Știri
Știri din categoria Apărare
Incidentul cu fregata olandeză ridică riscul de escaladare într-o rută maritimă critică pentru comerț, după ce China a anunțat că a mobilizat forțe navale și aeriene pentru a „alunga” nava din zona disputată a Insulelor Paracel din Marea Chinei de Sud, potrivit HotNews.
Beijingul susține că fregata ar fi „pătruns ilegal” în zonă, iar un purtător de cuvânt al comandamentului Teatrului Sudic al Armatei Populare de Eliberare, Zhai Shichen, a acuzat că elicoptere au decolat în repetate rânduri și „au pătruns în spațiul aerian al Chinei”. Armata chineză nu a oferit detalii suplimentare despre incident.
Într-un comunicat, Zhai a cerut Olandei să înceteze „acțiunile de încălcare și provocare” și a afirmat că armata chineză „va proteja cu hotărâre suveranitatea și securitatea națională”.
Marea Chinei de Sud este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, iar episoadele de tipul celui descris de China cresc riscul de incidente între forțe navale ale unor state care invocă principii diferite: revendicări teritoriale versus libertatea de navigație și aplicarea dreptului internațional al mării.
China revendică aproape întreaga Mare a Chinei de Sud (aproape toate cele 1,3 milioane de mile pătrate), însă cel puțin alte șase guverne au revendicări teritoriale în zonă: Filipine, Vietnam, Malaezia, Indonezia, Brunei și Taiwan. Din 2014, Beijingul a transformat recife în insule artificiale fortificate, cu rachete, piste pentru avioane și sisteme de arme, potrivit informațiilor citate în material.
Fregata „HNLMS De Ruyter” se află în Indo-Pacific în cadrul eforturilor Olandei de a-și consolida parteneriatele maritime. Nava a fost ancorată la Manila de vineri până duminică (22–24 mai) și urma să participe la activități de interoperabilitate cu Marina Militară a Filipinelor, inclusiv exerciții de comunicații și manevre, potrivit agenției PNA.
Comandantul navei, comandorul Rodger de Wit, a spus că prezența olandeză transmite sprijin pentru dreptul internațional, în special pentru Convenția ONU privind Dreptul Mării (UNCLOS), și are ca obiectiv promovarea libertății de navigație și menținerea „continuității comerțului”.
„HNLMS De Ruyter” participă la misiunea de desfășurare „Pacific Archer” a Marinei Regale Olandeze, pe durata a cinci luni. Nava urmează să ia parte la exercițiul „Rim of the Pacific 2026”, programat între 24 iunie și 31 iulie, în jurul Insulelor Hawaii, cu participarea a 31 de state.
Fregata, intrată în serviciu în 2004, are un echipaj de aproximativ 200 de persoane și transportă un elicopter militar multirol NH90, conform datelor din articol.
Recomandate
China și Rusia își extind cooperarea militară spre apărare antirachetă și „anti-Starlink” , un semnal cu impact direct asupra echilibrului tehnologic din domeniul apărării și al comunicațiilor militare, potrivit G4Media , care citează o investigație Der Spiegel . Investigația – realizată împreună cu Le Monde și platforma rusă independentă The Insider – se bazează pe documente interne care ar indica faptul că Beijingul și Moscova au convenit să își intensifice cooperarea militară și tehnologică după discuții desfășurate în secret în 2023. Conform documentelor analizate de jurnaliști, în iunie 2023 ar fi avut loc la Moscova o reuniune cu participarea unor reprezentanți ai autorităților ruse, ai armatei chineze și ai industriei de apărare din China, în care s-a discutat dezvoltarea unui sistem comun de apărare antiaeriană și antirachetă. Ce ar include proiectul antirachetă Potrivit investigației, proiectul ar include: construirea unor centre comune de comandă și control pentru sistemele de rachete lansate de la sol; dezvoltarea unei rachete interceptoare cu manevrabilitate ridicată, pentru apărare aeriană integrată. Der Spiegel notează că cele două state analizau încă din 2023 realizarea unui prototip și au creat grupuri de lucru dedicate proiectului. Documentele citate mai indică întâlniri și videoconferințe periodice, precum și schimburi de delegații mai frecvente între Moscova și Beijing. Ținte: hipersonice și balistice Sistemul aflat în dezvoltare ar urma să poată intercepta proiectile hipersonice în faza finală a traiectoriei, la altitudini de până la 40 de kilometri, precum și rachete balistice cu rază de acțiune de până la 4.000 de kilometri, conform investigației. În context, publicația germană arată că Beijingul investește de mai mulți ani în capacități militare avansate, pe fondul tensiunilor strategice cu Statele Unite în regiunea Indo-Pacifică. Componenta „anti-Starlink”: de la perturbare la neutralizare Documentele analizate ar indica și o inițiativă comună îndreptată împotriva rețelei SpaceX Starlink , considerată esențială în conflictele moderne pentru comunicații militare. În discuțiile din 2023, oficiali chinezi ar fi prezentat partenerilor ruși propuneri de măsuri de răspuns, inclusiv: atacuri informatice; tehnici de tip „spoofing” (imitarea identității unui sistem pentru a induce în eroare utilizatorii sau infrastructura digitală). Planurile discutate ar include scenarii de interferare a funcționării rețelei, reducerea performanțelor și, „în cazuri extreme”, neutralizarea sateliților considerați o amenințare. Investigația susține că există indicii că această cooperare a continuat și după întâlnirile din 2023, însă amploarea proiectelor și stadiul actual de dezvoltare „nu sunt cunoscute”, potrivit informațiilor citate. [...]
China ar fi transmis Moscovei că folosirea armelor nucleare în Ucraina este exclusă , potrivit unei relatări a președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , citat de Politico . Mesajul, descris de Zelenski drept o intervenție „de tip ultimatum”, indică o linie roșie pe care Beijingul ar încerca să o impună Rusiei, cu implicații directe pentru riscul de escaladare și pentru calculele de securitate ale statelor NATO. Zelenski a spus că a aflat despre această intervenție a Chinei de la lideri europeni, în marja summitului NATO de la Ankara, unde s-a discutat despre „rolul Chinei în încheierea războiului” din Ucraina. Președintele ucrainean a adăugat că a abordat subiectul și cu președintele SUA, Donald Trump, dar a precizat că preferă să păstreze confidențial conținutul conversației. Ce a spus Zelenski despre mesajul Chinei În declarațiile către presă, Zelenski a legat intervenția Beijingului de discuțiile apărute în spațiul mediatic rus despre un posibil răspuns nuclear la loviturile ucrainene asupra teritoriului Rusiei. „Și mi se pare că aceasta a fost prima dată când China (...) a răspuns direct, într-o formă de tip ultimatum — că nu poate exista nici măcar gândul folosirii armelor nucleare.” Context: presiuni interne în Rusia și semnale nucleare Politico notează că Rusia a desfășurat în mai exerciții militare nucleare în Belarus, însă Vladimir Putin s-a abținut până acum de la amenințări nucleare directe la adresa Kievului. În același timp, pe fondul presiunilor unor politicieni ruși, Putin a afirmat că loviturile Ucrainei nu produc suficiente pagube încât să justifice o reacție nucleară. Publicația amintește și un episod din luna trecută, când deputatul din Sankt Petersburg Viktor Perov a cerut ca legislativul local să îi solicite lui Putin folosirea armelor nucleare pentru a forța conducerea Ucrainei să semneze un acord de pace. De ce contează: semnal de limitare a escaladării, dar fără detalii verificabile public Din perspectiva securității, relatarea lui Zelenski sugerează că Beijingul ar încerca să reducă riscul unei escaladări nucleare, într-un moment în care Rusia invocă tot mai des, în dezbaterea internă, opțiuni extreme ca răspuns la atacurile ucrainene. Totuși, informația rămâne la nivel de declarație politică: Zelenski spune că a aflat despre intervenția Chinei de la lideri europeni, fără ca Politico să indice un document sau o confirmare publică separată din partea Beijingului sau a Moscovei. [...]
China și Rusia își extind cooperarea militară spre apărare antirachetă și „anti- Starlink ” , o direcție care poate influența atât echilibrul de securitate regional, cât și modul în care armatele își protejează comunicațiile prin satelit. Informațiile apar în Agerpres , care citează EFE. Potrivit materialului, Beijingul și Moscova cooperează pe două paliere: dezvoltarea unui sistem de apărare antiaeriană împotriva rachetelor balistice și lansarea unei inițiative împotriva Starlink, rețeaua de internet prin satelit a SpaceX , companie deținută de Elon Musk. Starlink funcționează printr-o constelație de sateliți care oferă acces la internet la nivel mondial. De ce contează: apărarea antirachetă și controlul comunicațiilor devin priorități Dincolo de componenta strict militară, accentul pe apărare antirachetă și pe contracararea unei infrastructuri comerciale cu utilizare duală (civilă și militară) indică o adaptare la războaie în care conectivitatea și reziliența comunicațiilor sunt decisive. O inițiativă „anti-Starlink” sugerează preocuparea pentru limitarea avantajelor operaționale pe care le oferă accesul la internet prin satelit în teatre de conflict. Agerpres precizează că articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile tehnice, calendarul sau forma concretă a cooperării nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
Localizarea unei poziții fortificate Hezbollah în Wadi Saluki readuce în prim-plan riscurile operaționale ale frontului de nord , după ce trupele israeliene au identificat punctul de lansare care l-a rănit grav pe actualul purtător de cuvânt al armatei, generalul de brigadă Effie Defrin, în al Doilea Război din Liban , potrivit The Jerusalem Post . Militarii din Divizia 36, aflați în operațiuni în zona Wadi Saluki, au descoperit o poziție întărită pentru rachete antitanc aparținând Hezbollah. În apropiere au fost găsite „mai multe rachete”, precum și un lansator orientat către wadi, conform informațiilor comunicate de armată. De ce contează: o poziție „istorică” indică persistența infrastructurii de luptă Identificarea aceleiași poziții folosite în 2006 sugerează continuitatea unor puncte fortificate și a tacticilor de ambuscadă în teren dificil, cu implicații directe pentru planificarea și protecția forțelor care operează în zonă. În timpul celui de-al Doilea Război din Liban, lupta din acest punct a fost descrisă drept una dintre cele mai dure ale conflictului. Forțele blindate israeliene au început traversarea wadi-ului, în timp ce unități din Brigada Nahal și Corpul de Geniu au încercat să securizeze zona. Contextul din 2006: ambuscadă, pierderi și rănirea lui Defrin Operațiunea a fost amânată de mai multe ori, iar Hezbollah, observând mișcările din teren, a declanșat o ambuscadă, potrivit relatării. În bătălie au fost uciși 11 ofițeri și soldați israelieni, inclusiv doi comandanți de companie din Brigada 401, iar peste 50 de militari au fost răniți. Printre răniți s-a numărat și Defrin, pe atunci comandant al Batalionului 9, care a fost rănit grav. Publicația mai notează că, „într-un moment de încheiere” de săptămâna trecută, Defrin a vizitat trupele care operează în zonă, în apropierea locului din care a manevrat Batalionul 9 către Wadi Saluki, vizavi de satul Anduria, în războiul din 2006. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz ridică riscul unor noi întreruperi pe ruta-cheie a petrolului , după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a spus că „Iranul a făcut o alegere greşită” când a tras asupra unei nave în zonă şi că „acum plăteşte” prin noi atacuri americane, potrivit news.ro . Hegseth a făcut declaraţia la scurt timp după ce armata americană a anunţat bombardamente împotriva Iranului, prezentate drept represalii la focurile deschise de Gardienii Revoluţiei asupra unui portcontainer în strâmtoare. Strâmtoarea Ormuz, închisă „până la noi ordine” Marina Gardienilor Revoluţiei a anunţat în noaptea de sâmbătă spre duminică închiderea „până la noi ordine” a Strâmtorii Ormuz, după ce a tras focuri de avertisment asupra unei nave care urma o „rută neautorizată”, relatează AFP şi Reuters, citate de news.ro. SUA: a treia rundă de atacuri, navă avariată şi un dispărut Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că forţele sale au început o a treia rundă de atacuri împotriva Iranului. Potrivit CENTCOM, nava lovită, GFS Galaxy, este un portcontainer care naviga sub pavilion cipriot. Nava ar fi suferit „daune semnificative la sala maşinilor”, iar un membru al echipajului civil este dat dispărut, conform informaţiilor transmise. De ce contează Închiderea Strâmtorii Ormuz şi schimbul de lovituri dintre Iran şi SUA amplifică riscul operaţional pentru transportul maritim într-un punct de tranzit strategic, cu potenţiale efecte în lanţ asupra fluxurilor de energie şi asupra costurilor de transport, dacă situaţia se prelungeşte. Pentru moment, news.ro nu oferă detalii despre durata estimată a închiderii sau despre eventuale măsuri de rerutare a traficului. Pentru contextul anunţului privind închiderea strâmtorii, vezi şi materialul news.ro . [...]
Intrarea în serviciu a corvetei „Contraamiral August Roman ” întărește cooperarea navală România–Turcia și semnalează o miză operațională directă în Marea Neagră, într-un context regional în care interoperabilitatea aliată contează tot mai mult, potrivit relatării din Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a descris momentul în care nava militară românească a fost întâmpinată printr-un mesaj radio de comandamentul turc imediat după traversarea Strâmtorii Bosfor și intrarea în Marea Neagră. În relatarea sa, mesajul „Bun venit în Marea Neagră” a venit după ce autoritățile turce au identificat nava pe radare. În același context, Miruță a legat episodul de cooperarea regională, afirmând că între România, Turcia și Bulgaria Marea Neagră este „una care ne unește”, invocând interese comune economice și militare. Prima navă nouă de luptă după peste trei decenii Corveta „Contraamiral August Roman” (261), produsă în Turcia, a intrat oficial vineri în portul Constanța. Este prima navă nouă de luptă primită de România după mai bine de trei decenii, iar livrarea a avut loc în cadrul cooperării dintre România și Turcia în industria de apărare, pe baza unui acord interguvernamental semnat în decembrie 2025 (detalii despre livrare au fost prezentate anterior de Adevărul, într-un material separat). Proiectul este prezentat ca parte a eforturilor României de a-și dezvolta capabilitățile navale și de a se adapta la noile cerințe de securitate din regiune. Ce poate face corveta și ce înseamnă pentru operare Potrivit informațiilor din articol, nava poate desfășura: misiuni de supraveghere și patrulare; misiuni de salvare; operațiuni de luptă navală, antiaeriană și antisubmarin. Corveta are o lungime de aproximativ 100 de metri și este echipată cu armament, radar, sonar și sisteme compatibile cu standardele NATO. De asemenea, poate opera un elicopter îmbarcat, iar configurația ar urma să permită modernizări ulterioare prin integrarea de noi sisteme de luptă și senzori. Traseul spre Constanța și semnalele simbolice Drumul spre România al echipajului, format din 85 de militari, a inclus două momente evidențiate de ministru: întâmpinarea radio din partea comandamentului turc și salutul tradițional schimbat cu fregata „Regele Ferdinand”. Miruță a fost la bordul fregatei, menționând că a ales să revină în țară pe mare de la Summitul NATO de la Ankara. [...]
