Știri
Știri din categoria Tehnologie
Spotify ar putea introduce în curând gestionarea folderelor de playlist direct în aplicația mobilă, o funcție cerută de utilizatori de peste 15 ani. Informația provine dintr-o analiză a codului aplicației realizată de Android Authority, care indică faptul că platforma testează deja această opțiune.
În prezent, utilizatorii pot crea și organiza foldere pentru playlisturi doar din aplicația desktop sau din versiunea web a Spotify. Pe mobil, acestea pot fi vizualizate, însă nu pot fi modificate sau administrate.
Funcția de foldere pentru playlisturi există încă din 2010 și permite gruparea listelor de redare în categorii, precum:
Totuși, lipsa gestionării pe mobil a fost mult timp una dintre cele mai frecvente plângeri ale utilizatorilor.
Analiza codului din versiunea Spotify 9.1.34.12 sugerează că platforma pregătește introducerea acestei funcții direct în aplicația mobilă.
Printre opțiunile identificate în cod se numără:
De asemenea, aplicația ar putea afișa un mesaj de confirmare atunci când un utilizator încearcă să șteargă un folder, deoarece această acțiune ar putea elimina și playlisturile conținute în interior.
Descoperirea provine dintr-un APK teardown, o metodă prin care dezvoltatorii sau jurnaliștii analizează codul aplicației pentru a identifica funcții aflate în dezvoltare.
Acest lucru înseamnă că funcția ar putea fi lansată într-o actualizare viitoare, dar există și posibilitatea să nu ajungă niciodată în versiunea publică a aplicației.
Dacă va fi implementată, această schimbare ar putea face gestionarea bibliotecii muzicale mult mai ușoară pentru utilizatorii care folosesc Spotify în principal pe smartphone.
Recomandate
OpenAI dezvoltă o platformă proprie de gestionare a codului , ca alternativă internă la GitHub, după ce numeroase întreruperi ale serviciului au afectat activitatea inginerilor companiei. Informația apare într-un material publicat de The Information . Potrivit surselor citate, proiectul a fost inițiat după o creștere semnificativă a problemelor tehnice ale platformei GitHub . Un raport realizat de compania GitProtect arată că în prima jumătate a anului 2025 numărul incidentelor de funcționare a crescut cu aproximativ 58% față de anul precedent. Din cele 109 cazuri analizate, 17 au fost considerate majore și au generat peste 100 de ore de întreruperi, perioade în care dezvoltatorii nu au putut încărca sau actualiza codul. De ce apar problemele pe GitHub O parte dintre aceste disfuncționalități ar fi legate de migrarea infrastructurii GitHub către platforma cloud Microsoft Azure. Platforma funcționează temporar într-un sistem de tip „trafic împărțit”, în care o parte din servicii rulează încă pe infrastructura veche, iar restul pe Azure. În acest context, erorile de configurare și instabilitatea sistemului au provocat perioade în care echipele OpenAI nu au putut lucra normal. Pentru o companie implicată în dezvoltarea rapidă a sistemelor de inteligență artificială, astfel de blocaje pot încetini semnificativ procesul de dezvoltare. Potrivit relatărilor din industrie, unii ingineri OpenAI au recurs temporar la soluții locale sau la instrumente alternative pentru a continua lucrul atunci când GitHub devenea indisponibil. O relație complexă cu Microsoft Inițiativa este cu atât mai interesantă cu cât GitHub aparține companiei Microsoft, care a cumpărat platforma în 2018 pentru aproximativ 7,5 miliarde de dolari. În același timp, Microsoft este unul dintre cei mai importanți investitori ai OpenAI, deținând aproximativ 27% din companie. Dacă noua platformă dezvoltată de OpenAI va fi folosită doar intern, impactul asupra pieței ar putea fi limitat. Totuși, unele discuții interne ar lua în calcul și posibilitatea lansării comerciale a serviciului, ceea ce ar transforma proiectul într-un potențial competitor direct pentru GitHub. Posibile direcții de dezvoltare Dacă va ajunge pe piață, platforma ar putea fi integrată cu instrumentele de programare bazate pe inteligență artificială dezvoltate de OpenAI, inclusiv agenții de codare precum Codex. În prezent, proiectul se află încă în faza internă de dezvoltare, iar lansarea unui sistem complet funcțional ar putea dura mai multe luni. [...]
Samsung a creat o unitate specială numită Hand Lab pentru dezvoltarea de mâini robotice avansate , destinate roboților umanoizi și automatizării industriale. Inițiativa face parte din divizia Future Robot a companiei și urmărește dezvoltarea unor sisteme robotice capabile să execute sarcini complexe de manipulare, potrivit informațiilor citate de Gasgoo Auto News . Noua unitate este integrată în grupul Hardware al echipei Future Robot Promotion și se concentrează pe una dintre cele mai dificile provocări din robotică: crearea unor mâini robotice cu dexteritate apropiată de cea umană . Mâini robotice inspirate de anatomia umană Inginerii Samsung dezvoltă un mecanism bazat pe tendoane artificiale , similar modului în care funcționează mâna umană. În locul motoarelor montate direct în articulații, sistemul folosește cabluri și actuatoare poziționate în „antebrațul” robotic, care controlează mișcarea degetelor. Această abordare permite: mișcări mai fine și mai naturale; control mai precis al forței aplicate; manipularea obiectelor fragile sau de dimensiuni mici. Grad ridicat de libertate și senzori tactili Mâinile robotice dezvoltate în cadrul Hand Lab sunt proiectate să atingă aproximativ 27 de grade de libertate (DOF) , apropiindu-se de complexitatea biomecanică a mâinii umane. În plus, sistemele vor integra senzori tactili avansați , capabili să detecteze: textura obiectelor; presiunea aplicată; poziția exactă a degetelor în timpul manipulării. Aceste funcții sunt esențiale pentru operațiuni de precizie, precum asamblarea componentelor electronice sau manipularea pieselor delicate. Posibilă colaborare cu Rainbow Robotics Samsung ar putea testa aceste tehnologii împreună cu Rainbow Robotics , companie sud-coreeană specializată în roboți umanoizi și achiziționată de Samsung pentru a accelera dezvoltarea în domeniul roboticii. Integrarea mâinilor robotice dexterous în roboți umanoizi ar putea permite efectuarea unor sarcini industriale complexe în mediile de producție. Obiectiv: fabrici complet automatizate Proiectul face parte din strategia Samsung de a dezvolta fabrici autonome bazate pe inteligență artificială , în care roboții să execute majoritatea operațiunilor de producție. Compania își propune ca până în 2030 să transforme liniile de producție în sisteme complet automatizate, folosind tehnologii de Physical AI (FiAI) . Pe termen lung, roboții echipați cu aceste mâini ar putea fi utilizați nu doar în industrie, ci și în domenii precum: logistică; retail; servicii domestice. Deocamdată, proiectul se află în faza de dezvoltare, însă Samsung lucrează deja la prototipuri care ar putea demonstra capacitățile noilor sisteme robotice. [...]
Marina SUA testează o nouă dronă navală autonomă alimentată cu energie solară , capabilă să patruleze oceanele timp de luni întregi fără intervenție umană. Sistemul, numit Lightfish , este dezvoltat de compania americană Seasats și a fost testat recent în operațiuni maritime, potrivit SlashGear . Noua platformă face parte din strategia Pentagonului de a extinde utilizarea sistemelor autonome pe mare, obiectivul fiind ca până în 2045 aproximativ jumătate din flota de suprafață a Marinei SUA să fie formată din nave fără echipaj . Dronă navală pentru supraveghere și patrulare Lightfish este o navă autonomă de suprafață (ASV) de dimensiuni reduse, cântărind aproximativ 138 de kilograme și având o lungime de 3,5 metri. Sistemul este proiectat pentru misiuni de supraveghere și colectare de informații în zone maritime. Printre principalele utilizări ale dronei se numără: monitorizarea coastelor și porturilor; detectarea pescuitului ilegal; supravegherea traficului de droguri; recunoașterea în largul oceanului. Drona poate atinge o viteză de aproximativ 5 noduri (circa 9 km/h) și este echipată cu cinci camere video de înaltă definiție, sisteme de evitare a coliziunilor și navigație autonomă, inclusiv în situații în care semnalul GPS este indisponibil. Autonomie de până la șase luni pe mare Unul dintre principalele avantaje ale sistemului este autonomia ridicată. Lightfish poate parcurge până la 8.000 de mile nautice și poate rămâne pe mare până la șase luni fără intervenție umană . Energia este furnizată de un sistem solar-electric , completat de o celulă de combustibil pe bază de metanol care poate genera până la 28 kWh de energie suplimentară. Construcția modulară permite schimbarea rapidă a echipamentelor instalate. De asemenea, drona este proiectată să reziste în condiții de mare agitată, inclusiv în situații în care valurile pot ajunge la aproximativ 6 metri înălțime . Teste pe distanțe foarte mari Capacitățile Lightfish au fost demonstrate într-un test transoceanic. În 2024, o astfel de dronă a parcurs aproximativ 2.500 de mile între San Diego și Hawaii , iar într-o misiune ulterioară a traversat Pacificul până în Japonia, acoperind 7.500 de mile în 150 de zile . În februarie 2026, sistemul a fost testat de Flota a Șasea a SUA în cadrul exercițiului militar Cutlass Express desfășurat în Oceanul Indian. Parte a strategiei de război autonom Lightfish este destinată în principal misiunilor de supraveghere și recunoaștere și nu este înarmată, spre deosebire de alte drone navale dezvoltate pentru atac. Programul face parte dintr-o tendință mai largă de automatizare a operațiunilor militare, care include drone aeriene, submarine autonome și nave fără echipaj. Pe termen lung, oficialii americani consideră că astfel de sisteme ar putea reduce costurile operaționale și riscurile pentru personalul militar, menținând în același timp o prezență constantă în zone maritime sensibile. [...]
Ucraina a primit primii doi roboți umanoizi militari Phantom MK-1 pentru testare , într-un proiect care ar putea marca una dintre primele evaluări reale ale tehnologiei „soldaților robot” pe câmpul de luptă. Informația apare într-un articol publicat de UNITED24 Media , care citează compania americană de robotică Foundation. Potrivit companiei, roboții au fost livrați în Ucraina în februarie 2026 pentru a fi testați în condiții apropiate de cele reale de război. Scopul este evaluarea modului în care sistemele umanoide ar putea sprijini operațiunile militare. Roboți proiectați să opereze ca soldați Modelul Phantom MK-1 este conceput pentru a executa sarcini similare celor ale militarilor. Printre rolurile posibile se numără: transportul muniției și al echipamentelor; misiuni de recunoaștere; intervenții în spații în care dronele nu pot ajunge, precum buncăre sau clădiri; utilizarea armelor și echipamentelor concepute pentru soldați. Potrivit cofondatorului companiei Foundation, Mike LeBlanc, ideea este ca robotul să poată opera arme, vehicule și echipamente militare existente , inclusiv mitraliere de calibru mare, lansatoare de grenade sau vehicule Humvee. De asemenea, robotul produce o semnătură termică apropiată de cea a unui om , ceea ce ar putea îngreuna identificarea sa de către sistemele de supraveghere ale adversarului. Ucraina, teren de testare pentru tehnologii militare Războiul din Ucraina a accelerat adoptarea unor tehnologii militare emergente. Numeroase companii din domeniul apărării folosesc conflictul pentru a testa sisteme noi în condiții reale. Armata ucraineană utilizează deja mii de drone zilnic , iar sistemele autonome devin tot mai importante în operațiunile militare. În acest context, dezvoltatorii consideră că roboții umanoizi ar putea avea un rol tot mai mare în viitoarele conflicte. Compania Foundation a semnat deja contracte de cercetare în valoare de aproximativ 24 de milioane de dolari cu armata Statelor Unite , inclusiv cu US Army, US Navy și US Air Force. Platforma Phantom ar urma să fie testată și de Corpul Pușcașilor Marini americani , inclusiv pentru operațiuni de deschidere a ușilor în clădiri folosind explozibili. Limitări și riscuri Specialiștii avertizează însă că roboții umanoizi militari se confruntă încă cu probleme tehnice importante: costuri ridicate; autonomie limitată a bateriei; vulnerabilitate la defecțiuni mecanice; riscul de capturare sau hacking. În plus, cercetătorii atrag atenția asupra limitărilor inteligenței artificiale, care poate genera erori sau decizii imprevizibile în anumite situații. Viitorul războiului Unii dezvoltatori consideră că evoluția tehnologică ar putea transforma radical modul în care sunt purtate conflictele armate. În viitor, câmpul de luptă ar putea fi dominat de sisteme autonome – drone, roboți și platforme controlate de inteligență artificială , în timp ce rolul soldaților umani ar deveni mai redus. Deocamdată, roboții Phantom se află în fază experimentală, iar testele desfășurate în Ucraina ar putea influența modul în care armatele lumii vor dezvolta tehnologiile militare în anii următori. [...]
Apple nu renunță la interfața Liquid Glass, iar designul va rămâne în iOS 27 , potrivit informațiilor publicate de Cult of Mac , care citează detalii apărute în presa internațională. Deși noul stil vizual lansat în 2025 a stârnit controverse printre utilizatori, Apple ar continua să îl susțină intern și nu pregătește o schimbare majoră de design pentru următoarea versiune a sistemului de operare. Liquid Glass a debutat în toamna anului 2025, odată cu iOS 26 , aducând o interfață cu elemente transparente și efecte vizuale inspirate de sticlă , aplicate în zone precum Dock, Control Center sau ferestrele pop-up. Designul creează impresia că utilizatorul privește prin straturi de sticlă către elementele aflate în fundalul ecranului. Fără schimbări majore în iOS 27 Conform unui raport citat din Bloomberg , versiunile interne aflate în dezvoltare pentru iOS 27 și macOS 27 nu indică o reproiectare a interfeței. Sursele susțin că nu există în prezent semne că Apple lucrează la un alt design major care să înlocuiască Liquid Glass. În interiorul companiei, noul stil vizual ar avea sprijin larg, inclusiv la nivelul conducerii , iar actualul șef al designului interfeței, Steve Lemay , ar fi contribuit direct la dezvoltarea acestui concept. Speculațiile potrivit cărora Liquid Glass ar fi fost un eșec intern au apărut după plecarea fostului vicepreședinte Apple pentru Human Interface Design, Alan Dye , la finalul anului 2025. Totuși, informațiile recente sugerează că schimbarea nu a fost legată de reacțiile negative la noua interfață. Apple încearcă totuși să răspundă criticilor Deși Apple nu intenționează să renunțe la Liquid Glass, compania ar continua să ajusteze interfața pentru utilizatorii care consideră efectele vizuale prea puternice sau greu de citit. Unele opțiuni introduse deja includ: Reducerea nivelului de transparență în iOS 26.2, macOS Tahoe 26.2 și iPadOS 26.2 Noua funcție Reduce Highlighting Effects , testată în iOS 26.4 Ajustări suplimentare pentru lizibilitate și accesibilitate Potrivit acelorași informații, Apple ar fi testat și un slider global care să controleze nivelul efectului de sticlă în întreg sistemul . Funcția a fost implementată doar pentru ceasul de pe ecranul de blocare, deoarece extinderea ei la nivelul întregii interfețe a ridicat probleme tehnice. Există totuși posibilitatea ca această opțiune să fie finalizată și introdusă odată cu iOS 27 , dacă Apple reușește să rezolve dificultățile de implementare. [...]
Un nou leak indică faptul că OnePlus Nord 6 ar putea veni cu procesor Snapdragon 8s Gen 4 și ecran de 165Hz , dar și cu o baterie uriașă de până la 9.000 mAh, o capacitate rar întâlnită pe smartphone-urile din segmentul mid-range. Potrivit publicației Gizmochina , dispozitivul ar putea fi lansat la începutul lunii aprilie 2026, ca succesor al modelului OnePlus Nord 5. Informațiile provin de la cunoscutul tipster Yogesh Brar și sugerează o creștere importantă de performanță față de generația precedentă. Telefonul ar urma să fie echipat cu Qualcomm Snapdragon 8s Gen 4 , un cip care ar putea oferi aproximativ 26% mai multă performanță multi-core comparativ cu modelul anterior, conform unor teste Geekbench apărute anterior. Specificații posibile pentru OnePlus Nord 6 Potrivit informațiilor neoficiale, telefonul ar putea include: ecran AMOLED de 6,78 inci rezoluție 1.5K rată de refresh de până la 165Hz suport pentru gaming la 165Hz cameră principală de 50 MP cameră frontală de 16 MP În plus, dispozitivul ar putea integra un cip Wi-Fi dedicat pentru gaming (G1 e-sports Wi-Fi) , dezvoltat pentru a reduce latența și a îmbunătăți stabilitatea conexiunii în jocuri. Baterie foarte mare Unul dintre cele mai surprinzătoare detalii din leak este bateria. Varianta chineză, cunoscută sub numele OnePlus Turbo 6 , include o baterie „Glacier” de 9.000 mAh și încărcare rapidă de 80W . Nu este însă confirmat dacă modelul global Nord 6 va păstra aceeași capacitate, deoarece în unele piețe există restricții sau cerințe diferite privind bateriile de mari dimensiuni. Preț posibil mai mare Sursele indică și că Nord 6 ar putea fi mai scump decât Nord 5 , în principal din cauza procesorului mai performant și a funcțiilor orientate spre gaming. Dacă aceste specificații se confirmă, OnePlus Nord 6 ar putea deveni unul dintre cele mai puternice telefoane din segmentul mid-range , apropiindu-se ca performanță de unele modele flagship. [...]
