Știri
Știri din categoria Tehnologie
Un test la 560 GHz arată că 6G poate urca la peste 100 Gbps pe un singur canal, după ce o echipă de la Universitatea Tokushima din Japonia a demonstrat o transmisie wireless de 112 Gbps în banda terahertz, potrivit IT Home. Rezultatul este relevant operațional pentru viitoarele rețele 6G și pentru legături de backhaul (transport de date între stații și rețea) cu capacitate foarte mare, unde frecvențele înalte promit lățimi de bandă greu de atins în benzile folosite astăzi.
Publicația notează că este pentru prima dată când se demonstrează fezabilitatea comunicațiilor wireless de ordinul 100 Gbps la frecvențe de peste 420 GHz. În experiment, sistemul a funcționat în banda de 560 GHz și a atins 112 Gbps pe un singur canal, ceea ce indică un potențial concret pentru „super-backhaul” mobil și pentru arhitectura 6G, unde se discută intens despre utilizarea spectrului terahertz (aprox. 300 GHz–3 THz).
În terahertz, componentele electronice tradiționale întâmpină, conform sursei, o degradare severă a performanței după circa 350 GHz: scade puterea de ieșire și crește puternic zgomotul de fază (variații ale frecvenței sau fazei semnalului pe termen scurt), ceea ce afectează calitatea transmisiei la frecvențe foarte înalte.
Pentru a depăși acest prag, echipa condusă de profesorul Takashi Yasui a folosit o abordare fotonică (bazată pe tehnici optice), utilizând un „microcomb” de tip soliton.
Microcomb-ul este descris ca un dispozitiv optic la nivel de cip care transformă un singur laser într-o serie de „dinți” de frecvență echidistanți și foarte stabili, cu zgomot de fază redus — utili pentru generarea unui purtător terahertz „curat”.
Un element practic important din implementare a fost conectarea directă a fibrei optice la un microrezonator din nitrură de siliciu, în locul alinierii unui traseu optic în spațiu liber, mai sensibil la perturbări. Sursa indică trei efecte ale acestei soluții:
În experimentul de transmisie, cercetătorii au extras două purtătoare optice stabile din microcomb, le-au modulat în formate QPSK (modulație prin schimbarea fazei) și 16QAM (modulație în amplitudine și fază), apoi au convertit semnalul prin amestec optic într-o undă terahertz la 560 GHz, transmisă wireless. La recepție s-a folosit detecție heterodină cu un mixer subarmonic.
Conform măsurătorilor raportate:
Lucrarea a fost publicată în revista „Communications Engineering”, din portofoliul Nature, mai notează sursa.
Recomandate
Apple își securizează până în 2031 aprovizionarea cu cipuri personalizate de la Broadcom , un pas care reduce riscul de întreruperi în lanțul de furnizori și oferă vizibilitate pe termen lung pentru componente-cheie din iPhone și alte produse, potrivit AppleInsider . Extinderea acordului a fost confirmată pe 6 iulie de Broadcom pentru Reuters, iar înțelegerea prevede dezvoltarea și livrarea de cipuri „custom” (proiectate pentru cerințele Apple) până în 2031. Pentru Apple, miza este continuitatea livrărilor într-un context în care crizele de aprovizionare pot reapărea, iar pentru Broadcom înseamnă stabilitate financiară: Apple ar reprezenta aproximativ 20% din veniturile anuale ale companiei, conform aceleiași surse. De ce contează: stabilitate operațională într-o zonă critică Apple are un istoric de contracte pe termen lung cu furnizorii pentru a limita riscurile de penurie și volatilitatea de preț la componente importante. În cazul Broadcom, acordul acoperă cipuri și module folosite în mai multe familii de produse, iar articolul menționează explicit componente wireless și de radiofrecvență (RF), adică elemente esențiale pentru conectivitate. Pentru Broadcom, prelungirea reduce riscul pierderii unui client major într-un moment în care Apple își crește ponderea de proiectare internă a unor componente. Cum se împacă acordul cu strategia Apple de „cipuri in-house” Deși Apple își dezvoltă propriile cipuri pentru anumite funcții, compania continuă să aibă nevoie de Broadcom pentru alte elemente. AppleInsider amintește că au existat zvonuri în 2024 despre renunțarea la cipurile Wi‑Fi ale Broadcom în favoarea unei soluții proprii, iar ulterior a apărut N1, primul cip Wi‑Fi personalizat Apple inclus în iPhone 17 . Publicația notează că noul acord nu înseamnă neapărat o amânare a proiectelor interne pe zona wireless; Broadcom poate fi, la rândul său, contractat pentru alte tipuri de componente, compania având deja în portofoliu pentru Apple inclusiv controlere pentru ecrane tactile și module de încărcare wireless. Context: o relație veche, cu mize tot mai mari În ultimii ani, Apple și Broadcom au semnat și alte acorduri: în 2024 ar fi decis să colaboreze la noi proiecte de procesoare, cu obiectivul de a realiza procesoare pentru inteligență artificială destinate serverelor. În 2023, cele două companii au semnat un acord „de ordinul miliardelor de dolari” pentru componente 5G, inclusiv un filtru FBAR (Film Bulk Acoustic Resonator), folosit pentru reducerea zgomotului și separarea benzilor de semnal, pentru conectivitate 5G mai bună. În ansamblu, prelungirea până în 2031 consolidează un aranjament care, dincolo de tehnologie, funcționează ca un instrument de management al riscului: Apple își „blindează” accesul la componente, iar Broadcom își securizează o parte importantă din venituri. [...]
Samsung evită bateriile Si/C pe Galaxy S27 Ultra din motive de cost , într-un moment în care rivali precum Honor împing deja capacitățile spre 14.000 mAh, potrivit Gadget . Miza este una economică: trecerea la noua chimie ar crește semnificativ costul de producție, iar compania încearcă să-și protejeze marjele într-un context de scumpiri pe componente. În material se arată că Honor a lansat recent X80 Pro Max , cu baterie de 11.000 mAh, iar compania ar lucra și la un model cu baterie de 14.000 mAh bazată pe tehnologia Si/C (siliciu-carbon). În paralel, bateriile de 7.000–8.000 mAh au devenit tot mai frecvente în piață, semn că densitatea energetică (energia stocată raportată la volum) avansează rapid. De ce spune Samsung „nu” acum: impactul în costuri Conform publicației, care citează wccftech.com , Samsung nu ar urma să echipeze viitorul Galaxy S27 Ultra cu o baterie Si/C, motivul invocat fiind costul. Trecerea de la tehnologia clasică Li-ion la Si/C ar însemna o creștere a costului de producție cu până la 13 milioane de dolari (aprox. 59 milioane lei) la un volum de 1 milion de unități fabricate. În același context, articolul menționează că scumpirile memoriilor RAM și ale spațiilor de stocare ar fi redus marja de profitabilitate, ceea ce împinge producătorul să caute reduceri de cost în fabricație, în loc să adopte o tehnologie mai scumpă pentru baterie. Ce alternativă ar lua în calcul pentru Galaxy S27 Ultra Chiar dacă ar evita Si/C, Samsung ar analiza o creștere moderată a capacității bateriei pe Galaxy S27 Ultra, la 5.600 mAh sau chiar 5.800 mAh. Publicația notează și posibilitatea ca producătorul să negocieze un preț apropiat de cel al bateriei de 5.000 mAh folosite pe Galaxy S26 Ultra. Rămâne însă incert dacă această creștere se va materializa; în lipsa ei, riscul comercial este unul de percepție: fanii ar putea fi dezamăgiți dacă modelul viitor ar păstra bateria de 5.000 mAh „utilizată de generații bune”, în timp ce concurența mizează pe salturi mult mai mari de autonomie. [...]
Dezvoltarea „la minut” cu AI riscă să mărească suprafața de atac dacă firmele nu țin pasul cu controalele de securitate , avertizează o analiză publicată de Bleeping Computer , care descrie cum „Vibe Coding” și inteligența artificială generativă accelerează producția de software mai repede decât pot fi aplicate practicile clasice de securizare. Textul trece în revistă evoluția metodologiilor de dezvoltare – de la Waterfall (planificare liniară, documentație și etape secvențiale), la Agile (iterații scurte și adaptare continuă) și DevOps (livrare continuă prin automatizare) – pentru a arăta cum fricțiunea dintre idee și aplicație a scăzut constant. În acest context, AI generativă schimbă rolul inginerului software: de la „constructor” la designer, arhitect, reviewer și coordonator, în timp ce implementarea efectivă este produsă tot mai mult de modele AI pe baza intenției exprimate în limbaj natural. „Vibe Coding”: prototipuri în minute, dar cu riscuri greu de văzut Potrivit analizei, „Vibe Coding” înseamnă că dezvoltarea poate porni direct de la un prompt în limbaj obișnuit, iar aplicația este rafinată prin conversație, în cicluri repetate, până la rezultatul dorit. Consecința operațională este majoră: prototipuri funcționale pot apărea în minute, nu în săptămâni, iar crearea de software devine accesibilă și utilizatorilor care nu sunt programatori. Problema, subliniază autorul, este că viteza nu elimină riscurile tehnice. Codul generat „în secunde” poate include: vulnerabilități și defecte de arhitectură; probleme de licențiere; vulnerabilități de escaladare a privilegiilor (obținerea de drepturi mai mari decât ar trebui); riscuri de conformitate. În plus, modelele AI pot produce aplicații care „par corecte”, dar ascund slăbiciuni subtile, greu de detectat fără verificări specializate. Rezultatul este un paradox: cu cât software-ul se produce mai repede, cu atât organizațiile își pot crește neintenționat suprafața de risc. Ce rămâne obligatoriu: disciplinele clasice de securitate Analiza insistă că practicile tradiționale de inginerie software sigură nu devin opționale odată cu AI, ci rămân esențiale: modelarea amenințărilor (threat modeling), revizuirea codului, testarea de vulnerabilități, securitatea identității, principiul „celui mai mic privilegiu” (acces minim necesar) și controale de guvernanță. În lipsa acestor măsuri, „Vibe Coding” ar putea ajunge echivalentul modern al „shadow IT” (soluții create și folosite în afara controlului IT): foarte productiv și inovator, dar periculos prin multitudinea de vectori de atac pe care îi poate deschide. Următorul pas: ecosisteme autonome de dezvoltare Autorul anticipează că următoarea etapă ar putea include ecosisteme complet autonome, în care agenți AI colectează cerințe, generează arhitecturi, scriu cod, testează, remediază vulnerabilități, implementează actualizări și monitorizează producția cu și mai puțină intervenție umană. În acest scenariu, oamenii ar rămâne responsabili de viziune, guvernanță, etică și asumarea răspunderii, în timp ce „mecanica” dezvoltării devine tot mai mult o marfă automatizată. Materialul este semnat de Morey J. Haber (BeyondTrust) și este prezentat ca „sponsored and written by BeyondTrust”, ceea ce indică un conținut sponsorizat, dar cu un mesaj aplicabil practic: dacă software-ul se scrie „cu viteza gândului”, controalele de securitate trebuie să evolueze la fel de rapid pentru ca organizațiile să nu transforme accelerația în risc. [...]
Trecerea Sony la jocuri doar digitale riscă să schimbe fundamental „proprietatea” asupra conținutului , avertizează designerul Hideo Kojima , care spune că utilizatorii ar putea ajunge să nu mai dețină efectiv datele jocurilor, ci doar un drept de acces condiționat de abonament, potrivit TechRadar . Kojima a comentat informația că Sony ar urma să oprească producția discurilor fizice pentru jocurile PlayStation în ianuarie 2028, spunând că este „foarte trist” din cauza atașamentului său față de mediile fizice, cu care a crescut. Declarațiile au fost făcute la festivalul Il Cinema in Piazza din Roma, într-o intervenție tradusă automat, conform publicației. De ce contează: de la „cumperi un joc” la „închiriezi accesul” Miza, în lectura lui Kojima, nu este doar dispariția discurilor, ci o posibilă mutare către streaming (rulare de la distanță, din centre de date), care ar schimba raportul de control dintre utilizator și furnizor. El diferențiază situația actuală — în care jocurile descărcate rămân pe hardware-ul utilizatorului — de un scenariu în care jocurile ar fi accesate exclusiv prin streaming. „E ca abonamentele de streaming pentru filme. Ca Netflix sau Amazon, există un server undeva, iar tu ai doar dreptul să deschizi robinetul.” În acest model, spune el, „o companie” ar deține serverul și ar putea condiționa accesul de o taxă lunară, iar distribuția datelor s-ar putea opri la un moment dat, ceea ce ar face imposibilă accesarea titlurilor preferate. „Dacă se întâmplă asta, nu voi deține datele.” Context operațional: semne că decizia e greu de întors Reacțiile fanilor au inclus un val de critici, însă TechRadar notează că este puțin probabil ca Sony să revină asupra deciziei. Ca indiciu, publicația amintește că o fabrică istorică PlayStation care a produs 24 de miliarde de discuri de jocuri este deja în curs de transformare într-un laborator de micro-optică, pe măsură ce producția se reduce. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre planul comercial al Sony (de exemplu, ce rol vor avea edițiile fizice până în 2028 sau ce alternative vor exista), avertismentul lui Kojima rămâne, în esență, unul despre direcția industriei: dacă distribuția se mută complet în cloud, „proprietatea” asupra jocurilor poate deveni, practic, un contract de acces revocabil. [...]
Biren pariază pe un gol de ofertă creat de restricțiile SUA și strânge 892,5 milioane de dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru a accelera producția de GPU-uri în China , potrivit The Next Web . Compania din Shanghai vinde acțiuni noi în valoare de 7 miliarde dolari HK (aprox. 892,5 milioane dolari) pentru a crește capacitatea de producție, mizând că cererea din partea clienților de cloud și centre de date va rămâne ridicată și că poate livra volumele necesare. Structura finanțării și semnalul pentru investitori Biren va emite 153 milioane de acțiuni noi la 46,2 dolari HK pe acțiune, la un discount de 9,9% față de închiderea de vineri, conform South China Morning Post (citată de publicație). Deși compania s-a listat în Hong Kong abia în ianuarie, acțiunile au urcat de atunci cu aproape 150%, însă în această săptămână investitorii au fost mai prudenți: titlurile au crescut la începutul ședinței, apoi au închis luni cu 5,4% mai jos. Alocarea banilor este orientată în principal către scalare industrială: 60% pentru comercializarea și producția de masă a GPU-urilor „general-purpose” (cipuri grafice de uz general) din generația următoare; 20% pentru cercetare; restul pentru investiții și capital de lucru. Ridicarea de capital este una agresivă, iar compania arde rapid resursele: Biren cheltuise deja peste 70% din banii atrași la listare până la finalul lunii iunie, potrivit articolului. De ce contează: restricțiile la export împing cererea către furnizori locali Momentul finanțării este legat direct de controalele de export ale Washingtonului , care limitează accesul clienților chinezi la cele mai avansate cipuri AI ale Nvidia. În acest context, se deschide o piață internă profitabilă pentru furnizori locali, iar Biren încearcă să ocupe rapid spațiul lăsat liber. În documentele companiei, Biren susține că cererea nu este problema, invocând extinderea implementărilor de calcul AI de către furnizori de cloud, centre de date AI și clienți enterprise. Compania își justifică finanțarea prin nevoia de capital pentru a crește producția și a livra comenzile la timp. Concurență intensă și limitări tehnologice Biren concurează pe aceeași piață cu Moore Threads, MetaX și Cambricon , toate vizând cumpărători similari. În paralel, cursa de finanțare și listări se accelerează: MetaX a spus în iunie că va urmări o listare în Hong Kong, iar Kunlunxin (divizia de cipuri a Baidu) ar urmări o evaluare de cel puțin 100 miliarde yuani (aprox. 14,7 miliarde dolari, adică aprox. 67,6 miliarde lei) pentru o listare în Hong Kong, potrivit informațiilor citate în articol. Publicația notează însă și limita: Biren nu este „un Nvidia”, iar cipurile sale rămân în urma liderului de piață. În plus, cele mai puternice acceleratoare AI din China tind să fie designuri personalizate (cipuri proiectate pentru sarcini specifice) de la Huawei și alții, nu GPU-uri de uz general. În pofida acestui decalaj, blocajul pe oferta externă face ca „suficient de bun” și „fabricat în China” să devină un model de business finanțabil — iar cei aproape 900 milioane de dolari atrași arată miza economică a ferestrei create de restricțiile la export. [...]
Un joc indie cu 97% recenzii pozitive ajunge la 1,49 dolari (aprox. 7 lei), un prag rar pentru un titlu „evergreen” în Steam Summer Sale, reducerea fiind semnificativ mai mare decât discounturile obișnuite din ultimii ani, potrivit Notebookcheck . Este vorba despre The Binding of Isaac: Rebirth , roguelike lansat în 2014, disponibil cu 90% reducere pe Steam până la 9 iulie, la prețul de 1,49 dolari (aprox. 7 lei). În mod normal, jocul costă în jur de 15 dolari pe platformă. De ce contează: reducerea coboară sub minimul istoric menționat de SteamDB Notebookcheck notează că, potrivit SteamDB, cea mai bună ofertă anterioară ar fi fost o reducere de 67% în timpul Winter Sale 2024, iar după aceea discounturile au fost, de regulă, în intervalul 40%–50%. Prin comparație, reducerea de 90% „taie” considerabil sub precedentul minim, ceea ce poate influența decizia de cumpărare pentru utilizatorii sensibili la preț și poate crește volumul de vânzări pe termen scurt. Publicația precizează și că prețul redus era valabil la momentul redactării și poate fi afectat de limitări de timp sau de disponibilitate. Context: un titlu definitoriu pentru gen, cu volum mare de recenzii Rebirth este un remake complet al jocului indie The Binding of Isaac (2011), dezvoltat de studioul american Nicalis în colaborare cu creatorul seriei, Edmund McMillen. Jocul este construit pe „run-uri” generate procedural, care se încheie definitiv la moartea personajului, iar progresul se bazează pe combinații de obiecte (peste 450, conform sursei) ce pot schimba radical stilul de joc. La nivel de reputație, Notebookcheck indică: pe Steam, 97% din peste 400.000 de recenzii sunt pozitive; pe Metacritic, un Metascore de 88 și un User Score de 8,2; jocul este „Steam Deck Verified”, adică rulează fără probleme pe consola portabilă Steam Deck. Publicația menționează și o evaluare istorică a revistei germane GameStar (85/100), care a apreciat rejucabilitatea și varietatea, dar a criticat stilul vizual neconvențional și caracterul punitiv al genului; totodată, jocul abordează teme sensibile (abuz asupra copiilor, fanatism religios), ceea ce îl poate face nepotrivit pentru o parte din public. [...]
