Știri
Știri din categoria Tehnologie

Spotify testează o funcție care obligă aprobarea manuală a lansărilor pe profilul unui artist, potrivit The Verge, într-o încercare de a limita apariția pieselor false, inclusiv a celor generate cu inteligență artificială.
Funcția, aflată în testare beta și numită „Artist Profile Protection”, le permite artiștilor să revizuiască materialele înainte ca acestea să devină vizibile pe pagina lor. Spotify pornește de la o problemă veche a platformelor de streaming, în care piese ajung pe profilul greșit din cauza metadatelor (datele care descriu conținutul, precum numele artistului) sau a numelor identice, dar spune că tot mai des apar și tentative deliberate de impostură și falsuri generate cu ajutorul AI.
The Verge amintește că artiști foarte cunoscuți, precum Drake și Beyonce, dar și nume din zona experimentală sau independentă, precum William Basinski și King Gizzard and the Lizard Wizard, au avut piese false publicate sub numele lor pe platforme de streaming, unele fiind probabil generate cu AI. Publicația citează reacții dure din partea unor muzicieni, inclusiv declarația lui Stu Mackenzie („suntem cu adevărat condamnați”) și caracterizarea lui Basinski („o mizerie totală”), în contextul frustrării tot mai mari din industrie.
Artiștii incluși în beta trebuie să activeze opțional funcția, iar după activare orice muzică va necesita aprobare înainte să fie afișată pe profil, fie de către artist, fie de echipa acestuia. Asta adaugă un pas suplimentar în procesul de lansare pe Spotify, ceea ce poate încetini publicarea, mai ales pentru cei care lucrează cu resurse limitate.
Pentru a reduce povara administrativă, Spotify oferă participanților din beta și „chei de artist”, un cod unic care, dacă este inclus împreună cu materialul încărcat, declanșează aprobarea automată. Deocamdată, compania descrie inițiativa drept un „beta limitat”, dar susține că intenționează să o extindă către „toți artiștii cât de curând posibil”.
Recomandate

Spotify lansează funcția SongDNA pentru descoperirea muzicii , potrivit Android Police , care prezintă detalii despre „conexiunile creative” din spatele piesei ascultate și oferă rute noi de explorare în aplicație. Noua opțiune apare ca un card în ecranul „Now Playing” (redarea curentă). La apăsare, SongDNA afișează informații-cheie despre melodia în curs, inclusiv autorii, producătorii și colaboratorii implicați. Funcția include și elemente legate de istoria și influențele unei piese. Cardul poate arăta „sample-uri și interpolări” care i-au modelat sunetul (adică fragmente preluate sau reinterpretări integrate în piesă) și permite navigarea prin cover-urile pe care melodia le-a inspirat. SongDNA este gândită să ducă utilizatorul către alți creatori și colaborări relevante, direct din contextul piesei ascultate. În practică, utilizatorii pot: să vadă lista de creatori care au mai colaborat între ei în trecut; să apese pe un creator pentru a descoperi mai multe piese asociate acestuia; să verifice, pentru un artist, care colaborare a avut cele mai bune rezultate și câte piese au realizat împreună (după selectarea creatorului). Spotify descrie SongDNA drept o „nouă dimensiune” a descoperirii muzicii, prin transformarea pieselor într-o experiență de explorare. Totuși, fiind disponibilă în versiune beta, funcția poate să nu ofere rezultate consistente de fiecare dată, notează publicația. Disponibilitatea este, deocamdată, limitată la abonații Spotify Premium, la nivel global, pe iOS și Android. Dacă funcția nu apare încă în aplicație, Spotify indică faptul că ar urma să ajungă la toți utilizatorii Premium până la finalul lunii aprilie 2026. [...]

„Arm lansează primul său procesor propriu după aproape 36 de ani, intrând direct în competiția cu partenerii săi” potrivit TechCrunch , marcând o schimbare majoră de strategie pentru compania britanică cunoscută până acum pentru licențierea tehnologiei sale. După decenii în care a furnizat arhitecturi pentru giganți precum Apple sau Nvidia, Arm a prezentat oficial procesorul Arm AGI CPU , conceput pentru centre de date dedicate inteligenței artificiale. Noul cip este optimizat pentru procese de inferență AI și a fost dezvoltat folosind arhitectura proprie Neoverse, în colaborare cu Meta, care devine și primul client al produsului. Ce schimbă această mutare Intrarea Arm în producția de cipuri proprii reprezintă o ruptură clară de modelul tradițional de business. Compania: trece de la furnizor de tehnologie la producător direct intră în competiție cu propriii parteneri își extinde rolul în ecosistemul hardware pentru AI Această schimbare fusese anticipată încă din 2023, când au apărut primele informații despre dezvoltarea internă a unor procesoare, iar acum produsele sunt deja disponibile pentru comandă. De ce un CPU și nu un GPU Deși atenția industriei este concentrată pe plăcile grafice folosite în antrenarea modelelor AI, Arm mizează pe rolul critic al procesoarelor clasice în infrastructura centrelor de date. Potrivit companiei, CPU-urile: gestionează mii de sarcini simultane coordonează memoria și stocarea asigură fluxul de date între sisteme Astfel, ele devin „elementul care dictează ritmul” funcționării sistemelor AI la scară largă. Contextul pieței Lansarea vine într-un moment tensionat pentru industria semiconductorilor, marcat de deficit de procesoare și timpi de livrare tot mai mari, anunțați recent de companii precum Intel și AMD. În paralel, prețurile echipamentelor informatice sunt în creștere, ceea ce amplifică importanța noilor jucători și soluții pe piață. Prin această mutare, Arm, controlată majoritar de SoftBank, își asumă un rol mult mai activ într-o industrie strategică, dominată de cererea explozivă pentru tehnologie AI. [...]

Un raport despre capacitatea bateriei smartphone-urilor , citat de Counterpoint Research și preluat de PhoneArena , scoate la iveală un detaliu care pune într-o lumină mai puțin favorabilă modele precum Galaxy S26 Ultra și iPhone 17 Pro Max : media globală a crescut peste ceea ce oferă aceste flagship-uri. Datele arată că piața s-a schimbat rapid, iar diferențele nu mai sunt deloc neglijabile. În ianuarie 2026, capacitatea medie a bateriei pentru telefoane a ajuns la 5.291 mAh, în creștere cu aproximativ 400 mAh față de anul anterior. În acest context, modelele premium de la Apple și Samsung par să rămână în urmă: iPhone 17 Pro Max : 4.823 mAh Galaxy S26 Ultra : 5.000 mAh Diferența devine și mai evidentă dacă te uiți la tendințele actuale din piață. Aproximativ 29% dintre telefoanele vândute la început de 2026 au baterii de cel puțin 6.000 mAh, în creștere masivă față de doar 10% în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este alimentată în principal de producătorii chinezi precum Xiaomi , Honor sau OnePlus , care au trecut la tehnologii noi de tip silicon-carbon . Acestea permit baterii mai mari fără a crește grosimea dispozitivului, un avantaj important într-o piață în care designul rămâne esențial. De altfel, modele precum Redmi 15C 4G (6.000 mAh) sau Honor X70 5G (până la 8.300 mAh) domină deja topurile de vânzări pe acest segment. În paralel, există și factori externi care influențează situația. Reglementările din Europa și America de Nord limitează într-o anumită măsură utilizarea bateriilor foarte mari, ceea ce explică de ce telefoanele comercializate în aceste regiuni au, în general, capacități mai reduse față de cele din China . Pe termen mediu, lucrurile ar putea să se schimbe. Există indicii că Samsung pregătește un upgrade semnificativ pentru viitorul Galaxy S27 Ultra, iar Apple ar putea introduce cea mai mare baterie de până acum pe un model pliabil. Până atunci însă, diferența de strategie rămâne vizibilă: autonomia începe să conteze tot mai mult, iar liderii tradiționali nu mai dictează ritmul în acest segment. [...]

Sony a brevetat un sistem care prinde un smartphone de controllerul DualSense pentru PS5 , potrivit Notebookcheck . Documentul descrie folosirea telefonului ca dispozitiv de intrare suplimentar, cu potențial de a adăuga comenzi prin ecran tactil sau funcții de „al doilea ecran” în jocuri pentru generațiile actuale și viitoare de console. Conform articolului, brevetul a fost identificat de Cheat Happens , iar ideea Sony nu schimbă neapărat controllerul în sine, ci propune montarea unui telefon deasupra acestuia, printr-un mecanism de prindere. Scopul declarat este „creșterea varietății tipurilor de control” pe care le poate oferi un dispozitiv de intrare, compania invocând faptul că smartphone-urile sunt larg răspândite și includ ecran, dar și cel puțin un senzor. Imaginile din document par să arate un DualSense pentru PS5 cu un telefon atașat, într-o configurație similară cu suporturile de telefon deja existente pe piață pentru controllere. În scenariul descris, jocurile ar putea recunoaște simultan comenzi atât de pe controller, cât și de pe telefon, ceea ce ar permite scheme de control hibride. Sony indică mai multe utilizări posibile: unele jocuri ar putea fi mai ușor de controlat prin interfață tactilă decât prin manete și butoane, iar dezvoltatorii ar putea folosi senzori de pe telefon care nu sunt obișnuiți pe accesorii dedicate de gaming. În plus, telefonul ar putea funcționa ca ecran secundar, de exemplu pentru afișarea unei hărți sau a unei perspective alternative asupra acțiunii. Conceptul de joc pe două ecrane nu este nou, iar Notebookcheck amintește de cazul Wii U de la Nintendo, care nu a reușit să convingă publicul larg, deși un ecran suplimentar poate adăuga funcționalitate atunci când este susținut de joc. Articolul mai menționează și posibilitatea valorificării camerei foto de înaltă rezoluție a smartphone-ului, inclusiv pentru importul de fotografii în procesul de creare a personajelor, deși implementările existente nu sunt „fără fricțiuni”. Brevetul se înscrie într-o serie mai amplă de propuneri Sony legate de DualSense și de revizii viitoare. În ianuarie, compania a depus și un document pentru o alternativă fără manete și fără butoane , unde comenzile tactile ar fi mapate direct pe suprafața perifericului, fără a depinde de un dispozitiv separat precum telefonul. [...]

BRINC a prezentat un nou model de dronă pentru poliție, cu Starlink și viteză de până la 60 mph , potrivit Ars Technica . Compania din Seattle spune că aparatul, numit Guardian, poate transporta Narcan (naloxonă, un antidot folosit în supradoze de opioide) și este gândit pentru programe de tip „drone as first responder” (dronă ca prim intervenient), în care drona ajunge la incident înaintea echipajelor. BRINC afirmă că dronele sale sunt folosite în prezent de peste 900 de orașe din SUA, inclusiv Laredo (Texas) și Chattanooga (Tennessee), în cadrul acestor sisteme DFR. Publicația notează că, de regulă, orașele plătesc câteva sute de mii de dolari pe an pentru fiecare dronă, iar contractele pot ajunge la milioane de dolari când includ mai multe unități și capabilități suplimentare. Un exemplu de astfel de contract este cel anunțat în urmă cu un an de Newport Beach (California): 2,17 milioane de dolari pentru cinci ani, pentru șapte drone BRINC. Ars Technica amintește și o evaluare a companiei, atribuind către Forbes informația că BRINC ar fi fost evaluată la aproximativ 480 de milioane de dolari anul trecut. Un client existent, Departamentul de Poliție din Redmond (statul Washington), a descris noul model drept o platformă complet diferită față de generațiile anterioare. „Acesta este un pas uriaș în inovația și posibilitățile DFR”, a transmis prin e-mail Jill Green, purtător de cuvânt al poliției. Totuși, entuziasmul nu este unanim. Analistul Faine Greenwood, citat de Ars, se declară sceptic față de promisiunile legate de performanțe și impactul asupra pieței, susținând că, chiar dacă afirmațiile s-ar confirma, îmbunătățirile privind viteza și autonomia ar fi mai degrabă incrementale față de alte platforme comparabile și nu ar schimba decisiv decizia departamentelor de poliție care încă ezită să adopte drone. [...]

Un juriu din California a decis că Instagram și YouTube sunt responsabile pentru alimentarea depresiei unei adolescente americane , conform AGERPRES . Verdictul, pronunțat la Los Angeles, stabilește un precedent important pentru mii de cazuri similare în Statele Unite, unde platformele sociale sunt acuzate de contribuția la o epidemie de dependență de rețelele sociale. Decizia juriului a concluzionat că Meta, compania-mamă a Instagram, și YouTube, deținută de Google, au fost neglijente în proiectarea rețelelor sociale și nu au avertizat utilizatorii cu privire la pericolele asociate pentru minori. Acest caz ar putea influența numeroase alte procese intentate de părinți, procurori generali și districte școlare împotriva companiilor de tehnologie. "Cel puțin jumătate dintre adolescenții americani folosesc YouTube sau Instagram zilnic", conform Centrului de Cercetare Pew. În cazul din Los Angeles, o tânără de 20 de ani a declarat că a devenit dependentă de aplicații la o vârstă fragedă, din cauza designului atrăgător al acestora. Reclamanții s-au concentrat pe designul platformelor, ceea ce a complicat evitarea răspunderii pentru companii. Snap și TikTok, de asemenea inculpate, au ajuns la o înțelegere cu reclamanta înainte de proces, însă termenii acordurilor nu au fost dezvăluiți. Legislația americană privind rețelele sociale și siguranța copiilor rămâne un subiect de dezbatere intensă. Deși Congresul SUA nu a adoptat încă o legislație cuprinzătoare, cel puțin 20 de state au implementat legi care reglementează utilizarea rețelelor sociale de către copii. Aceste legi includ: Reglementarea utilizării telefoanelor mobile în școli. Cerințe de certificare a vârstei pentru deschiderea unui cont de socializare. Un alt proces de stat este programat să înceapă la Los Angeles în iulie, implicând Instagram, YouTube, TikTok și Snapchat. Într-un caz separat, un juriu din New Mexico a constatat recent că Meta a încălcat legea statului, fiind acuzată de inducerea în eroare a utilizatorilor cu privire la siguranța platformelor sale. [...]