Știri
Știri din categoria Apărare
Distrugerea unui 2S4 Tulipan reduce capacitatea Rusiei de a lovi ținte fortificate de la distanță, într-un moment în care astfel de sisteme sunt folosite pentru a sparge linii defensive în estul Ucrainei, potrivit Libertatea. Armata ucraineană susține că a eliminat mortierul autopropulsat supranumit „Barosul”, descris ca o armă rară, cu rol specializat în atacuri asupra pozițiilor întărite.
Informația este prezentată ca o revendicare a părții ucrainene și este atribuită de Libertatea portalului polonez Onet, fără detalii suplimentare despre locul exact sau momentul loviturii. În lipsa unor confirmări independente în material, amploarea pierderii rămâne, deocamdată, la nivel de declarație.
2S4 Tulipan (NATO M-1975) este descris ca cel mai mare mortier autopropulsat, dezvoltat în perioada 1969–1989. Conform datelor din articol, sistemul are:
Rolul său principal este lovirea țintelor întărite (clădiri, buncăre), inclusiv prin traiectoria înaltă a proiectilelor, care permite căderea aproape verticală peste țintă — utilă împotriva pozițiilor fortificate.
Libertatea notează că, pe lângă muniția explozivă standard (proiectilul 53-F-864, cu o greutate totală de 130 kg), sistemul ar putea folosi și alte tipuri de muniție, inclusiv muniție ghidată cu laser și focoase nucleare tactice.
În ceea ce privește istoricul de utilizare, articolul menționează Afganistan, Siria și războaiele din Cecenia. În al doilea război din Cecenia, mortierul ar fi distrus peste 100 de ținte în Groznîi, potrivit experților militari citați de sursă. În războiul actual, ar fi fost activ mai ales în regiunea Harkov, împotriva pozițiilor ucrainene fortificate.
Potrivit materialului, surse din armata ucraineană au transmis că sistemul era o amenințare pentru pozițiile defensive, dar că acum a fost distrus:
„Mortierul era o amenințare reală pentru pozițiile noastre defensive, dar acum este praf și pulbere”, au declarat surse din armata ucraineană.
În absența unor informații suplimentare în articol despre verificarea distrugerii sau despre impactul imediat în teren, consecința practică rămâne legată de ideea centrală: eliminarea unui mijloc specializat de lovire a fortificațiilor, dacă revendicarea se confirmă.
Recomandate
Rusia își intensifică pregătirile pentru un nou test al rachetei balistice intercontinentale Sarmat , iar semnalele operaționale (restricții de spațiu aerian și avertizări locale) indică o posibilă lansare în intervalul 8–11 mai, cu o fereastră care ar putea include chiar Ziua Victoriei , 9 mai, potrivit Digi24 . Miza principală este una operațională: Sarmat, prezentată de Vladimir Putin drept element central al „arsenalului nuclear de nouă generație”, nu a intrat încă în serviciu, după o dezvoltare de peste un deceniu și o serie de probleme în testele din 2024–2025, inclusiv lansări nereușite și explozii în timpul fazelor de testare. Indiciile care sugerează pregătiri de lansare Digi24 relatează, citând Kyiv Post, că pregătirile sunt sugerate de avertismente din domeniul aviației și de restricții privind acoperirea sateliților, într-o perioadă cu încărcătură simbolică pentru Rusia. În plan practic, au apărut două tipuri de semnale: Pe 6 mai, autoritățile din regiunea Kamceatka au avertizat asupra unor activități legate de rachete la poligonul Kura și au interzis accesul sau circulația civililor în apropiere. Pe 7 mai, Rusia a emis avize de navigație aeriană (NOTAM), cerând aeronavelor să evite mai multe zone restricționate, inclusiv în Marea Barents, Marea Kara, în apropierea lanțului muntos Kura și în zona bazei Forțelor Strategice de Rachete Dombarovsky (regiunea Orenburg). Analiști citați de The Moscow Times spun că tiparul acestor închideri seamănă cu pregătirile pentru un test de rachetă de lungă distanță. Fereastra de timp și componenta politică Thord Are Iversen, analist independent în domeniul apărării, a indicat suprapuneri între NOTAM-urile de la Kura și un test Sarmat preconizat de la Dombarovsky, cu intervale care se suprapun parțial. Etienne Marcuz, analist francez de la Fundația pentru Cercetări Strategice, a apreciat că momentul ar putea avea o semnificație politică, cu o perioadă de lansare „între 8 și 11 mai”. „Lansarea ar putea avea loc chiar înainte sau în cursul zilei de 9 mai, o dată extrem de simbolică în Rusia, care marchează Ziua Victoriei.” De ce contează: întârzierea Sarmat și presiunea pe forțele strategice Potrivit materialului, întârzierea programului ridică semne de întrebare privind fiabilitatea pe termen lung a componentei terestre a descurajării nucleare ruse, în condițiile în care Sarmat ar trebui să înlocuiască rachetele R-36M2 „Voyevoda” (denumite în clasificarea NATO „Satan”), aflate la final de viață. Digi24 notează că, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), Rusia mai operează doar un număr limitat de astfel de sisteme vechi, unele datând de la sfârșitul anilor 1980. În acest context, analiștii văd în eventualele teste de armament o posibilă încercare de a proiecta forță, mai ales pe fondul atacurilor ucrainene cu drone în adâncimea teritoriului rus, care au forțat Moscova să reducă sau să anuleze unele demonstrații militare tradiționale. În lipsa unei confirmări oficiale a unei lansări, informațiile rămân la nivel de evaluare bazată pe restricții și tipare operaționale, însă fereastra indicată (8–11 mai) sugerează că un test ar putea fi iminent. [...]
Extinderea infrastructurii militare din Belarus poate reduce timpul de reacție al Ucrainei la un nou atac din nord , pe măsură ce Minsk dezvoltă rute logistice, poligoane și facilități coordonate cu Moscova, care ar putea fi „activate” rapid, potrivit Focus . Belarus, vecinul Ucrainei la nord, își extinde infrastructura militară și o orientează tot mai mult spre sprijinirea operațiunilor ruse, în condițiile în care, deocamdată, trupele ruse nu ar fi prezente acolo la un nivel care să permită lansarea imediată a unei noi ofensive. Totuși, „bazele” pentru o astfel de opțiune sunt construite treptat, relatează Kyiv Independent, citat de publicația germană. Rețea logistică și poligoane, pregătite pentru „umplere” rapidă Elementul central al riscului, din perspectiva Kievului, este infrastructura care poate fi folosită ca multiplicator operațional: rute și facilități care, în caz de escaladare, pot fi populate rapid cu personal și echipamente. Potrivit materialului, armata belarusă creează, în coordonare strânsă cu Moscova: noi rute logistice; poligoane de instruire; alte instalații cu utilizare militară. Andrii Demcenko, purtător de cuvânt al serviciului ucrainean de grăniceri, a transmis pe Telegram că prezența actuală a trupelor ruse în Belarus nu ar reprezenta, în acest moment, o amenințare imediată. În schimb, amenințarea ar fi tocmai infrastructura, care poate fi activată oricând. În paralel, serviciile ucrainene de informații, Ministerul Apărării și grănicerii monitorizează situația de la frontieră, cu obiectivul de a detecta din timp orice dislocare a unor forțe ruse semnificative către Belarus. Semnale de tensiune la graniță și suspiciuni privind rolul Belarusului Avertismentele sunt puse în legătură cu declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski , care a vorbit despre mișcări neobișnuite în zona de frontieră. În plus, un incident a amplificat îngrijorările: un balon de spionaj care ar fi intrat din Belarus în spațiul aerian ucrainean și ar fi retransmis semnale pentru atacuri ruse, potrivit relatării preluate de Focus. Pe acest fond, conducerea ucraineană a transmis că va răspunde oricărei provocări și că se pregătește să respingă un posibil avans din nord, regiunea de la granița cu Belarus fiind considerată deosebit de sensibilă. Belarus se aliniază mai strâns la efortul de război al Rusiei Materialul mai notează că Belarus se apropie și mai mult de aparatul de război al Rusiei, inclusiv prin aplicarea la granițe a unor interdicții de călătorie asociate cu recrutarea militară rusă, pentru a împiedica ieșirea din țară a celor care ar încerca să evite serviciul militar în Rusia, conform informațiilor atribuite publicației ungare Portfolio. În plan politic, Alexander Lukașenko conduce Belarus din 1994 și este prezentat drept un aliat ferm al lui Vladimir Putin. Lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, îl acuză că ar ceda treptat independența țării către Rusia și că pune teritoriul Belarusului la dispoziția intereselor Moscovei, transformându-l într-o platformă pentru obiective militare și geopolitice ruse. [...]
Rusia își consolidează apărarea antiaeriană în jurul Moscovei, mutând sisteme moderne din regiuni, ceea ce poate lăsa alte zone mai expuse înaintea paradei militare de Ziua Victoriei (8–9 mai), potrivit Focus . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski susține că această repoziționare arată o schimbare de priorități la Kremlin: protejarea evenimentului din capitală, nu a populației din restul țării. Zelenski a scris pe platforma X că, în ultimele săptămâni, „inelele” de apărare aeriană din jurul Moscovei au fost întărite prin transferuri „la scară largă” din alte regiuni rusești. În interpretarea sa, mișcarea contrazice discuțiile despre o posibilă încetare a focului și indică preocuparea autorităților ruse pentru parada din Moscova. Ce sisteme ar fi fost mutate și de ce contează operațional Portalul polonez de tehnologie „wp tech”, citând analiști OSINT (informații din surse deschise), afirmă că de la începutul lunii mai au fost aduse în regiunea Moscovei baterii suplimentare de S‑400 și Pantsir-S1. Acestea sunt prezentate ca mijloace-cheie pentru protecția: paradei militare, clădirilor guvernamentale, infrastructurii critice. În material se mai arată că astfel de sisteme sunt folosite, în mod obișnuit, pentru apărarea unor obiective sensibile precum capitala, rafinăriile și reședința lui Vladimir Putin din Soci. Reacția Ucrainei și „ferestrele” de armistițiu Zelenski a anunțat că Ucraina va reacționa la aceste mutări, iar, potrivit „ Ukrainska Pravda ”, ar fi dat „sarcini separate” serviciului de informații militare ucrainean privind sistemele rusești de apărare antiaeriană. Totodată, el a vorbit despre noi „sancțiuni cu rază lungă”, termen pe care publicația îl interpretează ca referire la lovituri ucrainene asupra unor ținte îndepărtate din Rusia, fără a fi indicate ținte concrete. În paralel, „Ukrainska Pravda” notează că Ucraina ar fi anunțat pentru 6 mai o încetare unilaterală a focului, ca gest pentru „diplomație reală” și consolidarea încrederii, însă Rusia nu ar fi răspuns și ar fi continuat atacurile. Separat, Ministerul rus al Apărării a declarat o „pauză de foc” doar pentru 8 și 9 mai și a amenințat că orice perturbare a paradei ar atrage un „atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”. [...]
Prăbușirea a două drone venite din Rusia în Letonia ridică riscuri operaționale pentru infrastructura critică și impune măsuri imediate de protecție civilă , după ce una dintre aparate a căzut într-o instalație de stocare a petrolului din Rezekne , potrivit Euronews . Armata letonă a anunțat joi dimineață că două drone au pătruns din Rusia pe teritoriul Letoniei, stat membru NATO, și s-au prăbușit. Conform informațiilor citate de Reuters, una dintre drone s-a prăbușit într-o instalație de stocare a petrolului din Rezekne, la aproximativ 40 km de granița cu Rusia, potrivit unor surse din Poliție citate de televiziunea publică letonă LSM. La locul incidentului a izbucnit un incendiu, însă acesta nu mai era activ la sosirea pompierilor, potrivit aceleiași relatări. Măsuri de urgență: alerte pentru populație și școli închise Autoritățile letone au transmis alerte către locuitorii din zonele de-a lungul frontierei cu Rusia joi, la ora 04:09 (ora locală), cerându-le să rămână în case. Tot joi, autoritățile locale au anunțat că toate școlile vor fi închise în Rezekne. Context regional: incidente repetate cu drone în statele baltice Episodul vine după ce, la sfârșitul lunii martie, mai multe drone ucrainene „rătăcite” au lovit Letonia și vecinii săi din NATO, Estonia și Lituania; una a lovit un coș de fum al unei centrale electrice locale, iar alta s-a prăbușit într-un lac înghețat și a explodat. Potrivit sursei, dronele ucrainene ar fi fost lansate pentru a lovi ținte militare din Rusia. Miniștrii de Externe ai celor trei țări baltice au declarat în aprilie că nu au permis niciodată ca teritoriile și spațiul lor aerian să fie utilizate pentru atacuri cu drone împotriva țintelor din Rusia. Letonia este menționată, totodată, printre statele europene pe care Rusia le acuză că au oferit Kievului sprijin financiar și militar extins , inclusiv sisteme de armament și muniție. [...]
Turcia a prezentat prototipul primei sale rachete balistice intercontinentale , un proiect care, dacă va intra în producție, ar ridica miza pentru industria de apărare de la Ankara și pentru postura sa în NATO, printr-o capacitate declarată de lovire la distanțe de 6.000 km. Potrivit Antena 3 , racheta se numește „Yildirimhan” („Fulgerul”) și a fost prezentată public la Istanbul. Raza de acțiune anunțată – 6.000 de kilometri – plasează „Fulgerul” în categoria rachetelor intercontinentale, conform standardelor Federației Oamenilor de Știință din SUA , care clasifică drept intercontinentale rachetele cu rază de peste 5.500 km. Lansată de pe teritoriul Turciei, racheta ar putea lovi ținte din Europa, Africa sau Asia. Ce știm despre „Fulgerul”: parametri tehnici și stadiul proiectului Conform informațiilor citate, racheta ar avea următoarele caracteristici: rază de acțiune: 6.000 km; viteză maximă: Mach 25 (de 25 de ori viteza sunetului); încărcătură: până la 3.000 kg (3 tone); propulsie: patru motoare; combustibil: tetraoxid de azot lichid. Prototipul a fost prezentat la o expoziție dedicată sistemelor de armament aerospațiale, organizată la Istanbul. Racheta este produsă de centrul de cercetare și dezvoltare al Ministerului turc al Apărării, iar Turcia „încă nu a început producția în masă”, potrivit materialului. De ce contează: implicații pentru industria de apărare și poziționarea în NATO Prin dezvoltarea unei rachete intercontinentale, Turcia își propune să devină „un jucător-cheie în Orientul Mijlociu și în cadrul NATO”, notează articolul. Mesajul politic este dublat de o componentă economică, prin accentul pus pe tehnologie și pe efectele costurilor în conflictele moderne. Ministrul turc al Apărării, Yasar Guler , a declarat: „Într-o lume în care costurile economice au devenit o armă a războiului asimetric, Turcia oferă aliaților săi nu doar sisteme de armament, ci și tehnologie și o securitate economică sustenabilă”. În lipsa unor detalii despre calendar, buget sau contracte, rămâne de urmărit dacă proiectul va trece de faza de prototip și când ar putea începe producția în masă, aspect pe care sursa precizează că nu a fost demarat până acum. [...]
Forțele Aeriene ale SUA pun pe masă opțiunea unui nou bombardier greu, pe fondul întârzierilor și scumpirilor la modernizarea B-52 , după ce au cerut 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) în bugetul pentru anul fiscal 2027 pentru o analiză formală a alternativelor, potrivit TWZ . Demersul vizează un „New Heavy Bomber Analysis of Alternatives” (AoA) – un proces standard în armata americană pentru evaluarea opțiunilor și rafinarea cerințelor înaintea unui potențial program de achiziție. În documentele bugetare citate, USAF indică faptul că analiza ar urma să evalueze cerințele viitoare de lovire la distanță mare, costurile și ce configurație ar putea avea un eventual bombardier care să urmeze B-52, „potențial mai devreme decât mai târziu”. De ce contează: modernizarea B-52 se complică, iar calendarul se întinde USAF intenționează să opereze B-52 cel puțin până în 2050, când cele mai „tinere” aparate ar avea circa 88 de ani, însă flota nu poate rămâne în serviciu la nesfârșit. În paralel, Forțele Aeriene derulează un amplu program de modernizare, descris ca multi-miliarde de dolari, care include motoare noi, radar nou și îmbunătățiri ale comunicațiilor, iar aeronavele modernizate ar urma să fie redenumite B-52J . În acest context, publicația notează că două dintre cele mai mari componente ale pachetului – remotorizarea și noile radare – au fost afectate de întârzieri și creșteri de costuri. Totodată, din informațiile publice disponibile până acum, o flotă complet modernizată de B-52J ar fi încă la cel puțin un deceniu distanță de a deveni realitate. Ce finanțează cererea de 1 milion de dolari și unde apare în buget Suma cerută pentru AoA apare ca linie bugetară „Advanced Concept Demonstration” în secțiunea „B-52 System Improvements”. USAF nu a cerut și nu a primit bani pentru această linie în anul fiscal 2026, dar a primit aproape 4 milioane de dolari în ciclul bugetar anterior. Conform documentelor citate, finanțarea din anul fiscal 2025 a susținut o demonstrație clasificată de tip „Proof of Concept” pe B-52. TWZ precizează că nu este cunoscut ce concluzii a tras USAF din acea demonstrație. Ce ar putea ieși din analiză: de la „urmaș” la alternative parțiale Documentele bugetare nu indică cerințe de proiectare concrete pentru un bombardier care să înlocuiască B-52. TWZ menționează ca posibilitate o configurație de tip „blended wing body” (aripă-fuzelaj integrat), care ar putea oferi o anumită reducere a vizibilității pe radar și o capacitate internă mare de încărcătură, inclusiv pentru muniții voluminoase. Analiza ar putea lua în calcul și opțiuni mai „radicale” pentru a acoperi doar o parte din rolurile îndeplinite astăzi de B-52, nu neapărat un program complet de înlocuire. Publicația subliniază însă că inițierea unui AoA nu obligă USAF să lanseze un program nou. Context operațional: o flotă mică, roluri multiple și presiune pe utilizare USAF are în prezent 76 de bombardiere B-52H în serviciu, ultimele ieșite de pe linia de producție Boeing în 1962, dar modernizate în repetate rânduri. Potrivit TWZ, aeronavele rămân foarte solicitate pentru lovituri convenționale la distanță mare, fiind folosite intens în cel mai recent conflict cu Iranul, și au un rol central în componenta aeriană a triadei nucleare a SUA. În planurile actuale de structură de forțe, B-52 ar urma să rămână în serviciu mai mult decât B-1 și B-2 și să opereze în paralel cu viitorul B-21 , un bombardier „stealth” (cu vizibilitate redusă pe radar) cu cerințe diferite față de B-52. [...]
