Știri
Știri din categoria Apărare
Escaladarea crizei cu Iranul ridică miza pentru apărarea colectivă în Europa, iar NATO „devine din ce în ce mai importantă” pe fondul riscurilor de securitate percepute ca fiind mai directe pentru statele europene, potrivit unei analize prezentate de Digi24, pe baza unui interviu acordat de John Bolton postului TVP World.
Fostul consilier pentru securitate națională al SUA susține că guvernele europene nu ar trebui să trateze confruntarea cu Iranul ca pe o problemă exclusiv americană sau doar prin prisma riscului ca un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu să reducă sprijinul militar al SUA pentru Ucraina. În evaluarea sa, activitățile Iranului și capabilitățile sale în materie de rachete pot ajunge să afecteze direct Europa.
„Importanța alianței NATO crește, nu scade”, a spus Bolton.
Bolton argumentează că Europa este mai aproape geografic de Iran decât Statele Unite și ar putea fi atinsă de rachetele balistice iraniene cu rază medie de acțiune. În plus, el afirmă că Iranul ar fi desfășurat „un număr semnificativ” de activități teroriste în Europa, comparabile cu cele din America de Nord.
În acest context, mesajul central este că riscurile asociate Iranului nu se limitează la securitatea SUA, ci pot deveni o problemă de securitate europeană, ceea ce ar întări rolul NATO ca mecanism de coordonare și apărare colectivă.
În același interviu, Bolton îl critică pe Donald Trump pentru lipsa de claritate privind obiectivul SUA în criza iraniană. El spune că președintele american nu și-ar fi explicat clar ținta strategică – dacă urmărește distrugerea programului nuclear iranian, forțarea unei schimbări de regim sau un acord mai restrâns.
Bolton mai afirmă că Trump nu ar fi consultat Congresul, aliații din NATO, statele arabe din Golf și parteneri-cheie ai SUA din Asia înainte ca situația să se agraveze. În logica fostului consilier, această incertitudine de strategie și coordonare poate avea efecte mai largi asupra securității globale, inclusiv în dosarul Ucrainei.
Un alt punct invocat este riscul ca Teheranul să exercite presiuni asupra traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz – rută cheie pentru transportul de petrol și gaze între Iran și Oman. Bolton avertizează că o astfel de evoluție ar crea „un precedent foarte periculos” pentru alte căi navigabile internaționale similare.
Totodată, el susține că, chiar și în scenariul în care instalațiile nucleare iraniene ar fi grav avariate, Iranul ar putea reconstrui programul dacă își păstrează oamenii de știință și cunoștințele tehnice.
Recomandate
SUA iau în calcul extinderea „partajării nucleare” în Europa , într-o discuție confidențială cu aliații NATO menită să întărească garanțiile de securitate pe fondul temerilor că Washingtonul ar putea reduce prezența militară convențională pe continent, potrivit HotNews , care citează surse Financial Times . Oficiali americani și-au exprimat disponibilitatea pentru desfășurări suplimentare dincolo de cele șase țări care găzduiesc deja componente ale aranjamentelor nucleare ale SUA în Europa, au declarat pentru Financial Times trei persoane informate asupra discuțiilor. Potrivit acelorași surse, discuțiile sunt „extrem de confidențiale” și este posibil să nu ducă la nicio schimbare a acordurilor existente. Miza operațională ar fi extinderea posibilității ca mai multe state să găzduiască aeronave americane cu dublă capacitate (DCA) – avioane care pot executa atât misiuni convenționale, cât și nucleare – în contextul în care aliații europeni sunt presați să preia o parte mai mare din povara apărării convenționale. Cine ar fi cel mai interesat Potrivit surselor citate de Financial Times, cele mai interesate sunt „țările de pe flancul estic al NATO”, inclusiv Polonia și unele state baltice. O persoană familiarizată cu discuțiile a spus că acestea se poartă pe canalele NATO și că statele cele mai apropiate de granițele Rusiei au manifestat cel mai mare interes. Materialul Financial Times, preluat de HotNews, precizează că numele României nu este menționat. Context: temeri legate de retrageri și mesajul Pentagonului Discuțiile au loc pe fondul îngrijorărilor din Europa privind măsuri atribuite lui Donald Trump de retragere a trupelor americane și a unor sisteme de armament critice de pe continent. În acest cadru, două surse au indicat că deschiderea către o extindere a prezenței „nucleare” urmărește să demonstreze angajamentul SUA de a menține „umbrela nucleară”, chiar dacă sprijinul convențional ar putea fi redus. Șeful pentru politici al Pentagonului a declarat recent că Statele Unite vor continua să-și folosească armele nucleare pentru a proteja țările NATO, chiar dacă europenii vor prelua rolul principal în ceea ce privește forțele convenționale. Ce există deja în Europa și ce poate (și nu poate) face Franța În Europa sunt amplasate permanent bombe nucleare gravitaționale B61 la baze din Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia, care pot înarma avioane de luptă cu dublă capacitate precum F-16, Tornado și, în viitor, F-35. SUA nu mențin permanent în Europa bombardiere grele cu capacitate nucleară, dar acestea sunt desfășurate periodic pentru exerciții și „semnalizare strategică”, inclusiv B-52H și, uneori, B-2A, de regulă în Marea Britanie sau în baze din Europa continentală. În paralel, Franța a propus extinderea protecției umbrelei sale nucleare către alte state europene. La finalul lunii mai, Emmanuel Macron a anunțat că Norvegia a decis să adere la „descurajarea nucleară avansată” propusă de Paris, potrivit HotNews . Totuși, „cel puțin deocamdată”, Franța nu poate suplini capacitatea de descurajare oferită de SUA, potrivit experților citați de HotNews într-o analiză separată, disponibilă aici . În România, președintele Nicușor Dan a spus, la începutul lunii martie, că țara se află sub umbrela nucleară oferită de SUA prin apartenența la NATO, iar ministrul de Externe, Oana Țoiu, a confirmat că România și alte state au fost invitate de Franța la discuții, subliniind că proiectul este în faze incipiente și că decizia ar urma să fie luată de CSAT , potrivit HotNews . Ce urmează Deocamdată, discuțiile despre o eventuală extindere a aranjamentelor nucleare americane în Europa rămân la nivel exploratoriu și nu există, potrivit surselor citate, o certitudine că vor produce modificări ale acordurilor NATO de „partajare nucleară”, în care Washingtonul păstrează autoritatea exclusivă asupra utilizării armelor. [...]
România va primi întăriri NATO după incidentul cu drona rusească de la Galați , un semnal operațional că Alianța își ajustează rapid postura pe flancul estic, potrivit Știrile Pro TV . Spania urmează să trimită două elicoptere HN90, iar Italia va suplimenta contingentul militar deja prezent în România cu încă 100 de soldați, conform unor surse din Administrația Prezidențială citate de publicație. Măsurile vin după incidentul de săptămâna trecută din județul Galați, unde o dronă kamikaze de fabricație rusească a explodat pe teritoriul României. Președintele Nicușor Dan a declarat duminică faptul că drona prăbușită este „fără dubiu” de proveniență rusească și a publicat imagini cu fragmentele aparatului și inscripțiile identificate pe componentele recuperate. „Drona prăbușită joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniență rusească. Aceasta este concluzia fără dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice”, a transmis Nicușor Dan. Potrivit șefului statului, pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele sunt similare „până la identitate” cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și atribuite Federației Ruse. Confirmarea MApN și pașii următori către NATO și UE Ministerul Apărării Naționale a confirmat ulterior că este vorba despre o dronă kamikaze cu încărcătură explozivă de tip High-Explosive, de aproximativ 30 de kilograme, care a detonat la impact. MApN a mai indicat că probele recuperate sunt identice cu cele descoperite anterior la Ceatalchioi, Grindu, Luncavița și în alte zone din apropierea graniței cu Ucraina. „România nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi”, a avertizat președintele. Raportul tehnic realizat de autoritățile române urmează să fie transmis structurilor specializate ale NATO și Uniunii Europene, potrivit informațiilor din articol. Miza operațională: capabilități, nu doar efective În paralel, Administrația Prezidențială încearcă să consolideze relația strategică dintre România și Statele Unite, inclusiv prin creșterea capabilităților militare americane dislocate pe teritoriul românesc, conform surselor citate. În acest context, accentul ar urma să se mute de la o „strong presence” la o „smart presence” (o prezență mai adaptată nevoilor, prin capabilități), nu doar la numărul de militari. Știrile Pro TV mai notează că România a semnat un contract de consultanță strategică cu firma americană Eversheds Sutherland , acord înregistrat pe 28 mai la Departamentul de Justiție al SUA, iar printre obiectivele asumate se află și consolidarea prezenței militare americane în România. Detaliile discuțiilor sunt prezentate ca fiind „în curs”, fără un calendar public în material. [...]
România duce securitatea la Marea Neagră pe agenda NATO , iar Consiliul Nord-Atlantic se reunește pe 10 iunie într-o sesiune dedicată, la solicitarea Bucureștiului, potrivit Digi24 . Pe ordinea de zi intră și incidentul de la Galați , unde o dronă rusească Geran-2 a explodat pe un bloc de locuințe, episod pe care autoritățile române vor să-l lege de riscurile pentru flancul estic al Alianței. Ce se discută pe 10 iunie și de ce contează Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC) este dedicată securității la Marea Neagră, într-un moment în care România încearcă să transforme preocupările regionale într-un subiect de decizie la nivel aliat. Potrivit CaleaEuropeană.ro, care citează surse aliate, solicitarea pentru această reuniune a fost transmisă înainte de incidentul de la Galați, pe fondul preocupărilor constante ale României privind securitatea regiunii. După explozia dronei, autoritățile române intenționează să aducă în discuție implicațiile directe ale episodului asupra securității flancului estic, ceea ce poate pune presiune pentru măsuri suplimentare de apărare și coordonare în zona Mării Negre. Ce cere România: capabilități suplimentare și întărirea apărării aeriene Conform sursei citate de Digi24, România a solicitat deja „capabilități suplimentare” din partea partenerilor NATO. În paralel, sunt în desfășurare consultări cu mai multe state care ar putea contribui la: consolidarea apărării aeriene pe teritoriul României; creșterea capacităților de combatere a dronelor. Publicația nu precizează ce state sunt vizate și nici ce tip de capabilități ar urma să fie dislocate sau în ce calendar. Concluzia tehnică invocată de autorități Președintele Nicușor Dan a declarat că raportul tehnic al autorităților române a stabilit „fără echivoc” că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească. Șeful statului a mai spus că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților din NATO și Uniunii Europene. [...]
România ar putea primi în câteva săptămâni sisteme anti-dronă de la aliați, dar operarea lor cere instruire , ceea ce împinge efectul real al măsurii dincolo de reacția „pe loc”, potrivit Digi24 . Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant NATO, spune că astfel de capabilități sunt cele mai eficiente în timp de pace și că România a cerut sprijin NATO pentru acoperirea unor puncte-cheie până la livrarea echipamentelor contractate. În evaluarea sa, pentru a înțelege traiectoria dronei prăbușite la Galați și dacă a fost deviată „cinetic” (prin lovire) sau „noncinetic” (prin mijloace electronice), ar fi necesar un schimb de informații cu Ucraina, care ar fi monitorizat la rândul ei incidentul și ar putea avea sisteme mai performante. Toma avertizează însă că o concluzie cu „100% certitudine” este puțin probabilă, chiar și după o analiză care poate dura zile sau săptămâni. De ce „în câteva săptămâni” nu înseamnă „imediat” Punctul operațional critic, potrivit fostului comandant NATO, este că primirea unui sistem anti-dronă nu rezolvă automat problema: personalul trebuie instruit pentru utilizare, iar acest proces durează. Toma dă ca exemplu sistemul Merops, pentru care pregătirea s-ar fi făcut în comun cu militari din Polonia, și estimează că, „în cel mai fericit caz”, instruirea durează câteva săptămâni. Soluția de termen scurt: dislocări temporare pentru zone vitale Pe termen scurt, Toma indică drept opțiune „la îndemână” solicitarea de sprijin NATO și, separat, sprijin american, prin dislocarea temporară a mai multor sisteme anti-dronă. Scopul ar fi protejarea unor puncte-cheie de la frontieră, nu neapărat acoperirea integrală a întregii lungimi. Context: achiziții în derulare și livrări în 2027 pentru sisteme de supraveghere În același material este menționat și un contract semnat de Ministerul Apărării Naționale cu Quantum Systems pentru furnizarea produsului „Sistem Mini UAS clasa I”, în valoare de 30.700.000 euro fără TVA (aprox. 153 milioane lei), pentru 34 de sisteme Mini UAS clasa I și 15 kit-uri Scorpion. Conform contractului, livrarea celor 34 de sisteme este prevăzută pentru anul 2027, iar utilizarea lor este descrisă ca fiind pentru misiuni de supraveghere. Separat, Digi24 mai notează că România a semnat principalele contracte din cadrul programului european SAFE pentru modernizarea accelerată a Armatei, pachet care include și sisteme anti-dronă de ultimă generație, alături de alte categorii de echipamente. [...]
Europa riscă un deficit de capacitate militară dacă SUA își reduc prezența , iar nota de plată ar putea ajunge la sute de miliarde de euro, într-un moment în care industria de apărare a UE rămâne fragmentată și greu de scalat, potrivit G4Media , care preia un interviu cu comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius . Kubilius susține că reducerea treptată a prezenței americane în Europa, așa cum este indicată de Strategia Națională de Apărare a SUA , ar trebui tratată ca un semnal pentru accelerarea construirii unor capabilități europene, inclusiv printr-o forță europeană de reacție rapidă. El amintește că SUA au „puțin sub 80.000 de soldați” pe continent, descriși ca o forță permanentă și coezivă, greu de replicat prin simpla „asamblare” a armatelor naționale. Costul înlocuirii capabilităților americane și presiunea pe bugete În interviul acordat publicației spaniole EL MUNDO , comisarul invocă un document realizat de experți germani („Sparta 2.0”), care ar estima tranziția la capabilități echivalente la circa 500 de miliarde de euro (aprox. 2.500 miliarde lei). În paralel, el indică faptul că, dacă statele membre își cresc cheltuielile pentru apărare la 3,5% (în linie cu o promisiune față de NATO, în formularea sa), totalul ar ajunge la aproximativ 6,8 trilioane de euro (aprox. 34.000 miliarde lei) în următorii zece ani. Mesajul central: chiar dacă finanțarea ar putea fi mobilizată la nivel național, implementarea depinde de capacitatea industriei europene de a livra rapid și la scară. Blocajul industrial: piață fragmentată, certificări nealiniate, contracte incerte Kubilius descrie industria europeană de apărare drept „extrem de fragmentată”, fără o piață unică funcțională. El indică probleme operaționale care frânează producția și livrările între statele UE: certificări și teste care nu sunt recunoscute între țări; transferuri intra-UE pe care le numește „un coșmar”; lipsa contractelor și a garanțiilor pe termen lung, care descurajează investițiile în extinderea capacităților; dificultatea de a scala producția „de înaltă performanță” (tehnologic sofisticată), comparativ cu producția de masă „suficient de bună”, pe care o atribuie Ucrainei și Rusiei. În această logică, presiunea nu este doar pe bugete, ci și pe reforme de piață și pe predictibilitatea comenzilor, fără de care industria nu își asumă investiții mari. Riscul de securitate: avertisment privind stocurile Rusiei și integrarea cu Ucraina Comisarul afirmă că, potrivit serviciilor de informații, Vladimir Putin „ar putea fi pregătit” pentru o agresiune militară împotriva unor țări vecine membre NATO. El susține că nu toată producția militară rusă este consumată în Ucraina, o parte fiind stocată, iar producția nu s-ar opri nici în cazul unei păci. „Ceea ce spun serviciile noastre de informații este că Putin ar putea fi pregătit pentru o agresiune militară împotriva țărilor vecine membre NATO. Nu tot ce produce industria rusă merge în luptele din Ucraina; ei își fac stocuri. Și dacă va veni pacea – și sperăm că va veni – producția lor de arme nu se va opri.” În acest context, Kubilius argumentează că Europa s-ar putea confrunta cu o armată rusă „testată în luptă”, inclusiv cu utilizarea „milioanelor de drone”, în timp ce experiența UE în acest domeniu ar fi limitată. De aici, accentul pus pe integrarea cu Ucraina, pe care o consideră importantă tocmai pentru transferul de experiență operațională. Ce urmează: decizii politice lente, dar cu impact direct între state Kubilius admite că răspunsul european – inclusiv ideea unui „Consiliu European de Securitate” și opțiunea unei forțe europene de reacție rapidă – va necesita timp și dezbateri. În final, el leagă investițiile în apărare de principiul apărării colective: dacă unele state nu investesc pentru că nu percep o amenințare imediată, slăbesc capacitatea comună, cu efecte directe asupra altor membri ai UE și NATO. [...]
Războiul cu drone împinge NATO spre producție în masă și adaptare rapidă , pe modelul Ucrainei, avertizează un fost ofițer al pușcașilor marini americani care a luptat voluntar pe front, potrivit Adevărul . Mesajul central: într-un conflict modern, avantajul nu mai vine automat din platforme scumpe și rare, ci din volum, viteză de inovare și integrarea războiului electronic. Fostul militar, citat de kyivindependent.com, susține că o companie ucraineană de infanterie ar putea învinge una americană, tocmai pentru că Ucraina a acumulat experiență directă într-un război de mare intensitate, în care „dronele decid viața și moartea”, iar mișcarea la suprafață este rapid detectată și lovită. De ce contează pentru NATO: costul și ritmul producției devin decisive Veteranul descrie o schimbare de paradigmă: drone relativ ieftine pot distruge echipamente evaluate la milioane, ceea ce obligă armatele să regândească ideea de „superioritate tehnologică” bazată pe sisteme sofisticate, dezvoltate în ani și produse în serii mici. „Sistemele ieftine obligă platformele scumpe să se ascundă sau să evite lupta.” În acest context, el afirmă că NATO are avantaje mari (industrie, finanțe, logistică, informații), dar că s-a pregătit „timp de decenii” pentru un alt tip de război decât cel observat în Ucraina, unde flexibilitatea și adaptarea rapidă sunt la fel de importante ca tehnologia de vârf. „Asimetria” dronelor: Ucraina vs. statele NATO Potrivit estimărilor citate în articol, Ucraina ar fi produs aproximativ cinci milioane de drone în 2025 și ar intenționa să depășească opt milioane în acest an. În comparație, toate statele NATO la un loc ar fi produs sub un milion de drone într-un an, conform aceleiași surse. Pe lângă drone, Kievul ar dezvolta și „zeci de mii” de roboți tereștri pentru misiuni de luptă și logistică, în încercarea de a scala rapid capacități care reduc expunerea soldaților. Presiune pe doctrine și achiziții: mai puțină sofisticare, mai multă adaptare Articolul leagă această lecție de o schimbare de direcție la Washington. Secretarul american al Războiului, Pete Hegseth , spune că SUA se îndepărtează de filosofia „arme puține, extrem de sofisticate și foarte costisitoare” și se orientează către producția în masă de drone și sisteme autonome, care pot fi ajustate rapid. În text este menționat și un reper bugetar: propunerea pentru anul 2027 ar include 56 de miliarde de dolari (aprox. 252 mld. lei) pentru consolidarea superiorității SUA în domeniul dronelor și integrarea lecțiilor din Ucraina. „Cea mai importantă lecție este că nu este suficient să ai cea mai avansată tehnologie. Trebuie să poți produce rapid, să adaptezi constant sistemele și să răspunzi în timp real schimbărilor de pe câmpul de luptă.” Ce urmează: Ucraina, „laborator” de război modern pentru aliați Concluzia veteranului este că Occidentul are o fereastră rară de a învăța dintr-un conflict real fără a plăti direct costul unui război pe propriul teritoriu, iar „sprijinirea și integrarea lecțiilor Ucrainei” devine o necesitate pentru menținerea relevanței militare în conflictele viitorului. În paralel, oficialii americani descriu parteneriatul cu Kievul ca reciproc avantajos: sprijin pentru Ucraina, dar și acces pentru SUA la experiență operațională într-un război convențional de mare intensitate. [...]
