Industria chineză de semiconductori ar trebui să-și mute accentul de pe „cursa” 2/3 nm către procese mature și nișe profitabile, susține Zhang Rujing, fondatorul SMIC, argumentând că peste 80% din cererea globală nu depinde de cele mai avansate tehnologii de fabricație, potrivit IT Home.

Într-un interviu acordat publicației „科创板日报” (citat de IT Home), Zhang Rujing (78 de ani) spune că percepția potrivit căreia competiția din semiconductori se reduce la atingerea nodurilor de 3 nm sau 2 nm este „o eroare de înțelegere”. Din perspectiva lui, ca volum de produse, ponderea pieței pentru procese avansate este sub 20%, în timp ce majoritatea cererii vine din „procese mature” și „tehnologii speciale” – segmente unde există încă multe piețe de nișă dominate de companii din afara Chinei.

De ce contează: strategie industrială cu impact în investiții și lanțuri de aprovizionare

Mesajul are o miză economică directă: în locul unei strategii „mari și complete” (capacități pe toate segmentele), Zhang pledează pentru dezvoltarea unor „campioni” pe sub-segmente, care să atace puncte unde barierele sunt mai mici și unde marjele pot fi ridicate. El descrie „piețele de nișă” ca fiind domenii cu volume mai mici, dar profitabilitate mare și cu dependențe externe persistente.

Exemplele menționate includ:

• cipuri pentru ultrasunete în echipamente medicale;
• cipuri rezistente la radiații pentru aerospațial;
• cipuri de acționare servo pentru roboți industriali.

Un exemplu de „ocolire” a blocajelor: condensatori 3D pe siliciu

În contextul unei vizite de documentare în Gaoyou (Jiangsu), Zhang indică proiectul „矽谦” de condensatori 3D pe bază de siliciu drept un caz tipic de „străpungere” pe un segment specializat. Conform descrierii din material, proiectul folosește procese din industria circuitelor integrate pentru a produce condensatori pe siliciu, cu obiectivul de a înlocui condensatorii ceramici multistrat (MLCC).

IT Home notează că soluția ar putea, pe lângă substituția unor componente „critice”, să permită integrarea interconectărilor metalice și, potențial, să înlocuiască plăci de circuit imprimat de înaltă frecvență, vizând cerințe precum subțierea și consumul redus pentru dispozitive purtabile (de exemplu, ochelari AR). Sunt menționate și utilizări în auto, comunicații, terminale AI și fotovoltaic/stocare.

Zhang mai afirmă că soluția este bine aliniată cu cererea pentru aplicații de „AI distribuit” (edge/distributed AI), sugerând că astfel de componente pot oferi avantaje competitive fără a urma neapărat traseul celor mai scumpe tehnologii de ambalare (packaging) avansată.

Avertisment pentru orașele de rang 2–3: riscul investițiilor „grele” în fabrici de waferi

Pe partea de organizare regională a industriei, Zhang critică „uniformizarea” și competiția internă pe aceleași modele. El avertizează că orașele de rang 2–3 nu ar trebui să copieze abordarea „mare și completă” a metropolelor, mai ales în zona liniilor de producție de waferi (fabrici de plachete de siliciu), unde investițiile sunt mari și recuperarea poate fi lentă.

În formularea lui, urmărirea unor proiecte cu active grele, fără avantajele de capital, talent și ecosistem ale orașelor de prim rang, poate duce la:

• investiții mari,
• randamente scăzute,
• cicluri lungi,
• risc ridicat.

„AI” în două piețe: centre de date vs. aplicații distribuite

Zhang împarte oportunitățile din AI în două categorii: zona de cloud (modele mari, supercomputing și centre de date), care ar necesita platforme naționale sau conglomerate cu investiții pe termen lung, și zona de aplicații distribuite, pe care o descrie ca având cea mai mare pondere de piață și ca fiind mai accesibilă companiilor inovatoare.

Deficitul de personal: accent pe „meșteșug” în producție, nu doar pe cercetare

Un alt punct operațional din material este legat de resursa umană: Zhang spune că lipsa critică nu este doar la nivel de ingineri de cercetare, ci și la nivelul „meșterilor” din producție – personalul care poate asigura execuție, randament (yield) și fiabilitate în fabricație. El propune trasee de carieră și salarizare comparabile cu cele ale inginerilor, plus o legătură mai strânsă între educația profesională și nevoile din fabrici.

IT Home menționează că o parte din aceste idei ar începe să fie implementate printr-o „academie de utilități/facilități pentru fabrici de circuite integrate” (集成电路厂务学院), inaugurată la Shanghai pe 21 aprilie 2026, într-un parteneriat care implică și autorități locale și mediul universitar.