproximativ 80.000 de militari americani, însă nu este clar câți ar putea fi retrași, potrivit aceleiași surse. Pivot operațional: mai multă prezență în America Centrală și de Sud În paralel, administrația americană își intensifică acțiunile împotriva cartelurilor de droguri în America Centrală și de Sud. Hegseth a spus că SUA își extind „prezența și amprenta” în regiune împreună cu parteneri locali și a menționat cooperarea cu Ecuador, Honduras, Guatemala și Panama. Oficialul american a legat această direcție și de arestarea fostului lider venezuelean Nicolás Maduro de către armata SUA, descrisă drept un pas „curajos” al președintelui Donald Trump. Controverse și reacții: acuzații privind abuzuri și o dezmințire oficială Hegseth a vorbit deschis despre un „război” împotriva cartelurilor și despre accelerarea operațiunilor. În ultimul an au fost efectuate numeroase misiuni în Caraibe și estul Pacificului împotriva presupusului trafic de droguri, inclusiv acțiuni orientate către așa-numite „stații plutitoare de realimentare” în largul coastelor Ecuadorului, unde nave mari de pescuit ar fi oprite, echipajele debarcate, iar navele distruse. Human Rights Watch și organizații locale ale pescarilor au protestat față de arestări considerate nelegale, rele tratamente și distrugerea navelor fără dovezi solide. Instanțe din Ecuador au eliberat deja 56 de membri ai unor echipaje, pe motiv de lipsă de probe, potrivit articolului. În același timp, guvernul Guatemalei a negat oficial existența unui acord militar de tipul celui invocat în contextul cooperării regionale. De ce contează pentru Europa Semnalul transmis de Pentagon indică o posibilă recalibrare operațională: mai multă presiune pentru ca statele europene să acopere o parte mai mare din apărarea convențională, în timp ce SUA își pot reorienta resursele către emisfera vestică. Deocamdată, amploarea oricărei retrageri rămâne neclară, iar concluziile revizuirii strategice sunt așteptate până în decembrie. [...]
SUA transmit aliaților că Europa coboară pe lista de priorități, iar asta împinge NATO spre o redistribuire a forțelor și a costurilor de apărare , potrivit HotNews . Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a cerut modernizarea infrastructurii militare a Alianței pentru a muta forțe și echipamente „de la vest la est”, în timp ce Washingtonul își reevaluează prezența militară pe continent. Declarațiile au fost făcute la o masă rotundă organizată în cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, în contextul în care SUA își revizuiesc poziționarea globală a forțelor. În același timp, Whitaker a indicat că Europa este abia a patra prioritate strategică a Washingtonului, după securitatea internă, emisfera vestică și Pacific, conform Politico . Ce înseamnă „mutarea de la vest la est” pentru NATO Whitaker a susținut că Alianța trebuie să-și actualizeze infrastructura pentru a putea reloca rapid trupe și tehnică spre flancul estic, „unde ne-am aștepta la orice conflict viitor”. În acest cadru, el a indicat mai multe puncte vulnerabile care ar intra în atenția procesului de reevaluare a prezenței americane în Europa: baze militare învechite; lanțuri de aprovizionare cu combustibil; acorduri care reglementează staționarea trupelor americane în Europa; mobilitatea militară (capacitatea de a deplasa rapid resurse și forțe). Oficialul american a invocat și discuțiile cu comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius , pe tema mobilității militare și a transferului de resurse către est. În paralel, oficiali europeni au avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să atace o țară NATO până la finalul acestui deceniu. Mesajul către Europa: mai multă autonomie și cheltuieli mai mari Whitaker nu a anunțat o decizie concretă privind relocarea sau retragerea trupelor americane, dar a spus explicit că SUA își reevaluează angajamentele globale pentru a evita „dispersarea excesivă” a resurselor militare și pentru a împinge aliații spre o capacitate mai mare de autoapărare. „Statele Unite nu se retrag. Vă cerem doar să faceți un pas înainte.” În același registru, el a criticat statele care nu își respectă angajamentele privind cheltuielile de apărare, dând exemplul Cehiei, care ar aloca aproximativ 1,8% din PIB, sub pragul actual de 2% stabilit de NATO. Unde se leagă poziția UE și a aliaților din est Andrius Kubilius a pledat pentru reducerea dependenței militare a Europei de Washington, menționând eforturile UE de a-și dezvolta capacități proprii, inclusiv sisteme de apărare împotriva dronelor, comunicații prin satelit și supraveghere. La aceeași dezbatere, consilierul prezidențial polonez Marcin Przydacz a cerut accelerarea cheltuielilor de apărare în Europa de Vest și a insistat că NATO, nu UE, trebuie să rămână responsabilă pentru apărarea colectivă a Europei. În lipsa unor decizii anunțate, semnalul operațional rămâne însă unul direct: Washingtonul își reordonează prioritățile, iar europenii sunt așteptați să acopere mai mult din efortul de apărare, inclusiv prin investiții care să permită mutarea rapidă a forțelor către flancul estic. [...]
Ucraina își schimbă rapid apărarea aeriană pentru a opri dronele rusești cu reacție , care zboară mai repede și reduc fereastra de reacție a apărătorilor, potrivit Kyiv Post . Ministerul ucrainean al Apărării spune că Rusia trimite „grupuri mici” de astfel de drone în regiuni diferite, iar Kievul caută soluții de interceptare mai ieftine și mai ușor de extins, însă producția și instruirea rămân blocaje. Noile drone rusești au început deja să producă efecte operaționale. Pe 10 octombrie, muniții rătăcitoare cu turboreactor au avariat facilități de distribuție a energiei în regiunea Kiev, rănind patru persoane și provocând căderi de tensiune care au oprit toate cele trei linii de metrou și au scos din funcțiune stații municipale de pompare a apei. De ce contează: viteza comprimă timpul de detectare și interceptare Ministerul Apărării indică faptul că dronele cu reacție zboară cu aproximativ 400 km/h, ceea ce scurtează timpul disponibil pentru detectare și angajare. În paralel, rachetele balistice rămân o problemă separată, dar accentul imediat se mută pe această categorie de drone, mai greu de contracarat cu mijloacele folosite împotriva dronelor cu elice. Ministrul Apărării, Ievhen Hmara, descrie schimbarea ca pe o transformare a amenințării, pe fondul unei eficiențe ridicate împotriva dronelor „Shahed” standard: „Eficiența contracarării dronelor standard «Shahed» depășește deja 90%. Principala provocare acum sunt dronele cu reacție, care necesită viteze de interceptare diferite.” Cum răspunde Kievul: soluții „mai ieftine”, dar greu de scalat Deși ministerul spune că nu oferă detalii despre „inovațiile” folosite (menționând RBC-Ukraine ca sursă pentru formularea privind „interceptarea inovatoare”), materialul indică mai multe direcții de lucru: F-16 cu tunuri de 20 mm : piloții ar fi folosit deja tunurile împotriva dronelor cu reacție, iar Ucraina urmărește „zeci de mii” de cartușe, ca alternativă mai ieftină la rachetele aer-aer. Interceptori dedicați : ministerul testează și standardizează („codifică”) modele capabile să doboare drone cu reacție; producătorii lucrează cu armata la prototipuri, inclusiv o dronă cu reacție numită Griffen , despre care se afirmă că a interceptat cu succes o țintă în iulie. Program de „rachete mici” : președintele Volodîmîr Zelenski spune că sunt așteptate rezultate în a doua jumătate a lunii, iar producția ar urma să crească dacă testele reușesc. Turele cu tun controlate de inteligență artificială : ar fi fost desfășurate în jurul Kievului în octombrie, după ce Rusia a început să vizeze poduri peste Nipru; relatările citate indică 12 instalate și încă opt planificate, cu avertismentul unui consilier în apărare că reprezintă doar „ultima linie” și nu pot proteja întregul oraș. Problema majoră rămâne extinderea rapidă a acestor soluții . Associated Press este citată cu estimarea că accelerarea producției de interceptori și instruirea piloților ar putea dura trei până la șase luni , depășind o țintă de final de octombrie. RBC-Ukraine mai notează că complexitatea tehnică și costurile ridicate ale componentelor , în special ale motoarelor cumpărate în mare parte din străinătate, limitează ritmul de producție al interceptorilor cu reacție. De la „experiment” la utilizare în masă: creșterea volumelor în 2026 Dronele cu reacție nu sunt complet noi în conflict, însă utilizarea lor ar fi crescut puternic. Potrivit publicației de apărare Militarnyi, Rusia ar fi lansat aproximativ 1.400 de drone Geran cu reacție în primele luni din 2026, față de 180 în tot anul 2025. Totodată, Rusia ar fi început lansările Geran-4 în mai, iar Forțele Aeriene ucrainene au afirmat în august că, în unele atacuri, până la două treimi dintre drone erau cu reacție, cu circa 2.850 lansări documentate într-o singură lună și aproape 3.500 în septembrie. Pentru Ucraina, miza imediată este să transforme rapid testele și soluțiile punctuale în capacități repetabile, cu costuri sustenabile și producție suficientă, într-un context în care viteza și altitudinea acestor drone reduc eficiența mijloacelor clasice de apărare apropiată. [...]
NATO își întărește postura de descurajare pe flancul estic , pe fondul intensificării „atacurilor hibride” atribuite Rusiei și al incertitudinilor legate de viitoarea prezență militară americană în Europa, potrivit HotNews . Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, a transmis la Varșovia că Alianța este „gata să lupte, chiar în această seară” dacă un stat membru ar fi atacat. Mesajul operațional: răspuns rapid și „ripostă masivă” În cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, Grynkewich a descris NATO drept o alianță defensivă, dar a insistat că orice atac asupra unui aliat va fi blocat, neutralizat și respins, astfel încât să devină „absolut inutil”. „Dacă cineva este suficient de nesăbuit încât să ne atace, vom riposta.” Generalul a susținut că un răspuns NATO nu s-ar limita la zona atacată, ci ar viza și infrastructura care „susține, menține și controlează” forța atacatoare. „Aceasta include nu doar forța atacatoare în sine, ci tot ceea ce susține, menține și controlează acea forță.” În același timp, el a spus că nu consideră un conflict „iminent sau inevitabil”. De ce contează: „zona gri” și presiunea asupra sprijinului pentru Ucraina Declarațiile vin într-un context de tensiuni crescânde între Europa și Rusia. Guverne europene acuză Moscova de o campanie de sabotaj, incursiuni cu drone și atacuri cibernetice, iar Rusia a avertizat luna trecută că ar folosi arme nucleare dacă NATO ar încerca să-i izoleze exclava Kaliningrad , notează articolul. Grynkewich a explicat că a ales să vorbească public despre planuri tocmai pentru a reduce neliniștea produsă de acte recente de sabotaj și incendiere și pentru a-i asigura pe „cei un miliard de cetățeni” ai Alianței că NATO „are totul sub control”. Separat, el a îndemnat statele europene să indice explicit când consideră Rusia responsabilă pentru astfel de acțiuni, argumentând că atribuirea publică ridică „costurile” pentru actorii implicați și are efect de descurajare. În viziunea sa, activitatea Rusiei în Europa urmărește să slăbească voința aliaților de a continua sprijinul pentru Kiev. Ce se schimbă pe teren: „Eastern Sentry” și efectul de descurajare Generalul a indicat că inițiative NATO precum misiunea „Eastern Sentry”, lansată pe 11 septembrie și care include resurse ale unor aliați precum Danemarca, Franța, Marea Britanie și Germania, ar fi produs deja efecte. „Rușii au fost mult mai atenți să evite trecerea frontierei cu drone în țările baltice sau în Polonia de când am implementat misiunea «Eastern Sentry».” Contextul politic: reevaluarea prezenței SUA în Europa În plan mai larg, articolul plasează aceste mesaje într-un moment de „vulnerabilitate” pentru Europa: Statele Unite reevaluează în prezent prezența militară pe continent, iar decizia ar urma să fie anunțată la sfârșitul anului și ar putea include reduceri de efective. În paralel, țările europene își accelerează consolidarea forțelor armate, pe fondul îndoielilor privind nivelul sprijinului american sub administrația președintelui Donald Trump. Grynkewich a încercat să reducă aceste îngrijorări, afirmând că Trump ar fi vorbit cu „dragoste” la summitul NATO de la Ankara din iulie. Ce urmează Pe termen scurt, miza este gestionarea incidentelor din „zona gri” — sabotaj, atacuri cibernetice, drone — care rămân sub pragul unui act de război, dar pot escalada. Pe termen mediu, atenția se mută și către decizia Washingtonului privind postura militară în Europa, care poate influența planificarea operațională și ritmul investițiilor europene în apărare. [...]
Rusia își ajustează racheta aerobalistică Kinzhal prin dezvoltarea unui nou focos exploziv-fragmentar , pe fondul unor probleme de precizie care ar fi redus comenzile interne și ar fi împins industria să redirecționeze capacități către Iskander-M, potrivit Kyiv Post , care citează evaluarea serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR) . HUR a anunțat pe 12 octombrie că Rusia lucrează la o versiune a rachetei Kinzhal lansate din aer, echipată cu un focos exploziv-fragmentar (care produce efecte atât prin suflul exploziei, cât și prin schije). Agenția ucraineană sugerează că modificarea ar putea fi o reacție la probleme de ghidaj, întrucât precizia este critică pentru focosul penetrant folosit împotriva țintelor fortificate. Ce se schimbă la Kinzhal și de ce contează În forma actuală, Kinzhal (9-S-7760, cunoscută și ca Kh-47M2) are două configurații de focos: unul penetrant exploziv și unul nuclear, iar specificațiile publicate indică o greutate a focosului de 450 kg. Noua variantă ar adăuga o opțiune exploziv-fragmentară, ceea ce ar indica o adaptare a modului de utilizare, dacă problemele de precizie limitează eficiența loviturilor asupra țintelor „întărite”. Impact operațional: comenzi mai mici și pivot spre Iskander-M Potrivit HUR, Rusia a redus semnificativ comenzile de stat pentru rachete Kinzhal în 2026 și a redirecționat capacități de producție, componente și materii prime către racheta balistică Iskander-M (9M723), lansată de la sol. Serviciul ucrainean pune această schimbare pe seama: problemelor de precizie ale Kinzhal; limitărilor platformelor aeriene folosite la lansare. Kinzhal este transportată de interceptoare MiG-31I și MiG-31K modificate. HUR susține că aceste aeronave au o durată de viață rămasă limitată și nu mai sunt produse de industria aeronautică rusă, ceea ce ar restrânge, în timp, capacitatea de utilizare a rachetei în configurația actuală. Context tehnic: legătura strânsă cu Iskander-M HUR afirmă că aproximativ 90% dintre componentele Kinzhal sunt comune cu cele ale rachetei Iskander-M 9M723. Diferențele menționate includ o carenă de coadă care se separă după pornirea motorului, un cap radar (radar seeker) descris de Rusia ca funcțional în orice condiții meteo, precum și un sistem activ de bruiaj și echipamente pentru lansarea de ținte false (decoy-uri). HUR a publicat evaluarea împreună cu un model 3D interactiv al rachetei și informații despre componente și producători pe platforma sa War & Sanctions. [...]
