Știri
Știri din categoria Apărare
Marina israeliană își extinde rolul operațional în război, furnizând informații pentru 154 de lovituri, majoritatea în Iran, potrivit The Jerusalem Post. Datele prezentate de Forțele Navale indică o creștere accelerată a contribuției la campania regională din 2023 încoace, inclusiv prin sprijin de informații pentru atacuri executate de SUA.
În actualul război cu Iranul și Hezbollah, Marina afirmă că a avut peste 1.000 de combatanți pe mare și a acumulat peste 26.000 de ore operaționale în 47 de zile. În acest interval, ar fi „întreprins sau furnizat informații critice” pentru 154 de atacuri, dintre care 95 în Iran. Din cele 95, 68 au fost executate de forțe americane, dar „în întregime” pe baza informațiilor navale israeliene, iar alte 27 au fost realizate de Forțele Aeriene israeliene pe baza informațiilor furnizate de Marină.
Publicația notează că această implicare reprezintă un salt față de războiul din iunie 2025 cu Iranul, când rolul Marinei ar fi fost „mult mai mic”, deși eficient.
În Liban, Marina spune că a lovit 53 de ținte în actualul conflict, incluzând:
În Gaza, Marina afirmă că a atacat șase ținte, „în principal” operativi de rang înalt.
The Jerusalem Post relatează că, în decembrie 2024, după căderea regimului Assad, armata israeliană a vizat capabilități militare siriene pentru a preveni transferul lor către un nou regim, pe fondul temerilor legate de trecutul jihadist al noului lider sirian Ahmad al-Sharaa.
Potrivit Marinei, au fost distruse 15 din 21 de nave navale siriene, echipate cu rachete cu rază lungă capabile să lovească la 80–200 km. Loviturile ar fi vizat în principal bazele Latakia și Tel Baida și ar fi distrus navele „în doar câteva ore”. Marina a invocat „motive complexe” care nu pot fi făcute publice pentru care celelalte șase nave nu au fost lovite, menționând și faptul că, la acel moment, componente ale militarilor sirieni și ruși erau combinate ca personal și echipamente.
În plus, Marina ar fi sprijinit Forțele Aeriene să distrugă cinci baterii antiaeriene siriene avansate în 40 de minute, eliminând „sute” de rachete cu rază lungă, inclusiv rachete Styx, ceea ce ar fi însemnat eliminarea a 70–75% dintr-o anumită categorie de rachete (categoria nu este precizată în material).
Marina israeliană susține că a distrus „aproape toate” cele 100 de rachete antinavă avansate pe care Hezbollah le avea în 2023, între toamna lui 2023 și 2024, înaintea escaladării majore. Conform Marinei, jumătate ar fi fost distruse în Dahiyeh (Beirut) și jumătate în Darlat. Totodată, Marina afirmă că a distrus în mare parte Unitatea 1200 a Hezbollah, care ar fi avut un număr semnificativ de drone subacvatice înainte de 2023, neutralizate „în câteva ore” într-o locație unde erau ascunse.
În Yemen, Marina spune că cel puțin una dintre ținte a fost la 150 km în interiorul teritoriului, în timp ce majoritatea țintelor aviației ar fi fost mai aproape de coastă. Un ofițer citat de publicație descrie operațiuni la circa 1.700 km de Israel, subliniind constrângerile de autosuficiență la asemenea distanțe.
Materialul amintește că The Jerusalem Post și alte media în limba ebraică au relatat anterior că, la 10 iunie 2025, două vedete purtătoare de rachete ale Marinei israeliene (una de tip Sa’ar 6) ar fi lansat două rachete de precizie cu rază lungă spre portul Hodeidah, din sute de kilometri distanță, acesta fiind primul atac al Marinei asupra Yemenului în timpul războiului Israel–Hamas. Potrivit armatei israeliene, utilizarea rachetelor mare–uscat ar avea un efect de descurajare diferit față de bombele aer–sol, iar prezența navelor în zonă ar permite lovituri repetate, cu o fereastră de execuție mai flexibilă decât în cazul avioanelor limitate de combustibil.
The Jerusalem Post mai notează că șeful Marinei, general-maior David Saar Salame, își încheie un mandat neobișnuit de lung, de patru ani și jumătate, după 39 de ani în Marină. El este înlocuit de viceamiralul Eyal Harel, fost șef al Direcției de Planificare a armatei, numire obținută de șeful Statului Major, general-locotenent Eyal Zamir, în urma unei dispute cu ministrul Apărării, Israel Katz.
În același context, publicația menționează că postul de atașat militar al apărării al SUA la Washington este vacant de câteva luni, iar Zamir l-a numit pe generalul de brigadă Arik Ben Dov ca atașat „interimar” (acting). În lipsa unor evoluții, articolul sugerează că Ben Dov ar putea rămâne în această formulă cel puțin până la alegerile israeliene de la finalul lui 2026 sau chiar în 2027.
Recomandate
NATO își întărește supravegherea în Marea Neagră , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra securității rutelor comerciale din zonă, după escaladarea atacurilor rusești asupra navelor civile, potrivit G4Media . Alianța va trimite mijloace suplimentare de supraveghere, inclusiv aeronave de patrulare maritimă, sisteme radar, drone și personal specializat în informații. Decizia vine pe fondul unor atacuri recente asupra navelor comerciale: armata rusă a anunțat că a lovit trei nave de marfă în portul ucrainean Reni și alte două nave comerciale care se îndreptau spre Odesa, relatează The Guardian, citat de G4Media. Miza este cu atât mai mare cu cât transporturile de cereale și produse agricole din porturile Ucrainei sunt descrise ca fiind esențiale pentru economia țării. Ce trimite NATO și la ce folosește Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a spus că ambasadorii NATO au discutat în Consiliul Nord-Atlantic despre securitatea în Marea Neagră și că alianța va suplimenta mijloacele din regiune pentru „supraveghere, recunoaștere și analiză criminalistică”. Desfășurarea anunțată include: aeronave de patrulare maritimă; sisteme radar; drone; personal specializat în informații. Efecte colaterale: risc mai mare pentru transport și asigurări O consecință imediată a deteriorării situației de securitate este creșterea riscului perceput pentru navigație. Materialul menționează că o nouă clasificare de „risc ridicat”, folosită de piața londoneză a asigurărilor maritime, acoperă acum întreaga Mare Neagră, cu excepția apelor teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei. În același context, G4Media notează că, pe fondul creșterii rapide a numărului de decese în rândul marinarilor civili, rutele din Marea Neagră au ajuns să fie considerate printre cele mai periculoase din lume. România, mai des în alertă aeriană Preocupările s-au intensificat și din cauza unor presupuse atacuri rusești care s-ar fi apropiat de apele teritoriale și zonele economice exclusive ale Bulgariei și României. În weekend, România a mobilizat avioane de luptă pentru a doborî două drone suspectate a fi rusești, aflate deasupra teritoriului său. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat că dronele erau probabil modele rusești de ultimă generație și a indicat viteza de 450 km/h, afirmând că ar fi vorba despre drone Geran-4, echipate cu motor turbopropulsor. Potrivit datelor prezentate, România a înregistrat 35 de pătrunderi neautorizate ale dronelor în spațiul aerian de la începutul acestui an, față de nouă în 2025, iar forțele române au doborât șase drone în acest an, comparativ cu niciuna anul trecut. [...]
Marea Britanie își extinde sprijinul militar pentru Arabia Saudită , trimițând avioane de luptă Typhoon pentru misiuni de apărare aeriană menite să intercepteze rachete și drone lansate de rebelii Houthi din Yemen, potrivit CNN . Decizia ridică miza operațională a implicării britanice în regiune, într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii critice saudite s-au intensificat. Ministerul britanic al Apărării a precizat că aeronavele Royal Air Force vor executa „misiuni defensive de contracarare aeriană” pentru protejarea orașelor saudite și a infrastructurii esențiale. Biroul premierului a transmis că Typhoon-urile vor avea rol de interceptare și nu vor desfășura lovituri ofensive în interiorul Yemenului . Marea Britanie oferă deja sprijin prin realimentare aeriană pentru aviația saudită și a desfășurat echipamente de apărare antiaeriană și personal britanic în regat, conform aceleiași surse. De ce contează: escaladare a riscului operațional în jurul infrastructurii critice În ultima lună, Houthi au intensificat atacurile asupra Arabiei Saudite, folosind rachete balistice și drone împotriva unor obiective precum facilități petroliere și aeroporturi. Conflictul s-a agravat după ce gruparea a anunțat în iulie că va viza transportul maritim saudit din Marea Roșie și infrastructura din regat, pe fondul unui atac saudit asupra aeroportului controlat de Houthi din Sanaa. CNN notează că în ultimele săptămâni au avut loc lovituri repetate asupra aeroportului internațional King Khalid din Riad, iar un atac a ucis 13 persoane și a rănit peste 300, fiind cel mai sângeros atac asupra Arabiei Saudite din ultimul deceniu. Într-o declarație citată de CNN, ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting , a spus: „Atacurile continue ale Houthi asupra aliatului nostru Arabia Saudită sunt absolut josnice.” Sprijin extern în creștere pentru Riad Arabia Saudită caută sprijin militar de la aliați regionali și occidentali pentru a contracara intensificarea atacurilor. CNN menționează mai multe elemente de sprijin: Franța a acceptat să desfășoare capabilități defensive, inclusiv personal militar; peste 100 de consilieri militari americani sunt pe teren, oferind informații și sprijin de țintire într-un comandament comun nou înființat; Pakistan are forțe staționate în Arabia Saudită; parlamentul Egiptului dezbate trimiterea de sprijin, după ce președintele Abdel Fattah el-Sisi a convocat o sesiune de urgență pentru asistență militară. Separat, Politico relatează că Londra ar urma să trimită și o aeronavă Atlas A400M pentru transport de echipamente, precum și consilieri militari, însă CNN nu include aceste detalii în materialul citat. Context regional: presiune pe rutele maritime CNN mai arată că luna trecută Houthi au lansat o ofensivă rapidă pe coasta de vest a Yemenului, capturând teritorii-cheie, inclusiv strâmtoarea Bab al-Mandeb, un punct de trecere maritimă strategic la Marea Roșie. Evoluția ar putea extinde influența Teheranului asupra unui nou coridor comercial. Pe teren, forțele guvernului yemenit anti-Houthi, sprijinite de aviația saudită, au început o contraofensivă pentru recucerirea teritoriilor pierdute, însă rebelii au continuat să lanseze rachete și drone. CNN menționează că cel puțin 53 de recruți ai forțelor guvernamentale yemenite au fost uciși într-un atac cu rachetă balistică în provincia Shabwa, iar peste 200 ar fi fost răniți, potrivit oficialilor locali. [...]
Președintele Nicușor Dan a convocat joi o ședință a CSAT, cu potențial de decizii care pot accelera achizițiile de echipamente militare , potrivit G4Media , care citează surse apropiate discuțiilor. Miza imediată ține de agenda posibilă a reuniunii: aceeași sursă indică faptul că ședința ar putea analiza situația de securitate din Marea Neagră , în contextul atacurilor rusești cu drone, precum și achiziția de echipamente militare. Din perspectivă operațională și bugetară, o discuție în CSAT pe tema achizițiilor poate pregăti decizii de prioritizare și calendarizare a programelor de înzestrare, însă articolul nu oferă detalii despre tipurile de echipamente vizate, sume sau termene. Publicația precizează că va reveni cu amănunte. [...]
Apariția unei a doua nave chineze dedicate lansării și recuperării dronelor submarine sugerează că Beijingul trece de la testare la o capabilitate operațională cu potențial de proiecție la distanță , potrivit Twz . Noua navă, fotografiată la Guangzhou, este foarte asemănătoare ca arhitectură cu un vas raportat anterior în construcție la șantierul Hudong-Zhonghua din Shanghai, ceea ce indică un program care ar putea depăși faza experimentală. Ce s-a observat și cum diferă a doua navă Imaginea apărută online arată un vas cu formă aproape identică, dar „aproximativ cu o treime” mai mic decât cel din Shanghai, cu modificări minore ale liniilor generale. Elementele-cheie ale configurației rămân însă aceleași, inclusiv: o ușă/garaj la pupa și un „well deck” (zonă deschisă spre apă, folosită pentru operarea ambarcațiunilor) pentru lansare/recuperare; piloni/turele de ridicare pentru manipularea dronelor submarine; o punte de zbor și un hangar în spatele suprastructurii din prova; poziționarea coșurilor de evacuare. Diferența notabilă menționată în analiză este la „turnurile” de ridicare: nava din Guangzhou ar avea șase în total, față de combinația de șase mari și șase mici descrisă la vasul din Shanghai. De ce contează operațional: UUV-urile, scoase mai departe de țărm Twz argumentează că două astfel de platforme pot fi încă interpretate ca active cu rol preponderent experimental, dar o flotă în creștere ar avea „importanță tactică și chiar strategică”. Miza este capacitatea de a lansa și recupera: fie câteva drone submarine foarte mari, fie un număr mai mare de vehicule mai mici, și de a le opera „departe de țărmurile Chinei”. O astfel de infrastructură ar susține patrule de durată ale unor sisteme care pot rămâne în misiune perioade lungi, ceea ce ar crește flexibilitatea și persistența operațiunilor subacvatice. Ce misiuni ar putea susține dronele submarine Analiza enumeră un spectru larg de utilizări pentru vehicule subacvatice fără echipaj (UUV – „uncrewed underwater vehicle”), de la roluri cu aplicabilitate duală până la misiuni militare directe: cartografierea fundului mării; vânătoarea de submarine și nave; căutarea minelor; lansarea de rachete de croazieră și drone; utilizarea ca arme în sine, cu potențial distructiv ridicat. În această logică, Twz notează că, pentru China, intră în discuție inclusiv crearea unei amenințări credibile la adresa avanposturilor americane din Pacific și chiar a teritoriului continental al SUA. Unde ar fi fost construită nava din Guangzhou Deși inițial au existat speculații online, publicația afirmă că poate spune „cu certitudine” că nava a fost construită la Guangzhou Shipyard International (GSI) , pe insula Longxue, la sud-est de Guangzhou. GSI este o subsidiară a China State Shipbuilding Corporation (CSSC) , iar Twz indică drept suport o verificare pe imagini satelitare de arhivă, inclusiv o captură din 2 octombrie în care vasul apare înainte de lansare. Ce urmează de urmărit Concluzia Twz este că apariția a două astfel de nave într-un interval scurt „subliniază” pariul major al Chinei pe tehnologiile pe care le vor sprijini. Dacă vor apărea și alte unități similare, va deveni mai clară amploarea planurilor marinei chineze pentru UUV-uri de mari dimensiuni și potențialul lor expediționar. În acest moment, evaluarea rămâne bazată pe imagini și interpretarea configurației, nu pe confirmări oficiale privind rolul și numărul final de nave. [...]
România a doborât în premieră două drone care au intrat în spațiul aerian național , o intervenție pe care ministrul Apărării, Radu Miruță , o leagă de schimbarea tipului de amenințare și de necesitatea unei reacții rapide în zona Mării Negre, potrivit Adevărul . Miruță a spus că cele două drone distruse sâmbătă de Forțele Aeriene Române deasupra Mării Negre „ar fi de proveniență rusească” și că este „pentru prima oară când doborâm astfel de drone”. El a precizat că autoritățile continuă analiza tehnică și operațională pentru a stabili toate detaliile privind traseul și misiunea acestora. Ce schimbă această intervenție: ținte mai rapide, reacție în minute Ministrul a comparat situația cu episoadele anterioare, când erau discutate drone cunoscute, cu viteze mai mici (150–170 km/h). În cazul de sâmbătă, Miruță a indicat o viteză de aproximativ 450 km/h, ceea ce „ne duce cu gândul” la drone Geran-4, de proveniență rusească, cu turbopropulsor, conform declarațiilor sale. Cum s-a desfășurat misiunea F-16, potrivit MApN Incidentul a avut loc sâmbătă, 17 octombrie, după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene în apropierea Insulei Șerpilor, la circa 120 km est de insulă, deplasându-se spre sud-vest. Două avioane F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea . Ministerul Apărării Naționale a transmis următoarea succesiune a evenimentelor: la 17:59, prima țintă a pătruns în spațiul aerian național și a fost doborâtă la 18:01; la 18:01, a doua țintă a intrat în spațiul aerian național și a fost doborâtă la 18:05; ambele ținte au fost identificate ca drone și au fost doborâte deasupra apelor teritoriale ale României. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Miruță a felicitat militarii implicați și a indicat și poziționări aproximative: prima dronă ar fi fost doborâtă la 25 km sud-est de Sulina, iar a doua la 20 km est de Sulina, la câteva minute după intrarea în spațiul aerian național. Ce urmează Deși „verificările indică” o proveniență din Federația Rusă, ministrul a subliniat că analiza tehnică și operațională este în desfășurare, pentru stabilirea completă a traseului și a misiunii dronelor. [...]
Anduril ia în calcul producția în Europa a rachetelor interceptoare Steelfin , o mișcare care ar putea accelera livrările într-o piață europeană presată de deficitul de muniții și de extinderea rapidă a apărării antiaeriene, potrivit news.ro . Compania americană de apărare analizează inclusiv o colaborare cu industria militară din Polonia pentru dezvoltarea și fabricarea sistemului Steelfin, în contextul în care statele europene caută să-și crească capacitățile de apărare antiaeriană. Informația este transmisă de Reuters, citată de publicație. De ce contează: producția locală, între viteză și cost Brian Moran, vicepreședinte Anduril pentru Europa, spune că firma este interesată să lucreze cu autorități și companii poloneze pentru a dezvolta și produce Steelfin, dar avertizează că localizarea producției vine cu costuri și potențiale întârzieri. „Suveranitatea are un cost. Localizarea producţiei presupune cheltuieli şi costuri legate de timp şi de calendarul livrărilor.” În același timp, Moran indică faptul că autonomia industrială nu înseamnă doar fabricare, ci și siguranța aprovizionării, capacitatea de întreținere, precum și control asupra actualizărilor software și modificărilor viitoare ale sistemelor. Ce este Steelfin și care este calendarul Steelfin este o nouă rachetă interceptoare prezentată recent de Anduril, iar compania o poziționează ca o alternativă „mai accesibilă financiar”, care ar putea completa sistemele existente de apărare antiaeriană, precum Patriot . Potrivit informațiilor din articol, Steelfin ar urma să înceapă testele de zbor în 2027. Polonia, posibil hub: discuții și pentru Barracuda-500 Anduril poartă deja negocieri pentru fabricarea în Polonia a rachetelor sale de croazieră Barracuda-500, în colaborare cu grupul de stat polonez de armament PGZ. Moran afirmă că discuțiile implică și divizia WZL-2 a PGZ, Ministerul polonez al Apărării și alte instituții guvernamentale. Contextul mai larg este presiunea pe stocurile de interceptoare și întârzierile de livrare, pe fondul războaielor din Ucraina și din regiunea Golfului, care au determinat guvernele să caute soluții pentru accelerarea producției. [...]
