Știri
Știri din categoria Tehnologie
Spotify începe să activeze organizarea bibliotecii în foldere direct din aplicația mobilă, o schimbare operațională care elimină dependența de desktop pentru „curățenia” listelor de redare, potrivit Android Police.
Funcția aduce aplicațiile de Android și iOS mai aproape de experiența de pe web și desktop, unde folderele pentru playlisturi există din 2010. Acum, la peste 16 ani distanță, utilizatorii pot crea și administra foldere „din mers”, fără să mai treacă printr-un computer.
Odată activată opțiunea, utilizatorii ar trebui să poată:
Publicația notează și o limitare importantă: în foldere pot fi mutate playlisturi, dar nu și albume întregi.
Impactul este în primul rând practic: până acum, cei care voiau să-și organizeze biblioteca în foldere erau nevoiți să folosească versiunea de desktop. Noua opțiune devine relevantă mai ales pentru utilizatorii „mobile-first” și pentru cei care au acumulat multe playlisturi (inclusiv liste generate cu ajutorul funcțiilor de tip AI sau pe baza unor „prompts”), care pot aglomera pagina de bibliotecă și îngreuna găsirea conținutului folosit frecvent.
Funcționalitatea se distribuie ca actualizare „server-side” (activată din partea serviciului, nu neapărat printr-un update clasic din magazinul de aplicații), ceea ce înseamnă că poate apărea gradual și nu simultan pentru toți utilizatorii. În consecință, e posibil să existe o perioadă de așteptare până când opțiunea de foldere devine vizibilă în aplicație.
Recomandate
SUA împinge un nou pachet de restricții la export care ar putea bloca mentenanța echipamentelor de litografie din China , cu efecte directe asupra veniturilor marilor furnizori și asupra continuității producției de semiconductori, potrivit The Next Web . Miza este MATCH Act (Multilateral Alignment of Technology Controls on Hardware), un proiect de lege care a avansat pe 22 aprilie în Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, în cadrul unui „markup” de peste 20 de inițiative privind controalele la export – descris de legislatori drept cel mai amplu din istoria Congresului pe această temă. Ministerul Comerțului din China a reacționat vineri, avertizând că legislația americană ar „perturba sever” lanțurile globale de aprovizionare din semiconductori și ar submina stabilitatea industriei. Ce ar schimba MATCH Act în practică Proiectul ar impune Olandei și Japoniei să-și alinieze, în 150 de zile, restricțiile la export pentru echipamente de producție de cipuri cu regulile SUA. În caz contrar, Washingtonul ar putea aplica unilateral măsuri, inclusiv o extindere a regulii Foreign Direct Product Rule (care ar da SUA jurisdicție asupra echipamentelor ce conțin orice tehnologie americană, indiferent unde sunt fabricate). Concret, dacă ar fi adoptată, legea ar: tăia accesul Chinei la mașinile DUV (litografie cu ultraviolete profunde) de tip „immersion” pe care ASML încă le vinde pe această piață; interzice service-ul și lucrările de mentenanță pentru echipamentele deja instalate în fabricile din China, ceea ce ar afecta, în timp, capacitatea de producție (echipamentele necesită întreținere periodică pentru a menține randamentul). Legea numește explicit drept „facilități acoperite” companii precum SMIC, Huawei, Hua Hong, CXMT și YMTC, inclusiv subsidiarele și afiliatele acestora, și ar interzice exportul de echipamente DUV către ele. Impact economic: venituri în scădere și expunere ridicată pe China Materialul notează că ASML – singurul producător atât de sisteme EUV (ultraviolete extreme), cât și de cele mai avansate sisteme DUV immersion – a văzut acțiunile în scădere de la introducerea proiectului. China a reprezentat 33% din veniturile ASML în 2025, iar compania se așteaptă ca ponderea să coboare la aproximativ 20% în 2026 chiar și fără MATCH Act; dacă proiectul trece, declinul ar fi „mult mai abrupt”. Pentru furnizorii americani, efectul ar fi, de asemenea, material: Applied Materials estimează pierderi de venituri din China de 600–710 milioane dolari (aprox. 2,8–3,3 miliarde lei) în anul fiscal 2026; Lam Research a raportat că China a reprezentat 43% din veniturile sale în T1 al anului fiscal 2026 (2,28 miliarde dolari, aprox. 10,5 miliarde lei), dar se așteaptă ca ponderea să scadă sub 30% în acest an. Un pachet mai larg de controale și sancțiuni În același „markup”, comisia a avansat și alte proiecte, inclusiv: Chip Security Act, care ar cere cipurilor avansate să includă mecanisme de verificare a locației înainte de export; Semiconductor Industry Association se opune, invocând mecanisme „netestate și potențial imposibil de implementat” care ar putea afecta încrederea globală în semiconductoarele americane; ECRA Penalty Increase Act, care ar majora de patru ori plafonul penalităților civile pentru încălcări (de la 300.000 dolari la 1,2 milioane dolari per încălcare); ECRA Statute of Limitations Extension Act, care ar dubla termenul de urmărire de la 5 la 10 ani; Deterring American AI Model Theft Act, care ar autoriza sancțiuni împotriva firmelor chineze de AI acuzate că folosesc abuziv modele dezvoltate în SUA. De ce contează: echipamentele sunt mai greu de „ocolit” decât cipurile Analiza subliniază logica din spatele înăspririi pe echipamente: o mașină de litografie este un activ de circa 200 milioane dolari (aprox. 920 milioane lei) și depinde de ani de service din partea producătorului, în timp ce cipurile sunt bunuri care pot fi redirecționate prin intermediari. În acest sens, Congresul împinge restricțiile într-o direcție opusă relaxării parțiale din ianuarie 2026, când politica de evaluare pentru anumite cipuri (precum Nvidia H200 și AMD MI325X) a trecut de la „prezumție de respingere” la analiză „caz cu caz”. Reacția Chinei și riscul de fragmentare a lanțului global Beijingul are deja un set amplu de contramăsuri și instrumente de reglementare: interdicții și licențiere la export pentru materiale (galiu, germaniu, antimoniu), restricții pe pământuri rare (inclusiv terbiu, disprosiu, ytriu) și controale la export pentru argint. Pe 7 aprilie 2026, Consiliul de Stat a publicat Ordinul nr. 834 – „Regulamente privind securitatea industrială și a lanțului de aprovizionare” – un cadru unificat supravegheat de peste 15 agenții, care permite acțiuni legale împotriva companiilor considerate că afectează lanțurile Chinei. China nu a anunțat, în declarația citată, măsuri noi punctuale, dar a transmis că va lua „măsurile necesare” pentru a proteja interesele companiilor chineze. În paralel, efectele s-ar extinde și asupra aliaților: Japonia are deja controale pe 23 de tipuri de echipamente (din iulie 2023), iar MATCH Act ar impune extinderea lor în 150 de zile; Olanda ar avea același termen. În plus, fabricile din China operate de SK Hynix și Samsung depind de service-ul echipamentelor pe care legea ar încerca să îl restricționeze. În esență, avertismentul Chinei vizează costul sistemic: când restricțiile devin instrument de politică industrială de ambele părți, lanțul global de aprovizionare riscă să se fragmenteze, iar costurile de reconstrucție a unor lanțuri paralele ar fi suportate de mai mulți actori, nu doar de SUA și China. [...]
Casio a listat în mai multe piețe europene ceasul Vintage A159WE-1 la 49,90 euro (aprox. 248 lei), semnalând o poziționare de volum în segmentul accesibil, înaintea unei lansări efective, potrivit Gizmochina . Modelul apare în magazinele online oficiale Casio din Olanda, Spania și Germania, dar este marcat „coming soon”, fără o dată de livrare confirmată. Preț și disponibilitate: listare fără calendar de lansare Prețul afișat este de 49,90 euro în mai multe magazine europene, însă pagina de produs indică doar statutul „în curând”. În lipsa unei date de lansare, listarea funcționează, practic, ca un semnal de distribuție și preț pentru retailul online al companiei. Ce primește cumpărătorul la acest nivel de preț A159WE-1 păstrează designul digital pătrat asociat seriei A159W din 1989 și vine cu carcasă din rășină placată crom, în nuanță argintie, și brățară din oțel inoxidabil. Casio indică: dimensiuni carcasă: 36,8 × 33,2 × 8,5 mm; greutate: 44 g; brățară cu închidere ajustabilă, pentru încheieturi între 150 și 205 mm; geam din rășină și rezistență la apă pentru stropi ușori (nu pentru înot). Pe partea de funcții, ceasul include afișaj 12/24 ore, precizie de ±30 secunde/lună, alarmă zilnică și semnal orar, plus cronometru la 1/100 secunde cu capacitate de măsurare până la 59 minute și 59,99 secunde. Are și calendar automat presetat la 28 de zile pentru februarie, iar vizibilitatea pe întuneric este asigurată de iluminare LED. Autonomie: până la șapte ani cu o baterie standard Un element important pentru costul total de utilizare este autonomia: Casio evaluează durata bateriei la aproximativ șapte ani, folosind o celulă CR2016. Publicația notează și că afișajul pare să aibă o tentă ușor „caldă”, iar designul brățării ar putea diferi față de modelul din 1989, cu zale centrale mai late și mai rotunjite. [...]
Schimbarea de leadership la Apple ar putea repoziționa Vision Pro , dar efectele ar urma să se vadă abia peste câțiva ani , pe fondul unor probleme de produs pe care publicația le leagă de lipsa de „convingere” internă și de prioritizare. Într-o analiză, 9to5Mac susține că Vision Pro a ajuns într-un punct în care face multe lucruri „cool”, dar fără a livra o experiență suficient de finisată pentru utilizare frecventă, iar o conducere mai decisivă ar putea schimba direcția. De ce contează: produs scump, dar fără „cazuri de utilizare” suficient de clare Potrivit analizei, Vision Pro suferă mai puțin din lipsă de capabilități și mai mult din faptul că nu excelează convingător într-o zonă-cheie. Sunt menționate mai multe compromisuri care reduc atractivitatea utilizării pe termen lung: Mac Virtual Display este apreciat, dar căștile sunt prea grele pentru sesiuni confortabile mai lungi. Experiența de consum video este „fantastică”, însă multe platforme de streaming nu au aplicații native pentru Vision Pro, iar Apple nu ar fi încercat să stimuleze dezvoltatorii să acopere golul. Multitasking-ul poate fi productiv, dar introducerea textului rămâne dificilă , iar dictarea este descrisă ca fiind „mult în urmă”. Autorul notează și o experiență personală: a cumpărat un Vision Pro la mâna a doua, la circa șase luni după apariția modelului M5, însă spune că nu se simte atras să îl folosească des, din cauza disconfortului și a compromisurilor. Cauza sugerată: „lipsă de convingere” și decizii amânate 9to5Mac leagă starea actuală a produsului de o conducere indecisă și de o lipsă de aliniere internă. Publicația afirmă că Tim Cook ar fi crezut puternic în realitatea augmentată (AR), dar Vision Pro ar fi fost mai degrabă o etapă intermediară, iar deciziile „singulare” ar fi fost evitate în favoarea delegării către executivi. În același timp, analiza susține că mai mulți executivi, inclusiv John Ternus, ar fi fost sceptici față de Vision Pro încă de la început, în special în forma unui dispozitiv „greu” și la prețul de 3.500 de dolari (aprox. 16.000 lei). Publicația adaugă că Ternus ar fi fost „raportat” ca fiind opus proiectului în faza inițială, însă precizează că nu este clar din ce motive, deoarece relatările invocate nu ar detalia. Ce se poate schimba sub John Ternus și când Publicația spune că Ternus este acum optimist în privința viitorului Vision Pro, descriind produsul drept aflat „în primele reprize” și cu mult spațiu de creștere. Totuși, așteptările pentru schimbări rapide sunt temperate: Ternus nu ar urma să devină CEO decât în septembrie . visionOS 27 este deja în lucru , ceea ce limitează capacitatea de a schimba rapid direcția software. Un headset mai ieftin și mai ușor, Vision Air , este descris ca fiind „pus pe pauză” (shelved). Concluzia analizei este că, dacă va exista o „renaștere” Vision Pro sub noua conducere, aceasta probabil nu s-ar materializa mai devreme de 2028 , în condițiile în care produsul ar avea nevoie atât de rafinări software, cât și de o strategie mai coerentă pentru a crește baza de utilizatori și utilitatea socială (de exemplu, experiențe partajate cu familia și prietenii). [...]
Trei viitoare modele Redmi cu baterii de 10.000 mAh ar putea să nu ajungă oficial în UE , din cauza regulilor de transport pentru acumulatori, potrivit Gadget . Xiaomi ar urma să lanseze „în curând” trei smartphone-uri din familia Redmi (Redmi K și Redmi Note) echipate cu baterii de 10.000 mAh. Conform informațiilor, acestea ar folosi acumulatori „single-cell” (o singură celulă) și ar suporta încărcare rapidă pe fir la 100W. De ce contează: reglementările UE pot bloca distribuția oficială Problema, în context european, este legată de reglementările privind transportul bateriilor. În Uniunea Europeană, capacitatea este limitată la 20 Wh per celulă , echivalentul a aproximativ 5.000–5.300 mAh per celulă (în funcție de tensiune), din motive de siguranță. Peste acest prag, condițiile de transport se schimbă semnificativ: bateriile sunt tratate ca având risc ridicat și necesită condiții speciale, mai costisitoare și mai birocratice. Din acest motiv, multe telefoane vândute în UE cu baterii de peste 5.500 mAh folosesc soluții „dual-cell” (două celule), tocmai pentru a se încadra mai ușor în cerințe și a limita costurile logistice. Ce urmează pentru România: disponibilitate incertă pe canal oficial În aceste condiții, publicația susține că este „100% sigur” că niciunul dintre cele trei viitoare telefoane Xiaomi nu va ajunge pe canal oficial în Europa și România — sau, cel puțin, nu în forma în care ar fi disponibil în China. Informația este atribuită de Gadget sursei gsmarena.com. [...]
Apple ar putea urca ștacheta în segmentul premium cu un MacBook Ultra , un model poziționat deasupra MacBook Pro și gândit să aducă schimbări cu impact direct în utilizare (ecran OLED, posibil touchscreen, conectivitate 5G), potrivit Mobilissimo . Informațiile sunt atribuite jurnalistului Mark Gurman de la Bloomberg, care susține că Apple ar putea introduce MacBook Ultra până la începutul lui 2027. Publicația notează că ar fi cel mai performant și, probabil, cel mai scump laptop din portofoliul companiei, peste actualele MacBook Pro de 14 și 16 inch, care au fost recent actualizate cu cipurile M5 Pro și M5 Max. Ce schimbări ar conta în utilizarea de zi cu zi Dincolo de repoziționarea în gamă, miza ar fi o serie de upgrade-uri care ar modifica felul în care este folosit un MacBook: Ecran OLED , în locul mini-LED: ar aduce culori mai intense, contrast mai ridicat și „negru absolut”, ceea ce ar îmbunătăți calitatea imaginii. Posibil ecran tactil : o schimbare de direcție pentru Apple, în contextul în care Steve Jobs a criticat în trecut ideea de laptopuri cu touch. Design mai subțire , dar fără eliminarea unor porturi considerate utile, precum HDMI sau MagSafe . Cameră frontală într-un decupaj tip „bulină” , în locul notch-ului actual, cu posibilitatea unei funcții similare cu Dynamic Island de pe iPhone. Platforma hardware și conectivitatea: M6 și 5G La nivel de hardware, MacBook Ultra ar urma să primească cipuri M6 Pro și M6 Max , produse de TSMC pe tehnologie de 2 nm (litografierea indică dimensiunea procesului de fabricație, asociată de regulă cu câștiguri de performanță și eficiență). În plus, Apple ar analiza integrarea conectivității celulare 5G , ceea ce ar reduce dependența de hotspot-ul de pe iPhone pentru lucrul în deplasare. Calendar posibil și riscuri de amânare Mobilissimo menționează că lansarea ar putea fi amânată din cauza unor probleme globale legate de memoria RAM . Ca fereastră de debut, sunt avansate două variante: finalul acestui an sau începutul lui 2027 , însă informația rămâne la nivel de scenariu, nu de confirmare oficială. Materialul este prezentat ca „via” MacRumors . [...]
Samsung pregătește un „debut dublu” în zona de ceasuri inteligente , cu Galaxy Watch 9 și un posibil Galaxy Watch Ultra 2 , ceea ce ar putea împinge mai sus segmentarea de preț și poziționarea pe zona „premium” în ecosistemul său de dispozitive purtabile, potrivit CNET . Informațiile din material sunt prezentate ca zvonuri și indicii („everything we know”), nu ca detalii confirmate oficial de Samsung. Cu alte cuvinte, direcția generală pare să prindă contur, însă specificațiile finale, calendarul și denumirile comerciale pot suferi modificări. De ce contează: Samsung pare să mizeze pe două niveluri de produs Miza operațională pentru companie este să acopere simultan două tipuri de cerere: un model „mainstream” (Galaxy Watch 9) și un vârf de gamă (Ultra 2). O astfel de strategie poate însemna: o diferențiere mai clară între modelele standard și cele de top; o presiune mai mare pe utilizatori să aleagă în funcție de buget și de funcții, nu doar de mărime sau design; o competiție mai directă în zona ceasurilor robuste/performante, unde „Ultra” sugerează o categorie separată. Ce știm din acest moment și ce rămâne incert CNET tratează subiectul ca o rundă de așteptări și informații neconfirmate despre următoarele ceasuri Samsung. În lipsa unor anunțuri oficiale în textul furnizat, concluzia principală este că Samsung ar putea pregăti două lansări în paralel, dar detaliile concrete (funcții, prețuri, date) nu pot fi considerate certe. Până la confirmări, utilitatea practică pentru cumpărători este mai ales una de planificare: cei care vor un ceas Samsung nou ar putea amâna achiziția dacă urmăresc generația următoare, iar cei interesați de un model „Ultra” au un semnal că linia ar putea continua. [...]
