Știri
Știri din categoria Transport și logistică
A doua navă a unui armator turc a traversat Strâmtoarea Ormuz, a anunțat sâmbătă ministrul turc al Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, potrivit news.ro. Informația vine în contextul restricțiilor impuse de Iran în zonă, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.
„În momentul izbucnirii războiului, existau cincisprezece nave aparţinând companiilor maritime turceşti. (...) Două dintre aceste cincisprezece nave au traversat”, a declarat ministrul într-un interviu acordat canalului privat turc CNN Turk.
Ministrul a spus că trecerile au fost posibile atât datorită demersurilor autorităților turce, cât și pentru că navele „foloseau porturi iraniene sau transportau mărfuri către sau dinspre Iran”, fără să precizeze data la care a trecut a doua navă. O primă navă turcească traversase strâmtoarea „cu permisiunea Iranului” pe 13 martie. Conform unei infografice prezentate la CNN Turk, navele care au reușit să treacă se numesc Rozana și Neraki.
Uraloglu a mai precizat că doar nouă dintre navele rămase blocate au solicitat trecerea. Patru nu au cerut să plece, dintre care două sunt nave de generare a energiei electrice, staționate în zonă, iar alte două așteaptă „calmarea situației”. Pentru restul, Turcia încearcă să coordoneze tranzitul împreună cu Ministerul Afacerilor Externe.
În paralel, o navă container a companiei franceze CMA CGM și un transportator japonez de GNL (gaz natural lichefiat) au tranzitat joi Strâmtoarea Ormuz pentru prima dată de la închiderea parțială decisă de Iran la 1 martie, conform datelor de urmărire maritimă consultate de AFP. Iranul a restricționat practic trecerea după atacurile americano-israeliene din 28 februarie, care au declanșat conflictul și au alimentat scumpiri la nivel global pentru petrol și gaze, într-un punct-cheie al comerțului energetic mondial.
Recomandate
Un portcontainer al grupului francez CMA CGM a traversat Strâmtoarea Hormuz , potrivit Jerusalem Post , care citează date de urmărire a navelor MarineTraffic și informații Reuters. Nava Kribi, sub pavilion Malta și deținută de CMA CGM, a trecut prin strâmtoare pe 2 aprilie. Este primul vas cu proprietar francez care reușește tranzitul pe acest culoar de la începutul atacurilor SUA-Israel asupra Iranului, la finalul lunii februarie, într-un context în care războiul a dus la închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz. Miza este ridicată: înainte ca traficul să fie blocat, Strâmtoarea Hormuz era ruta pentru aproximativ o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), cu efecte directe asupra piețelor de energie și asupra lanțurilor logistice. Nu este cunoscut, deocamdată, cum a obținut nava trecerea în siguranță, în condițiile în care datele arată că se deplasează spre sud, de-a lungul coastei Omanului. CMA CGM nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar nici biroul președintelui francez Emmanuel Macron nu a oferit un răspuns imediat privind un posibil rol al guvernului în facilitarea tranzitului. Trecerea a avut loc la o zi după declarațiile lui Macron, care a susținut că o operațiune militară pentru redeschiderea strâmtorii nu ar fi realistă și că soluția ar trebui să fie diplomatică. „Această strâmtoare trebuie redeschisă pentru că este strategică pentru fluxurile de energie, îngrășăminte și comerțul internațional, dar se poate face doar în consultare cu Iranul”, a spus el. Datele LSEG privind transportul maritim arată că, joi, nava și-a modificat destinația transmisă prin AIS (Sistemul Automat de Identificare) în „Owner France” înainte de a intra în apele teritoriale iraniene din strâmtoare, semnalând autorităților iraniene naționalitatea proprietarului. Astfel de tactici au mai fost folosite pentru a indica neutralitatea în zone de conflict; în același context, mai multe nave chineze care au tranzitat strâmtoarea și-au setat destinațiile la „Chinese owner & crew”. În paralel, Macron a lucrat cu aliați europeni și alți parteneri pentru a construi o coaliție care să garanteze libertatea de trecere prin Hormuz după încetarea ostilităților, iar diplomații francezi ar fi încercat în ultima săptămână să atenueze o rezoluție din Consiliul de Securitate al ONU care ar fi permis acțiuni în forță în Strâmtoarea Hormuz. Potrivit sursei, nava avea inițial ca destinație Pointe-Noire, în Republica Congo. [...]
Vladimir Putin propune o nouă arhitectură globală de transport și comerț , potrivit G4Media , în contextul blocării Strâmtorii Ormuz și al tensiunilor generate de războiul din Iran, care afectează fluxurile energetice și lanțurile logistice internaționale. Liderul rus susține că Moscova poate oferi soluții alternative pentru stabilizarea transportului global. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui forum de transport și logistică desfășurat la Sankt Petersburg, unde Putin a subliniat că actuala criză obligă statele și companiile să regândească rutele comerciale, în funcție de siguranță, costuri și predictibilitate. Blocarea unui punct strategic precum Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează volume importante de petrol și gaze, a amplificat aceste preocupări. Ce propune Rusia Președintele rus a indicat că rutele logistice dezvoltate de Rusia pot deveni alternative viabile, oferind: reducerea timpilor de transport între Europa și Asia diversificarea fluxurilor comerciale globale expunere mai mică la conflicte și riscuri geopolitice Un element central al strategiei este promovarea Rutei Maritime Nordice , care devine tot mai accesibilă pe fondul schimbărilor climatice și ar putea scurta semnificativ traseele comerciale dintre continente. Accent pe tehnologie și automatizare Putin a insistat asupra necesității unei „revoluții tehnologice” în transporturi, bazată pe: inteligență artificială sisteme autonome și robotizate digitalizarea proceselor logistice Aceste soluții ar urma să fie implementate în aeroporturi, gări și centre logistice, cu scopul de a crește eficiența și de a reduce dependența de factorul uman în operațiunile de rutină. Context geopolitic Inițiativa vine într-un moment în care piețele energetice sunt deja afectate de conflictul din Orientul Mijlociu , iar statele caută rute alternative pentru aprovizionare. Rusia încearcă astfel să își consolideze rolul în economia globală, oferindu-se ca furnizor de infrastructură logistică și expertiză într-un sistem comercial aflat sub presiune. În esență, propunerea Moscovei reflectă o schimbare de paradigmă: de la rute tradiționale, concentrate în zone sensibile geopolitic, către coridoare diversificate, susținute de tehnologie și adaptate noilor riscuri globale. [...]
Ryanair avertizează că ar putea anula zboruri din iunie dacă aprovizionarea Europei cu kerosen este perturbată de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit AGERPRES , care citează Reuters. Directorul general al operatorului low-cost irlandez, Michael O’Leary , a spus că Ryanair discută zilnic cu furnizorii de combustibil din Europa pentru a evalua riscurile, în condițiile în care aceștia ar fi indicat că aprovizionarea rămâne stabilă până la finalul lunii mai. În scenariul în care conflictul se prelungește, compania ar putea ajunge să reducă capacitatea sau să anuleze zboruri în plin sezon de vară, când cererea este ridicată. „Dacă acest conflict continuă până la final lunii aprilie, există riscuri legate de aprovizionare de la începutul lunii iunie. Dacă continuă în mai, atunci nu știm ce va urma. Există un risc de 10% - 20% privind aprovizionarea cu combustibili în iunie, sau iulie sau august, atunci când și alte companii aeriene vor începe să analizeze anularea zborurilor sau reducerea capacității”. O’Leary a precizat că a vorbit anterior despre posibile perturbări încă din mai, dar ulterior și-a corectat declarația. El a mai spus că, dacă va fi nevoie, Ryanair ar decide săptămânal ce zboruri să anuleze, cu accent pe aeroporturile unde ar apărea penurii de carburanți. În același timp, șeful companiei a subliniat că perioada iunie-septembrie este cea mai profitabilă pentru operatori, iar Ryanair „nu-și permite luxul” de a reduce rutele; Marea Britanie ar fi, în opinia sa, cea mai expusă piață europeană, pe fondul importurilor mari de petrol din Kuweit. Riscul este susținut și de estimări ale Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA), potrivit cărora 25%-30% din cererea de kerosen a Europei provine din Golf, ceea ce face continentul vulnerabil la șocuri de aprovizionare. În plus, Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), a avertizat că perturbarea aprovizionării cu petrol din Orientul Mijlociu va crește în aprilie și va începe să afecteze economia europeană, cele mai mari probleme fiind deficitul de kerosen și motorină. Pe piață, reacția investitorilor a fost, totuși, pozitivă: acțiunile companiilor aeriene europene au crescut miercuri, după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Statele Unite ar putea opri atacurile militare asupra Iranului în două-trei săptămâni, iar titlurile Ryanair aveau un avans de 4,1%. O’Leary a mai spus că Ryanair nu vede, deocamdată, un efect semnificativ asupra prețurilor biletelor și că se așteaptă la o creștere anuală de 3%-4% a tarifelor în perioada aprilie-iunie, în timp ce traficul de pasageri ar urma să avanseze cu aproximativ 5%. [...]
Primăria Arad propune bilet de transport public cu 1 leu pe 24 de ore , ca alternativă la utilizarea mașinii personale în contextul scumpirii carburanților, relatează Antena 3 CNN , citând Agerpres. Primarul municipiului, Călin Bibarț , a anunțat marți că proiectul de reducere a tarifelor va fi pus miercuri în transparență publică și estimează că măsura ar putea intra în vigoare „într-o lună sau două”, după parcurgerea pașilor legali. Potrivit edilului, Consiliul Local stabilește tarifele, iar proiectul urmează să fie trimis pentru avize la Consiliul Concurenței și la ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice). Propunerea vizează un tarif unic de 1 leu, cu TVA inclus, valabil 24 de ore pentru tramvaie și autobuze. În prezent, un bilet valabil o oră costă 4,5 lei. Primăria mai are în vedere reducerea și a altor tarife, iar un abonament lunar ar urma să coste sub 30 de lei. Primarul a argumentat că măsura ar avea două obiective: sprijin pentru cetățeni și creșterea utilizării transportului public, inclusiv a flotei de tramvaie noi și a infrastructurii modernizate. În același timp, administrația locală mizează pe o creștere a numărului de călători, care ar putea compensa parțial scăderea veniturilor din tarife. Pe partea de impact bugetar, Bibarț a spus că în 2025 încasările din tarife au fost de aproximativ 6 milioane de lei, în timp ce bugetul total al Companiei de Transport Public a fost de zece ori mai mare, ceea ce indică un nivel ridicat de subvenționare. Conform datelor companiei, în ultimele săptămâni numărul utilizatorilor transportului public din Arad a crescut cu 15%, pe fondul scumpirii carburanților. Inițiativa vine după ce, în ianuarie, Primăria Arad anunțase intenția de a introduce transport public gratuit, ca reacție la majorările de taxe și impozite locale, însă ulterior edilul a admis că nu a identificat soluții legale pentru gratuitate și a vorbit despre demersuri pentru modificări legislative. Municipiul Arad are una dintre cele mai extinse rețele de transport public local din țară, iar rețeaua de tramvai include 15 linii, cu trasee ce depășesc 335 de kilometri. [...]
Drona cargo Changying-8 a încheiat cu succes zborul inaugural , marți, pe un aeroport din Zhengzhou, în provincia Henan (centrul Chinei), potrivit TVR Info . Este vorba despre un vehicul aerian fără pilot (UAV) destinat transportului de marfă. Aparatul este dezvoltat de Beijing Beifang Changying UAV Technology Co, Ltd, iar publicația notează că este prima platformă de dronă cargo din China din clasa de 7 tone validată prin teste de zbor. Changying-8 are un compartiment de marfă de 18 metri cubi, o greutate maximă la decolare de 7 tone și o capacitate maximă de încărcare utilă de 3,5 tone. Conform Ifeng News , drona și-a finalizat zborul inaugural pe 31 martie. TVR Info mai menționează că poate transporta tipuri diferite de încărcături, de la provizii convenționale la mărfuri proaspete și produse din lanțul frigorific (transport la temperatură controlată), precum și echipamente pentru situații de urgență. Raza maximă de acțiune este de peste 3.000 de kilometri. În ceea ce privește utilizarea, sursa indică scenarii precum transport logistic pe distanțe lungi, livrări pentru salvare de urgență, aprovizionarea zonelor de frontieră și operațiuni în teren complex, în contextul dezvoltării „economiei la altitudine joasă” și al consolidării capacităților de răspuns la urgențe. [...]
Guvernul pregătește un al doilea pachet de măsuri pe fondul scumpirii carburanților , după discuțiile de la Palatul Victoria dintre premierul Ilie Bolojan și comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, potrivit Digi24 . Întrevederea a avut loc luni, 30 martie 2026, iar pe agendă au fost prețurile la carburanți, proiectele de interconectare în transporturi, mobilitatea militară și dialogul pentru viitoarea strategie europeană privind turismul durabil, anunță Guvernul într-un comunicat. Ilie Bolojan a spus că Executivul va aproba „în perioada următoare” al doilea pachet de soluții pentru sprijinirea cetățenilor și economiei, în contextul creșterii prețurilor pe piața carburanților, pe care a descris-o drept un subiect de interes la nivel european. Premierul a menționat și cooperarea cu echipa comisarului european, inclusiv semnarea unui Memorandum de Înțelegere între România, Grecia și Bulgaria pentru stimularea cooperării transfrontaliere în infrastructura de transport. În același cadru, a prezentat proiecte de infrastructură aflate în derulare, cu accent pe finalizarea investițiilor din PNRR și pe utilizarea resurselor din SAFE pentru interconectarea cu Republica Moldova și Ucraina, prin autostrăzile A8 și A7. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban, a afirmat că autoritățile accelerează implementarea proiectelor și simplifică procedurile, subliniind importanța interconectării regionale și a dezvoltării Portului Constanța. El a legat mobilitatea militară și cooperarea România–Bulgaria–Grecia de direcțiile strategice reflectate în bugetul pe 2026, precum și de obiectivele privind absorbția fondurilor europene și accesarea Programului SAFE. Comisarul european Apostolos Tzitzikostas a evidențiat importanța geostrategică a României pentru securitatea regională și europeană și a susținut accelerarea proiectelor de interconectare, menționând Coridorul Vertical. Oficialul a arătat că instituția pe care o reprezintă este deschisă să sprijine financiar, prin fonduri europene, și prin expertiză tehnică accelerarea acestor proiecte și a adăugat, în contextul „crizei carburanților”, că statele membre trebuie să lucreze strâns pentru depășirea situației. Totodată, discuțiile au inclus consultările pentru pregătirea viitoarei strategii a UE pentru turism durabil. [...]
