Știri
Știri din categoria Tehnologie
Topul AnTuTu pentru telefoane sub-flagship în februarie 2026 este condus de Honor Power 2, care citează datele publicate de platforma de benchmark AnTuTu pe baza testelor realizate cu AnTuTu Benchmark V11 în perioada 1–28 februarie 2026. Clasamentul reflectă performanța medie a celor mai puternice smartphone-uri Android din categoria „upper mid-range”, iar rezultatele indică o dominație clară a procesoarelor MediaTek din seriile Dimensity 8500 și 8400.
Modelul Honor Power 2 ocupă prima poziție cu un scor mediu de 2.201.537 puncte. Dispozitivul folosește procesorul MediaTek Dimensity 8500 Elite, construit pe o arhitectură bazată integral pe nuclee Cortex-A725, cu frecvențe de operare mai ridicate față de generația anterioară. Pe lângă performanță, telefonul iese în evidență și prin bateria de 10.080 mAh, integrată într-o carcasă subțire de doar 7,98 mm, o combinație rară pentru acest segment.
Pe locul al doilea se află OPPO Reno 15 Pro, cu un scor mediu de 2.113.019, echipat cu procesorul Dimensity 8400-Max. Același chipset se regăsește și pe OPPO Reno 15, care ocupă poziția a treia cu 2.102.547 puncte.
Un alt model nou intrat în clasament este Redmi Turbo 5, plasat pe locul al patrulea, cu 2.087.575 puncte și procesor Dimensity 8500 Ultra.
| Loc | Model | Scor mediu AnTuTu |
|---|---|---|
| 1 | Honor Power 2 | 2.201.537 |
| 2 | OPPO Reno 15 Pro | 2.113.019 |
| 3 | OPPO Reno 15 | 2.102.547 |
| 4 | Redmi Turbo 5 | 2.087.575 |
| 5 | OPPO Reno 14 Pro | 2.080.957 |
| 6 | iQOO Z10 Turbo | 1.995.751 |
| 7 | Redmi Turbo 4 | 1.964.441 |
| 8 | OPPO Reno 14 | 1.614.550 |
| 9 | Redmi Note 12 Turbo | 1.304.873 |
| 10 | OnePlus Turbo 6V | 1.089.387 |
Clasamentul arată că, deși luna februarie 2026 nu a adus foarte multe lansări importante în acest segment, câteva modele noi au reușit să ajungă rapid în fruntea listei. În același timp, telefoane lansate anterior, precum OPPO Reno 14 Pro sau iQOO Z10 Turbo, continuă să rămână competitive în categoria sub-flagship. Datele AnTuTu confirmă și o tendință clară: procesoarele MediaTek Dimensity 8500 și 8400 domină în prezent performanța smartphone-urilor din zona mid-range superioară, depășind majoritatea soluțiilor rivale din această categorie.
Recomandate
iQOO 15 Ultra devine cel mai performant smartphone din februarie 2026 , depășind liderul ultimelor luni, Red Magic 11 Pro+, în clasamentul AnTuTu dedicat telefoanelor flagship. Potrivit datelor publicate de Mobilissimo , noul top realizat pe baza testelor din aplicația AnTuTu 11 arată o dominație clară a brandurilor din grupul vivo și o prezență consistentă a procesoarelor Snapdragon de ultimă generație. După patru luni în care Red Magic 11 Pro+ a ocupat prima poziție, clasamentul s-a schimbat în februarie. Pe primul loc a urcat iQOO 15 Ultra , un model produs de sub-brandul vivo, cu un scor de peste 4,2 milioane de puncte în testele de performanță. Pe locul al doilea a coborât fostul lider, iar podiumul este completat de vivo X300 Pro Satellite Communication Edition , confirmând dominația companiei chineze în acest clasament. Majoritatea telefoanelor folosesc Snapdragon 8 Elite Gen 5 Analiza hardware arată o dominație aproape totală a platformei Qualcomm. Din cele 10 telefoane incluse în top: 9 modele folosesc procesorul Snapdragon 8 Elite Gen 5 un singur model utilizează MediaTek Dimensity 9500 – vivo X300 Pro Totodată, mai multe dispozitive au depășit pragul de 4 milioane de puncte AnTuTu , un nivel considerat până recent dificil de atins chiar și pentru flagship-urile premium. Clasamentul AnTuTu pentru februarie 2026 Topul celor mai performante telefoane flagship arată astfel: Loc Model Scor AnTuTu 1 iQOO 15 Ultra 4.208.894 2 Red Magic 11 Pro+ 4.165.081 3 vivo X300 Pro Satellite Communication Edition 4.084.334 4 realme GT 8 Pro 4.049.826 5 iQOO 15 3.913.382 6 HONOR Magic8 Pro 3.894.423 7 HONOR Magic 8 3.860.209 8 OnePlus 15 3.839.169 9 HONOR Win 3.828.160 10 Redmi K90 Pro Max 3.789.514 Producătorii dominanți în top Clasamentul arată o influență majoră a grupului BBK Electronics, care include branduri precum vivo, iQOO, OnePlus și realme. Împreună, aceste companii ocupă 5 din cele 10 poziții ale topului. De asemenea, HONOR reușește o prezență solidă , cu trei modele în clasament, în timp ce Redmi și Red Magic completează lista. Rezultatele reflectă competiția intensă din segmentul flagship, unde performanța brută rămâne un criteriu important pentru utilizatori, mai ales în gaming, inteligență artificială și aplicații avansate. [...]
Nothing lansează seriile Phone (4a) și Phone (4a) Pro , două smartphone-uri mid-range care păstrează designul transparent caracteristic brandului și aduc îmbunătățiri la camere, performanță și software. Potrivit comunicatului companiei , noile modele rulează Nothing OS 4.1 bazat pe Android 16 și folosesc platforme Snapdragon din seria 7, accentul fiind pus pe fotografie, experiență software și identitatea vizuală distinctivă. Design și construcție Nothing continuă filosofia care a făcut brandul ușor de recunoscut: spate transparent, componente interne vizibile și sistemul luminos Glyph pentru notificări. Seria aduce însă materiale mai solide și o construcție mai rafinată. Phone (4a) Pro introduce un corp unibody metalic și un profil de doar 7,95 mm , cel mai subțire telefon Nothing de până acum. Dispozitivul include un sistem de răcire VC de 5300 mm² și certificare IP65 pentru protecție împotriva prafului și stropilor de apă. Phone (4a) păstrează designul transparent clasic al companiei, cu structură internă vizibilă prin spatele din sticlă și certificare IP64 . Modelul este disponibil în mai multe culori, inclusiv albastru transparent și roz, în timp ce varianta Pro vine în negru, argintiu și roz metalic. Camere și fotografie Seria aduce un sistem foto îmbunătățit, cu accent pe zoom și procesare AI. Phone (4a) Pro este echipat cu: cameră principală Sony LYT700c de 50 MP cu stabilizare optică teleobiectiv periscopic 50 MP cu zoom optic 3,5x zoom digital până la 140x cameră ultra-wide Sony cameră frontală 32 MP Phone (4a) include: senzor principal 50 MP teleobiectiv periscopic 50 MP cameră ultra-wide Sony cameră frontală 32 MP zoom digital până la 70x Procesarea imaginilor este realizată de TrueLens Engine 4 , care folosește algoritmi AI pentru optimizarea contrastului și a culorilor și permite captură Ultra XDR și video 4K Ultra XDR . Ecran, performanță și software Cele două telefoane folosesc ecrane AMOLED cu rezoluție 1,5K și rate de reîmprospătare ridicate, iar hardware-ul este bazat pe platforme Snapdragon din seria 7. Model Ecran Refresh rate Procesor Phone (4a) AMOLED 6,78" 120 Hz Snapdragon 7s Gen 4 Phone (4a) Pro AMOLED 6,83" 144 Hz Snapdragon 7 Gen 4 Potrivit companiei, varianta Pro oferă creșteri de performanță de aproximativ 27% pentru CPU , 30% pentru GPU și până la 65% pentru procesarea AI față de generația anterioară. Telefoanele rulează Nothing OS 4.1 , bazat pe Android 16. Sistemul introduce widget-uri mai flexibile, aplicații flotante pentru multitasking și funcții AI precum Essential Search și Essential Memory . Nothing promite 3 ani de actualizări Android și 6 ani de actualizări de securitate . Specificații principale Caracteristică Phone (4a) Phone (4a) Pro Ecran AMOLED 6,78", 1,5K AMOLED 6,83", 1,5K Refresh rate 120 Hz 144 Hz Procesor Snapdragon 7s Gen 4 Snapdragon 7 Gen 4 Cameră principală 50 MP 50 MP Sony LYT700c Teleobiectiv 50 MP periscopic 50 MP periscopic Cameră frontală 32 MP 32 MP Baterie 5080 mAh 5080 mAh Încărcare 50 W 50 W Sistem Glyph 63 mini-LED-uri 137 mini-LED-uri Sistem de operare Nothing OS 4.1 (Android 16) Nothing OS 4.1 (Android 16) Prețuri și disponibilitate Model Configurație Preț Phone (4a) 8 GB + 128 GB 1899 lei Phone (4a) 12 GB + 256 GB 2299 lei Phone (4a) Pro 8 GB + 128 GB 2549 lei Phone (4a) Pro 12 GB + 256 GB 2899 lei Precomenzile pentru Phone (4a) au început pe 5 martie 2026 , iar vânzările deschise sunt programate pentru 13 martie . Modelul Phone (4a) Pro intră în precomandă pe 13 martie , cu disponibilitate comercială din 27 martie 2026 . [...]
China avertizează asupra riscului unei noi crize globale de semiconductori , potrivit Reuters , pe fondul escaladării conflictului dintre producătorul olandez de cipuri Nexperia și subsidiara sa din China, într-un moment în care lanțurile de aprovizionare rămân sensibile la șocuri geopolitice și comerciale. Miza depășește disputa corporativă: cipurile Nexperia sunt folosite pe scară largă în sistemele electronice ale automobilelor, iar orice blocaj în producție sau livrări poate reverbera rapid în industria auto globală, unde întreruperile de componente se traduc în opriri de linii și întârzieri de livrare. „Nexperia Netherlands a perturbat grav producția și funcționarea normală a companiei și, dacă acest lucru declanșează din nou o criză globală de producție și lanț de aprovizionare cu semiconductori, Olanda trebuie să poarte întreaga responsabilitate pentru aceasta”, a transmis Ministerul Comerțului din China, într-un comunicat publicat pe site-ul oficial. Contextul imediat este reaprinderea tensiunilor după ce, cu o zi înainte de avertismentul Beijingului, divizia chineză de ambalare a Nexperia a acuzat sediul central din Olanda că a dezactivat conturile de birou pentru toți angajații din China. Ministerul Comerțului a susținut că această situație „a provocat noi conflicte” și a creat „noi dificultăți și obstacole” pentru negocierile dintre companii. Reuters amintește că, în octombrie, producția din industria auto globală a fost afectată după ce Beijingul a impus controale la export pentru cipuri Nexperia fabricate în China, pe fondul unui episod anterior al disputei. Deși penuria de cipuri s-a atenuat ulterior în urma negocierilor diplomatice, conflictul dintre entitățile Nexperia s-a intensificat: sediul olandez a sprijinit înlăturarea controlului Wingtech (fostul proprietar chinez), iar unitatea din China cere restabilirea acestuia. Din perspectiva lanțului de aprovizionare, Reuters indică mai multe puncte de fricțiune care pot amplifica riscul de întreruperi: controale la export impuse de Beijing pentru cipuri Nexperia fabricate în China, cu efecte deja resimțite în industria auto; suspendarea livrărilor de plachete (wafer, discuri de siliciu din care se produc cipuri) către fabrica de asamblare și testare din Guangdong; acuzații privind măsuri informatice care ar fi afectat activitatea angajaților din China și ar fi complicat negocierile; un impas prelungit, în pofida eforturilor de mediere ale Beijingului, Haga și Bruxellesului. Nexperia a transmis vineri, conform Reuters, că nu a negat acțiunea legată de sistemele informatice, dar a contestat acuzația subsidiarei chineze potrivit căreia aceasta ar fi afectat producția la unitatea de asamblare și testare din provincia Guangdong. În paralel, subsidiara chineză a reacționat la eliminarea controlului Wingtech în septembrie declarându-se independentă de compania-mamă olandeză, iar cele două părți și-au schimbat ulterior acuzații de negociere cu rea-credință. Pe plan politic și juridic, Beijingul acuză Haga că nu face suficient pentru a forța un compromis din partea sediului Nexperia din Olanda sau pentru a opri procedurile din instanță din Amsterdam care, în octombrie, au transferat acțiunile Wingtech către un avocat olandez. În lipsa unei soluții, avertismentul Chinei sugerează că disputa poate redeveni un factor de risc pentru aprovizionarea globală cu semiconductori, cu impact direct asupra producției auto și, implicit, asupra livrărilor și costurilor din industrie. [...]
Piața locurilor de muncă din tehnologie se deteriorează rapid , iar pierderile de joburi din sector sunt comparabile cu cele din timpul crizei financiare din 2008 și al prăbușirii dot-com de la începutul anilor 2000. Potrivit unei analize publicate de Business Insider , cele mai recente date privind ocuparea forței de muncă din SUA indică o slăbire accentuată a industriei tehnologice după mai mulți ani de stagnare. Datele economice publicate pentru februarie 2026 arată că economia americană a pierdut aproximativ 92.000 de locuri de muncă , în timp ce economiștii estimau o creștere de circa 55.000. Sectorul tehnologic a fost unul dintre cele mai afectate, continuând o tendință negativă începută în 2022. Economistul Joseph Politano susține că ritmul pierderilor de locuri de muncă din tehnologie este mai mare decât în recesiunile din 2008 și 2020 , apropiindu-se de situația dramatică din perioada prăbușirii companiilor dot-com. O schimbare majoră după ani de creștere În mod tradițional, industria tech din SUA adăuga anual între 100.000 și 300.000 de locuri de muncă , chiar și în perioadele de încetinire economică. De obicei, scăderile erau temporare și erau urmate de reveniri rapide. Situația actuală este diferită. Potrivit analizei economiștilor: sectorul tehnologic pierde locuri de muncă de aproximativ trei ani ; ritmul concedierilor continuă să crească ; revenirea pieței muncii nu este încă vizibilă. „Faptul că singura comparație realistă este cea cu cea mai gravă criză a joburilor din tehnologie spune multe despre situația actuală”, a explicat Politano. Problemele nu afectează doar tehnologia Deși sectorul IT atrage cea mai mare atenție, și alte domenii au început să dea semne de slăbiciune. Potrivit economiștilor citați în analiză, producția industrială, sectorul guvernamental și chiar sănătatea au înregistrat scăderi ale numărului de angajați. Specialiștii spun însă că rata concedierilor rămâne relativ stabilă în ansamblu, iar declinul se manifestă mai ales prin reducerea numărului de angajări noi . Absolvenții și juniorii sunt cei mai afectați Una dintre cele mai vizibile consecințe ale acestei schimbări este dificultatea tot mai mare pentru absolvenții de facultăți tehnice de a-și găsi primul loc de muncă. Mulți studenți care au început programe de informatică sau inginerie software cu patru sau cinci ani în urmă, atrași de salariile ridicate din industrie, descoperă acum o piață mult mai competitivă și cu mult mai puține oferte. Inteligența artificială contribuie activ la schimbare O parte dintre economiști consideră că automatizarea și utilizarea inteligenței artificiale contribuie decisiv la scăderea cererii pentru anumite roluri tehnice. De exemplu, Jack Dorsey , CEO al companiei Block, a anunțat recent concedieri masive și a menționat că instrumentele bazate pe inteligență artificială permit echipelor mai mici să facă aceeași muncă . În același timp, firmele specializate în inteligență artificială continuă să angajeze, însă numărul posturilor este mult mai mic decât cel oferit anterior de marile companii tehnologice. Economiștii avertizează că nu există încă semne clare că declinul pieței muncii din tehnologie se va opri curând, iar următoarele luni ar putea aduce noi vești negative pentru sector . [...]
Piața soluțiilor smart home din România începe să crească, iar Yale introduce o nouă încuietoare inteligentă accesibilă , destinată utilizatorilor care vor să testeze tehnologia de acces digital fără investiții mari. Potrivit unui comunicat al companiei, modelul Linus L2 Lite extinde ecosistemul de securitate inteligentă Yale și este poziționat în segmentul de intrare superior, adresându-se în special utilizatorilor care caută funcții smart esențiale la un cost mai redus . Piața locală, încă în faza de adopție timpurie Conform companiei, piața românească de soluții smart access evoluează într-un ritm prudent și rămâne în etapa de early adoption comparativ cu statele vest-europene. Consumatorii locali sunt mai sensibili la preț și analizează atent raportul dintre cost și funcționalitate înainte de achiziție. Florin Tihulcă , Managing Director al ASSA ABLOY Opening Solutions România , afirmă că interesul pentru tehnologiile smart crește, însă utilizatorii caută produse ușor de instalat și compatibile cu ecosistemele digitale deja existente. Instalare fără modificări ale ușii Linus L2 Lite este o încuietoare retrofit , concepută pentru instalare direct peste sistemul existent, fără modificări structurale ale ușii. Această caracteristică o face potrivită atât pentru proprietari, cât și pentru chiriași. Modelul se diferențiază de varianta Linus L2 prin faptul că nu include Wi-Fi integrat . Conectivitatea poate fi adăugată ulterior prin intermediul unui bridge separat, ceea ce permite utilizatorilor să configureze sistemul în funcție de necesități. Funcții smart integrate Printre funcțiile principale ale dispozitivului se numără: KeySense , care permite blocarea sau deblocarea rapidă a ușii din interior printr-un buton programarea automată a închiderii sau deschiderii ușii gestionarea accesului prin aplicația mobilă trimiterea de chei digitale pentru familie sau persoane autorizate notificări în timp real despre activitatea ușii În plus, dispozitivul oferă criptare avansată a datelor și autentificare în doi pași pentru accesul în aplicație. Compatibilitate cu ecosisteme smart Linus L2 Lite este compatibil cu standardul Matter over Thread , ceea ce permite integrarea cu mai multe platforme de automatizare a locuinței, printre care: Apple Home Google Home Amazon Alexa Samsung SmartThings Această compatibilitate elimină dependența de un singur ecosistem. Utilizatori vizați Produsul este orientat în special către: utilizatori urbani cu vârste între 25 și 45 de ani familii care doresc să partajeze accesul în locuință proprietari care închiriază locuințe pe termen scurt administratori de aparthoteluri sau spații de cazare În aceste scenarii, gestionarea digitală a accesului poate simplifica administrarea și reduce costurile operaționale. Retailul schimbă percepția asupra produselor smart Potrivit companiei, extinderea acestor produse în rețelele de retail DIY contribuie la creșterea adopției. Încuietorile inteligente sunt expuse tot mai frecvent alături de feroneria tradițională, ceea ce le transformă din gadgeturi tehnologice într-o componentă obișnuită a amenajării locuinței. Această vizibilitate în magazine ajută consumatorii să compare produsele direct și să primească suport din partea personalului de vânzare, un factor important pentru utilizatorii care nu se informează exclusiv online. [...]
Snapdragon X2 Elite Extreme depășește în Geekbench 6 un cip Intel de generație nouă , potrivit Mobilissimo , iar diferențele raportate sugerează că platforma ARM pe laptopuri cu Windows ar putea intra într-o etapă mai competitivă față de x86 (arhitectura folosită tradițional de Intel și AMD). În testele Geekbench 6, Snapdragon X2 Elite Extreme ar fi obținut aproximativ 4.033 de puncte în single-core și 23.198 în multi-core. Prin comparație, Intel Core Ultra X9 388H (din familia Panther Lake) ar fi înregistrat 3.066 de puncte în single-core și 17.924 în multi-core. Dacă aceste rezultate se confirmă în produse comerciale, avantajul indicat de benchmark-uri ar conta atât pentru sarcini uzuale (unde single-core rămâne important), cât și pentru aplicații care folosesc mai multe nuclee. Testarea ar fi fost realizată pe un laptop ASUS Zenbook A16 , ceea ce înseamnă că performanța finală poate varia în funcție de implementarea fiecărui producător și de optimizările software. Chiar și așa, datele publicate indică o tendință relevantă: competiția dintre ARM și x86 pe segmentul laptopurilor cu Windows nu mai este doar despre eficiență energetică, ci și despre performanță brută. Din informațiile prezentate, Snapdragon X2 Elite Extreme vine cu 18 nuclee și o frecvență de până la 4,45 GHz. În cazul cipului Intel menționat, designul include 16 nuclee, iar în testele respective frecvența ar fi ajuns la aproximativ 4 GHz, deși specificațiile oficiale ar menționa un „boost” (creștere temporară a frecvenței) de până la 5,1 GHz. Diferențele de configurare și de frecvență, plus stadiul timpuriu al testelor, pot influența rezultatele, însă ecartul raportat rămâne semnificativ. În paralel cu performanța, ecosistemul rămâne un factor decisiv pentru adoptarea ARM pe Windows. Articolul menționează că tot mai multe aplicații devin compatibile nativ, iar emularea s-a îmbunătățit prin Microsoft Prism, însă persistă limitări legate de drivere, mai ales pentru software care folosește protecții la nivel de kernel (de exemplu, Valorant), unde este necesar suport ARM dedicat. Pe scurt, datele din benchmark-uri conturează o imagine în care Snapdragon X2 Elite Extreme ar putea ridica ștacheta pentru laptopurile Windows cu ARM, cu implicații directe pentru piață: performanță single-core și multi-core peste un model Intel din generația următoare, în testele raportate; configurație de 18 nuclee și frecvență de până la 4,45 GHz pentru cipul Qualcomm; dependență de implementarea producătorilor și de optimizări software pentru rezultatele finale; obstacole încă prezente la nivel de drivere și compatibilitate pentru anumite jocuri/aplicații; semnale că Qualcomm ar urmări extinderea și către configurații de tip PC, cu sprijin din partea Microsoft pentru optimizări, inclusiv în zona de jocuri. [...]
