Știri
Știri din categoria Apărare
Epuizarea rapidă a rachetelor americane de precizie cu rază lungă în războiul de cinci luni cu Iranul ridică semne de întrebare privind capacitatea SUA de a susține operațiuni similare și de a descuraja alți adversari, potrivit unei analize publicate de The Jerusalem Post, care citează Reuters și surse familiarizate cu datele interne.
Potrivit a trei persoane care cunosc situația, Armata SUA a consumat o mare parte din stocul de muniții de precizie cu rază lungă, în principal rachete sol-sol ATACMS (Army Tactical Missile Systems) și PrSM (Precision Strike Missiles). Două dintre surse afirmă că SUA au folosit „practic toate” aceste arme, fără a preciza câte mai rămân.
Munițiile respective, care costă peste 1 milion de dolari bucata (aprox. 4,6 milioane lei), sunt esențiale pentru lovituri de la distanță, reducând riscul pentru piloți și platforme. În contextul în care PrSM este generația mai nouă destinată să înlocuiască ATACMS, scăderea stocurilor poate influența opțiunile operaționale ale Washingtonului dacă ar relua atacuri la scară mare asupra Iranului, inclusiv printr-o dependență mai mare de misiuni cu avioane pilotate, considerate mai riscante.
Sursele citate spun că diminuarea stocurilor ar putea limita capacitatea SUA de a răspunde la alte crize și de a descuraja adversari precum Rusia și China. Un al patrulea interlocutor afirmă că US Central Command (CENTCOM) a ajuns aproape să epuizeze rachetele terestre pe care le avea înainte de război, dar a reușit să se reaprovizioneze din stocuri americane din alte regiuni ale lumii.
În paralel, în interiorul administrației Trump au avut loc discuții tensionate, în ultima săptămână, despre cât timp pot continua loviturile asupra Iranului fără ca stocurile să scadă la niveluri care ar afecta reacția la alte situații.
Casa Albă a transmis o declarație a președintelui Donald Trump, potrivit căreia SUA au „mult mai multe muniții decât oricine din lume” și „mult mai mult decât avem nevoie”, adăugând că industria de apărare produce mai mult și își extinde capacitățile.
Analiștii citați în material apreciază că producția unor muniții (inclusiv obuze de artilerie și mai multe tipuri de rachete) este la niveluri record, dar avertizează că ar putea să nu acopere necesarul unui război prelungit. Lockheed Martin, producătorul ATACMS și PrSM (și al sistemului THAAD), nu a răspuns imediat solicitărilor privind nivelul stocurilor sau declarațiile lui Trump. Nici Raytheon, producătorul rachetelor Tomahawk și al interceptorilor Patriot, nu a oferit un răspuns imediat.
Purtătorul de cuvânt-șef al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat că armata SUA „are tot ce îi trebuie” pentru a acționa „la momentul și în locul ales de președinte” și că a derulat operațiuni în mai multe comandamente, menținând în același timp un „arsenal profund” de capabilități.
Un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS) publicat săptămâna trecută estimează că între februarie și iulie au fost consumate aproximativ 65% din interceptoarele Patriot, iar stocul de interceptori THAAD ar fi cu cel puțin 38% mai mic decât la începutul războiului. Reuters precizează că nu a văzut datele de stoc, însă două surse spun că aceste estimări corespund datelor interne.
În plus, una dintre surse afirmă că SUA au consumat „puțin sub jumătate” din stocul global de rachete de croazieră Tomahawk de la începutul războiului, o cifră pe care Reuters spune că nu a putut să o verifice independent. În acest context, Raytheon (divizie a RTX) ar fi ajuns la un acord preliminar multianual cu Pentagonul pentru creșterea producției de Tomahawk, ca parte a efortului de refacere a stocurilor.
Conflictul a alimentat dezbaterea privind autoritatea lui Trump de a desfășura ostilități împotriva Iranului fără autorizare din partea Congresului. Potrivit materialului, nu a fost înaintată nicio cerere pentru o declarație de război sau pentru o autorizare de folosire a forței militare.
În paralel, două surse spun că lideri militari au avertizat de săptămâni că stocurile de arme defensive se reduc. Mai multe instituții media au relatat recent că Trump ar fi renunțat la o nouă ofensivă majoră în Iran, parțial din cauza acestor avertismente; un oficial american a contestat relatările, susținând că decizia a fost influențată de presiuni din partea statelor din Golf.
Recomandate
Ordinul lui Donald Trump de a reveni la catapulte cu abur pe viitoarele portavioane americane riscă să împingă în sus costurile și întârzierile programului clasei Ford , într-un moment în care Marina SUA are deja probleme de personal și termene depășite, potrivit HotNews . Memorandumul de securitate națională semnat joi le cere secretarului apărării, Pete Hegseth, și secretarului interimar al marinei, Hung Cao, să pregătească în 60 de zile un plan pentru înlocuirea Sistemului Electromagnetic de Lansare a Avioanelor (EMALS) și a ascensoarelor avansate pentru arme cu sisteme „cu abur și hidraulice” pe USS Doris Miller , un portavion din clasa Ford. Nava are deja o întârziere de doi ani față de termenul prevăzut, conform Wall Street Journal . Costuri și risc de execuție: „miliarde de dolari” și reproiectare la jumătatea lucrărilor Associated Press notează că schimbarea ar urma „probabil” să coste miliarde de dolari și ar readuce pe cele mai avansate nave ale Marinei un sistem care necesită mai mulți marinari pentru operare și este mai dificil de întreținut. Din perspectiva industriei, General Atomics – compania care produce sistemul electromagnetic pentru portavioanele din clasa Ford – avertizează, într-o declarație citată de Wall Street Journal, că o astfel de decizie „necesită o reevaluare atentă”. Compania spune că lucrările la noua navă sunt finalizate în proporție de aproape 50% și că o schimbare de direcție în acest punct ar implica „riscuri semnificative legate de costuri, calendar și integrare”. Impact operațional: mai mult personal, într-o Marină cu deficit de recrutare Un argument central pentru EMALS, potrivit Associated Press, este că poate lansa aeronave la viteze mai mari, ocupă mai puțin spațiu și, în același timp, este mai ușor de întreținut și necesită mai puțini oameni pentru operare. Publicația indică și un exemplu concret: pe USS Ford, sistemul electromagnetic ar fi redus numărul de marinari necesari pentru operarea catapultelor de la aproximativ 12 la doi. Revenirea la un sistem mai „intensiv” în personal vine într-un context dificil pentru recrutare: la începutul anului, Marina SUA avea aproximativ 20.000 de posturi neocupate în întreaga flotă. În februarie, Marina Militară a promovat sistemul într-un comunicat de presă, susținând că USS Ford poate lansa și recupera aeronave la o rată mai mare decât portavioanele din clasa Nimitz. Context strategic: aliați și rivali merg pe electromagnetic În timp ce Trump vrea să renunțe la tehnologia de ultimă generație, cele mai noi portavioane chinezești folosesc catapulte electromagnetice, iar Franța a anunțat că intenționează să utilizeze acest sistem pe viitorul său portavion, potrivit informațiilor preluate de HotNews din Associated Press. Pe plan politic intern, senatorul democrat Mark Kelly (Arizona), fost astronaut și pilot de încercare, a criticat public decizia. „Am decolat de pe puntea portavioanelor de sute de ori, am o diplomă de master în inginerie aeronautică și sunt pilot de încercare, și nici măcar eu nu i-aș da sfaturi Marinei cu privire la modul de proiectare a unor sisteme specifice de pe navele sale.” „Donald Trump ar trebui să se limiteze la ceea ce știe cel mai bine – săli de bal, faliment și prostii.” O a doua decizie cu miză industrială: nave militare construite în străinătate În același memorandum, Trump a autorizat forțele navale ale SUA să construiască nave militare în străinătate, cu o condiție: constructorii străini care au „investiții substanțiale și durabile” în șantiere navale din SUA ar putea fi autorizați temporar să construiască până la două nave în șantierele lor „mamă”, pentru a suplimenta producția internă. În acest context, constructorul australian Austal a anunțat că grupul sud-coreean Hanwha s-a oferit să cumpere operațiunile Austal din SUA pentru 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,5 miliarde lei), pe fondul interesului holdingului sud-coreean de a se extinde pe piața americană de apărare. Pentru programul portavioanelor din clasa Ford, miza imediată rămâne însă una de execuție: dacă reproiectarea cerută se confirmă, Marina și industria trebuie să gestioneze simultan costuri mai mari, riscuri de integrare și presiuni de personal, într-un calendar deja întârziat. [...]
SUA ridică bariere vamale pentru dronele importate, iar producătorii europeni riscă să piardă cota preferențială dacă folosesc componente chineze , potrivit Euronews . Administrația Donald Trump a aprobat tarife de până la 100% pentru drone și componente, invocând securitatea națională și nevoia de a reduce dependența de producția externă într-o tehnologie considerată esențială în războiul modern. Noile tarife au fost adoptate în baza Secțiunii 232, instrument folosit de SUA pentru măsuri comerciale motivate de considerente de securitate națională. Miza pentru companii este dublă: costuri mai mari la intrarea pe piața americană și presiune pentru localizarea producției sau pentru schimbarea lanțurilor de aprovizionare. Cum arată noile tarife și ce intră la 100% Tariful maxim, de 100%, se aplică pentru: drone cu greutate la decolare de peste 25 de kilograme; drone care transportă echipamente de imagistică termică; stații de andocare și anumite componente considerate critice. Dronele mai mici și mai puțin performante, precum și alte categorii de componente, vor fi taxate cu 25%. Cota de 15% pentru UE vine cu condiții stricte de origine Uniunea Europeană primește un tarif preferențial de 15% (în aceeași categorie fiind Japonia, Coreea de Sud, Elveția, Liechtenstein și Taiwan), în timp ce Marea Britanie beneficiază de cea mai redusă cotă, de 10%. Însă accesul la aceste cote depinde de reguli de origine: hardware-ul, software-ul și tehnologia unei drone trebuie să provină „în mare parte” din țările eligibile sau din SUA. Condiția poate deveni un obstacol pentru producătorii europeni, în contextul în care motoarele, bateriile, camerele și controlerele de zbor sunt cumpărate frecvent de la furnizori chinezi. Dacă o dronă nu îndeplinește criteriile, poate fi reîncadrată la 25% sau chiar la 100%, în funcție de dimensiuni și capabilități. Cine este expus și ce schimbări operaționale pot urma Piața americană este una dintre destinațiile importante pentru industria europeană a dronelor, care s-a dezvoltat rapid în ultimii ani. Printre companiile menționate ca expuse se numără: Parrot (Franța), cu gama ANAFI certificată conform normelor americane de achiziții în apărare; Quantum Systems (Germania), care vinde aeronave de recunoaștere către clienți americani; Tekever (Portugalia), care își extinde activitatea în SUA. Impactul poate fi totuși inegal: Quantum Systems operează deja capacități de producție în SUA, iar mai mulți producători europeni au început să dezvolte operațiuni locale pentru a respecta regulile americane care favorizează furnizorii interni. Noile tarife ar putea accelera această tendință. Când intră în vigoare și ce stimulente pregătește Washingtonul Tarifele pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea ordinului. Pentru anumite componente mai puțin sensibile este prevăzută o perioadă de 180 de zile. Secretarul american al Comerțului a primit sarcina de a elabora un program de recompensare a companiilor care își mută producția în Statele Unite, ceea ce indică o combinație de penalizare prin taxe și stimulare prin politici industriale. Context: parte dintr-un pachet mai larg pentru industria de apărare Decizia privind dronele vine în aceeași zi cu semnarea unui memorandum pentru construirea unui al cincilea șantier naval american (primul nou șantier de acest tip în peste 80 de ani), plus un nou centru pentru repararea componentelor și o reorganizare a structurilor navale. În paralel, există discuții despre refacerea stocurilor de muniții: presa americană a relatat că războiul din Iran ar fi consumat o parte importantă a rezervelor, informații neconfirmate independent și contestate de Casa Albă. În ansamblu, măsurile indică o orientare spre creșterea capacității interne de producție pentru sectorul apărării, cu efecte directe asupra companiilor străine care vând pe piața americană și asupra modului în care își construiesc lanțurile de aprovizionare. [...]
Intercepțiile NORAD deasupra New Jersey arată presiunea operațională a restricțiilor aeriene temporare în jurul deplasărilor președintelui SUA, după ce două aeronave de aviație generală au intrat în spațiul restricționat în timp ce Donald Trump participa la un turneu de golf la Bedminster, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul North American Aerospace Defense (NORAD) a transmis că avioane F-16 au interceptat „mai multe” aeronave de aviație generală care au încălcat restricțiile temporare de zbor instituite deasupra zonei Bedminster, New Jersey, în timpul prezenței lui Trump la evenimentul LIV Golf, conform unei postări pe X (fostul Twitter). NORAD a refuzat să spună dacă piloții au greșit din neatenție, precizând că stabilirea cauzei revine Federal Aviation Administration (FAA) , potrivit Reuters, citată de publicație. În același timp, NORAD a reamintit că piloții au obligația să verifice informațiile FAA pentru a rămâne la zi cu restricțiile temporare de spațiu aerian. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters. Trump urma să se întoarcă la Washington mai târziu în aceeași zi, după participarea la turneul de golf. Context: FAA analizează și un incident de siguranță legat de Marine One Separat, FAA a anunțat că revizuiește un incident de siguranță în trafic aerian care a implicat elicopterul militar Marine One, folosit pentru transportul președintelui. Agenția a precizat că nu a părut să fie vorba despre o „aproape-coliziune” periculoasă și că aeronavele nu păreau să convergă. Potrivit a două surse citate de Reuters, elicopterul a decolat marți după-amiază de la Casa Albă, însă controlorii de trafic aerian nu ar fi oprit zborurile comerciale pe aeroportul Ronald Reagan Washington National Airport, deși o politică introdusă anul trecut ar fi cerut acest lucru, în urma unei coliziuni fatale. [...]
România și Ucraina discută un program comun de drone cu buget de 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) , potrivit HotNews , care citează un răspuns al Ministerului Apărării Naționale (MApN) transmis către StartupCafe . Miza este una operațională: trecerea de la achiziții punctuale la capacități dezvoltate și produse în regiune, pe fondul cererii accelerate pentru sisteme fără pilot. MApN precizează că discuțiile vizează „cercetarea, dezvoltarea și producția de drone”, inclusiv „dezvoltarea unor noi tipuri de sisteme”. În material nu sunt oferite detalii despre calendar, parteneri industriali, tipurile de drone vizate sau modul de împărțire a bugetului între cele două părți. Informația apare în contextul în care ministerul a răspuns unei solicitări a StartupCafe, iar HotNews preia elementele comunicate. Pentru mai multe detalii, publicația trimite către articolul integral de pe StartupCafe . [...]
Arabia Saudită încearcă să internaționalizeze securitatea pe ruta Bab al-Mandeb–Marea Roșie , lansând o coaliție navală multinațională care ar urma să coordoneze schimb de informații, planificare operațională și exerciții comune, într-un moment în care atacurile asupra navelor saudite cresc riscul de întrerupere a unei artere critice pentru comerțul global, potrivit Al Jazeera . Coaliția – descrisă de Ministerul Apărării de la Riad drept „deschisă” și în continuare în proces de extindere – vizează protejarea libertății de navigație prin Strâmtoarea Bab al-Mandeb , Marea Roșie și Golful Aden. Anunțul a venit după a treia reuniune a alianței, organizată pe 13 august la Jeddah, iar ministerul a prezentat momentul drept „lansarea efectivă” către etapa de activare instituțională și operațională. Cine participă și în ce stadiu este alianța Ministerul saudit al Apărării a anunțat că 15 țări au semnat o declarație, iar 13 au finalizat până acum procedurile naționale și au aderat oficial la cartă. Primele state menționate ca participante sunt: Bahrain Bangladesh Comore Djibouti Egipt Iordania Kuweit Pakistan Qatar Arabia Saudită Somalia Sudan Turcia Yemen Detaliile de funcționare sunt încă „în curs de formulare”, însă cadrul prezentat include schimb de informații și informații de intelligence, dezvoltarea planificării operaționale, exerciții și antrenamente navale comune, consolidarea capabilităților militare și desfășurarea de operațiuni navale comune. Arabia Saudită l-a numit anterior pe contraamiralul Abdullah bin Salem Al-Shehri la comanda coaliției, cu atribuții de coordonare a apărării navale comune și de cooperare cu statele membre și alte coaliții maritime. De ce contează: presiunea pe rutele energetice și riscul de blocaj Contextul imediat este escaladarea regională legată de războiul SUA–Israel cu Iranul, care, potrivit articolului, afectează infrastructura energetică și civilă din regiunea Golfului și mută o parte din presiune și asupra rutelor maritime. Publicația notează și tensiunile crescute în jurul Strâmtorii Hormuz, descrisă ca fiind „virtual închisă”, rută care „fost” transporta aproximativ 20% din exporturile globale de petrol și gaze naturale. În paralel, nave sub pavilion saudit pe ruta Bab al-Mandeb–Marea Roșie–Golful Aden au fost atacate repetat de luptători houthi susținuți de Iran, din Yemen, ceea ce amplifică riscul ca Bab al-Mandeb – pasaj vital între Marea Roșie și Golful Aden – să fie blocat. Va funcționa: alianță defensivă, eficiența depinde de implementare Ahmed Nagi, analist senior pentru Yemen la International Crisis Group, spune că alianța ar putea fi importantă, dar relevanța ei va depinde de eficiența practică, amintind că inițiative maritime anterioare (inclusiv din perioada crizei pirateriei din Golful Aden) au avut uneori semnificație politică, dar au întâmpinat dificultăți în a produce rezultate „tangibile” pe teren. Nagi mai arată că demersul Riadului urmărește nu doar descurajarea houthiților, ci și „încadrarea” atacurilor asupra transportului maritim din Marea Roșie ca problemă globală, nu strict saudită. În evaluarea sa, alianța este „în mare parte defensivă”, fără indicii că ar fi concepută pentru operațiuni ofensive împotriva houthiților, deși avertizează că Arabia Saudită ar putea decide, la un moment dat, să răspundă mai direct dacă atacurile continuă. „În cele din urmă, obiectivul este să crească costul atacurilor houthi și să creeze o descurajare mai puternică”, a spus Nagi. Pentru companii și piețe, miza imediată este dacă această arhitectură de cooperare se transformă rapid în capabilități operaționale care să reducă riscul pe una dintre rutele cheie dintre Asia și Europa – sau dacă rămâne, cel puțin inițial, mai degrabă un instrument politic de coagulare a sprijinului internațional în jurul securității navigației. [...]
SUA mută un portavion din Pacific spre Golful Persic, lăsând regiunea fără acoperire aeronavală pe termen nedeterminat , într-o repoziționare care ridică miza strategică în Asia în timp ce Washingtonul menține presiunea asupra Iranului, potrivit Biziday . Portavionul USS George Washington a plecat din Vietnam și a fost observat traversând Strâmtoarea Singapore, însoțit de un crucișător și un distrugător. Un oficial al Marinei SUA, citat sub protecția anonimatului, a confirmat că gruparea se îndreaptă către Golful Persic. Anterior, The Wall Street Journal a relatat că George Washington ar urma să îl înlocuiască pe USS Abraham Lincoln , aflat de peste 260 de zile pe mare. Înlocuirea lui „Abraham Lincoln”, pe fondul tensiunilor legate de echipaj Mutarea vine după apariția unor informații potrivit cărora mai mulți membri ai echipajului de pe USS Abraham Lincoln ar fi încercat să sară peste bord. Secretarul de Război al SUA, Pete Hegseth, a respins însă relatarea, susținând că informațiile ar fi „complet denaturate”. În paralel, mai mulți congresmeni democrați au cerut Pentagonului explicații oficiale. Blocada din Strâmtoarea Hormuz și problemele de aprovizionare Deși ostilitățile dintre SUA și Iran „s-au calmat” în ultimele săptămâni, Marina americană menține blocada asupra porturilor iraniene din Strâmtoarea Hormuz. Hegseth a declarat că blocada poate fi menținută pe termen nelimitat, în timp ce președintele Donald Trump nu a oferit clarificări despre cum s-ar putea încheia războiul. În același timp, navele americane din zona Golfului Persic se confruntă și cu dificultăți logistice. Marina SUA a recunoscut că războiul a creat un mediu „extrem de disputat”, care a perturbat centrele tradiționale de aprovizionare, ceea ce a dus la penurii și la pierderea corespondenței la bordul portavionului. Conducerea a prioritizat aprovizionarea pentru misiuni în această ordine: alimente, articole de igienă, apoi corespondența. Efectul colateral: fără portavion american în Pacific Trimiterea USS George Washington în Golf creează o situație „destul de neobișnuită”: SUA ar urma să rămână fără niciun portavion în Oceanul Pacific pentru o perioadă nedeterminată, ceea ce, potrivit aceleiași surse, „lasă spațiu de manevră Chinei”. Contextul operațional: USS Abraham Lincoln a plecat pe 21 noiembrie din San Diego (California) și a ajuns în Orientul Mijlociu în ianuarie, iar primele atacuri aeriene ale SUA și Israelului împotriva Iranului au avut loc la 28 februarie, conform Associated Press. [...]
