Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia își apropie de final reactivarea crucișătorului nuclear „Admiral Nakhimov”, după ce nava a încheiat recent o serie de probe pe mare și se întoarce în portul său de bază din Arctica, potrivit Focus. Miza operațională este că modernizarea, începută în 2013 și amânată repetat, intră într-o etapă în care testele devin tot mai apropiate de reintrarea efectivă în serviciu.
Conform publicației, nava – introdusă în serviciu în 1988 și retrasă din activitate după 11 ani pentru modernizare – ar putea fi reactivată după 27 de ani în afara serviciului. După ultimele teste în apele din nordul Rusiei, ar fi fost verificate noile sisteme de armament, senzorii, propulsia modernizată și sistemul de conducere a luptei, iar analiști ai marinei ruse ar urma să evalueze rezultatele ca bază pentru testări suplimentare.
Informațiile sunt atribuite revistei de specialitate Military Watch Magazine, citată de Focus. Aceasta notează că proiectul de modernizare ar fi echivalat, în evaluarea unor analiști ruși, cu o „reconstrucție” de facto a navei, prin înlocuiri și actualizări ample la:
Focus mai arată că termenul de finalizare a fost împins de mai multe ori, până când marina rusă a putut începe în 2025 primele teste în larg.
În material sunt enumerate câteva caracteristici ale „Admiral Nakhimov”, prezentată drept cea mai puternic înarmată navă de luptă din lume:
Potrivit Military Watch Magazine, nava se întoarce în portul de bază Severomorsk, în nord-vestul Rusiei, aproape de granița cu Norvegia și Finlanda. Focus subliniază importanța operațională a locației: Severomorsk este un punct major al Flotei Nordului și găzduiește o parte importantă a submarinelor nucleare ruse.
Portul este descris ca strategic pentru Moscova deoarece rămâne fără gheață tot anul și oferă acces către Atlanticul de Nord și Arctica, temă discutată și într-un material separat al publicației despre „accesul la Atlanticul de Nord și Arctica” (Focus).
În lipsa unui calendar public detaliat, următorul pas indicat de sursă rămâne continuarea testelor pe baza evaluării rezultatelor recente, înainte ca nava să poată fi declarată complet operațională.
Recomandate
Doborârea unei drone neautorizate deasupra județului Buzău ridică miza investițiilor în apărarea antiaeriană și anti-dronă , după ce un pilot român de pe un F-16 a interceptat și distrus aparatul în spațiul aerian național, într-un incident prezentat ca o premieră operațională, potrivit Agerpres . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a transmis pe platforma X că incidentul a avut loc vineri, la ora 11:02, iar interceptarea s-a produs deasupra unei zone nepopulate din județul Buzău. Ea a precizat că este „prima dată când o dronă a fost interceptată și distrusă în spațiul aerian național”, în condițiile în care aparatul ar fi intrat fără autorizație. Țoiu a atribuit reușita „răspunsului rapid al Armatei române” și coordonării cu aeronavele Eurofighter italiene aflate în misiune de Poliție Aeriană NATO, care au fost „de asemenea, implicate” în operațiune. Ce semnal transmite Guvernul despre capabilitățile anti-dronă În același mesaj, ministrul interimar de Externe a spus că președintele Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță, „au reafirmat” angajamentul de a proteja spațiul aerian și de a continua investițiile în capabilități moderne de apărare antiaeriană și anti-dronă. Totodată, Țoiu a menționat că zona de impact și resturile dronei sunt analizate în prezent. Context: securitate la frontieră și cooperare aliată Oana Țoiu a legat incidentul de nevoia de întărire a securității la granița României și de sprijinirea eforturilor internaționale pentru „vecinii noștri” care se confruntă cu atacuri pe care le-a numit „ilegale”. „Calea către o securitate consolidată este calea către pace la granița României.” [...]
Forțele navale ucrainene au obținut certificarea NATO pentru a comanda forțe multinaționale de contramăsuri anti-mine , un pas cu impact operațional direct asupra capacității Ucrainei de a participa la misiuni aliate și de a sprijini viitoare acțiuni de deminare în Marea Neagră și Marea Azov , potrivit Agerpres . Certificarea a fost obținută după încheierea Evaluării NATO Nivel 2 (NEL-2), desfășurată în timpul exercițiului Sea Breeze 2026 . Informația a fost transmisă de Forțele navale ucrainene, care au comunicat pe Facebook rezultatul evaluării. Ce înseamnă certificarea, în termeni practici Conform comunicării Forțelor navale ucrainene, certificarea atestă o capabilitate recunoscută de NATO de a: comanda forțe multinaționale pentru contramăsuri împotriva minelor; opera alături de Grupurile permanente NATO de contramăsuri pentru mine; executa „o gamă întreagă de misiuni pe mare”. În plus, sediul Primei divizii de contramăsuri împotriva minelor a primit calificativul „Mission Capable” („capabilă de misiune”), ceea ce certifică unitatea pentru participarea la operațiuni ale Alianței, după standardele NATO. Context: trei ani de instruire în timpul războiului Forțele navale ucrainene afirmă că rezultatul vine după trei ani de instruire desfășurată în timpul războiului cu Rusia, perioadă în care personalul ar fi adoptat doctrine și proceduri NATO în pofida conflictului în desfășurare. În evaluarea prezentată de partea ucraineană, certificarea ar urma să întărească interoperabilitatea cu NATO și să sprijine eforturile viitoare de curățare a minelor navale din Marea Neagră și Marea Azov. [...]
MApN explică de ce neutralizarea dronei a întârziat, invocând constrângeri legale și de siguranță , după ce un Eurofighter italian a lansat o rachetă în spațiul aerian al României, dar a ratat ținta, potrivit Antena 3 . Episodul pune accent pe regulile de angajare în timp de pace și pe modul în care sunt gestionate operațional incidentele cu drone care traversează zone locuite. Într-o conferință de presă la sediul MApN, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, a spus că aeronavele Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene ridicate de la sol au încercat să doboare drona cu o rachetă, fără succes. Potrivit lui, lansarea a avut loc „în spațiul aerian al României, la vest de Dunăre, în Brăila”, cu câteva minute înainte ca ținta să fie angajată de un F-16. MApN a precizat că, la momentul operațiunii, piloții au raportat vizual că ar fi fost o dronă rusească de tip Gheran-2 (Șahed). Conform informațiilor prezentate, aparatul a trecut prin Sulina, Brăila și Fetești, înainte să fie neutralizat de un F-16, iar resturile au căzut în localitatea Padina. De ce nu a fost doborâtă mai devreme: „condiții tehnice și legale” Explicația centrală oferită de conducerea militară a fost că nu au fost îndeplinite condițiile pentru angajarea mai rapidă a țintei. Generalul Gheorghe Maxim a descris succint pașii necesari înaintea unei lovituri: identificarea vizuală a țintei „la momentul oportun”; încadrarea cu radarul de bord; angajarea doar în zone în care nu există pericol pentru populație și obiective de pe teritoriul național. „Pentru noi sunt mai importante siguranţa populaţiei şi siguranţa elementelor de infrastructură decât momentul în care doborâm o ţintă”, a declarat generalul de brigadă Gheorghe Maxim. În același context, șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a intervenit pentru a întări mesajul privind cadrul de acțiune: „Domnul general a vrut să spună că nu au fost îndeplinite condiţiile tehnice şi legale pentru combaterea acestei ameninţări în spaţiul aerian al României”. Căutări la sol pentru racheta lansată și resturile dronei După neutralizarea dronei, au început căutările în zona în care au căzut resturile, fiind implicați militari și jandarmi, iar perimetrul a fost izolat, conform informațiilor prezentate. Generalul Vlad Gheorghiță a spus că există două dispozitive de căutare la sol: unul al MApN și unul al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. El a precizat că, după finalizarea operațiunilor, vor fi oferite detalii despre „racheta românească, racheta italiană și rămășițele de dronă”. Ce mijloace au fost implicate și ce rămâne neclar Șeful Statului Major al Apărării a confirmat și participarea unui elicopter IAR-330 Puma „SOCAT” la acțiune, însă a refuzat să ofere alte răspunsuri privind detalii de apărare antiaeriană de la sol, invocând caracterul operațional al informațiilor și faptul că este „o misiune de luptă pe timp de pace”, desfășurată „în conformitate cu Legea 72”. În acest stadiu, cauza pentru care racheta lansată de Eurofighter a ratat ținta nu este explicată public; MApN spune că nu poate estima motivul, iar căutările și verificările sunt în desfășurare. [...]
Lovirea uzinei Avitek din regiunea Kirov, la peste 800 km de Moscova, țintește direct lanțul de producție al apărării antiaeriene ruse , într-un atac atribuit Ucrainei cu o rachetă de croazieră „Flamingo”, potrivit G4Media . Ținta ar produce rachete antiaeriene și componente pentru industria militară, iar uzina este parte a concernului Almaz-Antei, aflat sub sancțiuni internaționale. Guvernatorul regiunii Kirov, Aleksandr Sokolov, a confirmat pe rețelele sociale că „o rachetă a atacat o întreprindere din Kirov” și a spus că există răniți, care primesc asistență medicală. El a mai precizat că echipele de intervenție sunt la fața locului și că situația este „sub control”. Potrivit informațiilor citate de EFE, atacul ar fi avut loc în jurul orei 06:00, ora Moscovei (06:00, ora României), iar martori au relatat o explozie produsă de impactul unei rachete. Identificarea muniției ca fiind o rachetă de croazieră „Flamingo” este atribuită unor conturi de Telegram și unor instituții media; în același timp, Denis Știlierman, cofondator al companiei militare ucrainene Fire Point, a publicat înainte de atac o imagine cu lansarea unei rachete de acest tip. De ce contează: o țintă industrială cu „ciclu complet” de producție Uzina vizată ar fabrica produse cu dublă utilizare, folosite în sistemele de apărare antiaeriană și în industria aeronautică, iar instalațiile ar avea un ciclu complet de producție, de la turnare la asamblare finală și testare. Surse ucrainene susțin că Avitek ar participa la producția sistemului de apărare aeriană Tor și ar livra componente pentru motoarele rachetelor Kh-101 și Kh-59M2; totodată, uzina ar produce și scaune ejectabile pentru avioanele de vânătoare Su-34 și Su-57. Context: Rusia spune că a doborât 571 de drone în aceeași noapte Separat, Ministerul rus al Apărării a transmis că, în noaptea de joi spre vineri, apărarea antiaeriană ar fi doborât 571 de drone ucrainene în mai multe regiuni ale Rusiei, inclusiv în regiunea Moscovei, precum și în Krasnodar și în peninsula Crimeea ocupată. Instituția a mai afirmat că ar fi interceptat drone deasupra mărilor Azov și Neagră. [...]
MApN a activat proceduri de alertare și supraveghere aeriană după ce radarul a detectat, în noaptea de 23 spre 24 iulie, un grup de drone care evoluau la aproximativ 33 km nord de granița fluvială cu România, iar populația din județul Tulcea a primit mesaj RO-ALERT , potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării arată că atacurile cu drone au vizat obiective civile și de infrastructură din Ucraina, iar sistemul de supraveghere radar a identificat ținte aeriene în jurul orei 00:10. Pentru monitorizarea situației, Forțele Aeriene Române au ridicat de la sol un elicopter IAR-330 Puma SOCAT , care a decolat la ora 00:48. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar mesajul RO-ALERT pentru populația din județul Tulcea a fost transmis la ora 00:56. Alerta aeriană a încetat la 01:33. Ce spune MApN despre riscul pentru teritoriul României Potrivit Ministerului Apărării, nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național și nici „cazuri de impact cu solul” ale vreunui vehicul aerian. Ce urmează MApN precizează că monitorizează permanent situația și că informează „în timp real” structurile aliate, în contextul atacurilor rusești cu drone în proximitatea graniței României. [...]
Industria de apărare a Ucrainei împinge SUA și Europa spre arme mai ieftine, produse în masă , pe fondul lecțiilor din război despre raportul cost–efect. O analiză TechRadar arată cum sisteme ucrainene precum racheta de croazieră Flamingo și dronele cu rază lungă de acțiune schimbă așteptările privind prețul, ritmul de producție și materialele folosite, cu efecte directe asupra strategiilor occidentale de apărare. Un exemplu central este Flamingo, dezvoltată de Fire Point. Potrivit unui raport din The Atlantic (citat de publicație), racheta ar avea aproximativ dublul razei de acțiune față de Tomahawk-ul american, un focos mai mare și un cost de circa jumătate. Mesajul economic este că munițiile „ieftine” pot forța adversarul să consume interceptori scumpi, iar statele și companiile occidentale sunt împinse să găsească echilibre noi între performanță și cost. Producție accelerată și costuri reduse prin soluții „suficient de bune” Fondatorul Fire Point, Denys Shtilerman , spune că firma produce aproximativ 200 de drone cu rază lungă pe zi, alături de până la trei rachete Flamingo. Publicația notează că reducerea costurilor ar veni, între altele, din: folosirea unor motoare cu reacție reutilizate, provenite din aeronave sovietice mai vechi, în locul unor sisteme noi de propulsie; construcție din fibră de carbon, în locul aliajelor convenționale de aluminiu; aripi de dronă cu spumă ușoară. Logica este una de proiectare pentru cerința operațională minimă, nu pentru durabilitate pe termen lung. Shtilerman este citat spunând că „au nevoie să zboare 15 ore. Orice peste asta e o risipă de bani”. Efect de contagiune în industria americană: interceptori mai ieftini Presiunea de a coborî costurile începe să se vadă și la producătorii consacrați din SUA, pe măsură ce realitățile de pe câmpul de luptă penalizează soluțiile foarte scumpe. TechRadar dă ca exemplu Lockheed Martin , care a introdus PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE), un interceptor care „ar urma” să coste sub jumătate din PAC-3 MSE, evaluat la peste 4 milioane de dolari bucata (aprox. 18 milioane lei). Asta ar plasa ACE sub 2 milioane de dolari (aprox. 9 milioane lei), lăsând interceptorii mai scumpi pentru amenințările balistice cele mai dificile. Miza pentru Europa: parteneriate industriale, nu doar achiziții Publicația argumentează că succesul unor sisteme testate în război poate atrage producători străini către parteneriate industriale și acorduri de producție comună, nu doar contracte de cumpărare. În Europa, nouă țări au anunțat împreună cu Ucraina o „Coaliție integrată anti-rachete balistice”, susținută de tehnologie și experiență industrială ucraineană, ceea ce poate deschide ușa transferului de know-how și cooperării pe termen lung între companii. În același timp, TechRadar notează o limitare importantă: credibilitatea și autenticitatea lui Shtilerman sunt puse sub semnul întrebării, pe fondul unor elemente din trecutul său (studii și muncă în Rusia, două pedepse cu închisoarea) și al asocierii companiei cu o investigație majoră de corupție. Acest context poate conta în eventuale negocieri internaționale, chiar dacă tendința mai largă – orientarea către producție rapidă și costuri mai mici – rămâne relevantă pentru piața de apărare. [...]
