Știri
Știri din categoria Tehnologie

Samsung își împinge mai departe strategia pliabilelor, cu un design de tri-fold mai subțire, potrivit IT Home, care relatează despre o nouă cerere de brevet aprobată și randări realizate pe baza acesteia. Miza practică a documentului: reducerea grosimii unui telefon cu trei ecrane printr-o balama redesenată, un punct sensibil pentru orice dispozitiv cu două articulații.
Din randările asociate brevetului, dispozitivul ar folosi o soluție de pliere „lată” (wide), păstrând arhitectura cu două balamale și trei segmente de ecran. În poziția complet deschisă, forma ar semăna cu o tabletă compactă, iar în poziția pliată ar rămâne un ecran expus la exterior, alături de un modul foto cu trei camere.

Publicația notează că, după lansare, modelul ar putea fi numit „Galaxy Z TriFold Wide”, însă aceasta este o posibilă denumire, nu o confirmare comercială.
Brevetul descrie o balama nouă, proiectată explicit în jurul obiectivelor de ușurare și subțiere a dispozitivului. În practică, o astfel de schimbare ar putea influența direct:
În starea pliată, telefonul ar avea o formă „în trepte” (stacked), cu o parte a ecranului la exterior pentru utilizare rapidă. Sunt menționate și butoane fizice pe lateral, iar o ramă mai groasă ar contribui la susținerea plierii în unghiuri variate.
Designul introduce și un „mod cort”, în care dispozitivul poate sta singur în poziție triunghiulară. IT Home indică utilizări precum redare video, afișarea de widgeturi sau folosirea ca un mic ecran de birou.
Materialul se bazează pe un brevet și pe randări, astfel că nu există informații confirmate despre lansare, preț, specificații hardware sau calendar comercial. Brevetele pot descrie direcții de dezvoltare care nu ajung neapărat în produse finale.
Recomandate

Samsung ar putea accelera cursa „form factor”-urilor cu un posibil Galaxy Z Slide în 2027 , potrivit unei scurgeri de informații prezentate de Gizmodo . Dacă se confirmă, ar fi un semnal că producătorul mizează pe extinderea rapidă a portofoliului de telefoane pliabile și pe aducerea în retail a unui concept „rulabil” (ecran care se desfășoară), până acum văzut mai ales ca prototip. Informația pleacă de la un leaker cunoscut în zona Samsung, Anthony (@TheGalox_ pe X), care susține că a obținut o listă cu gama de pliabile Samsung pentru 2027 și „încă ceva”. În această listă apare și un model numit „Galaxy Z Slide”, despre care se afirmă că ar face parte din „cea mai mare gamă de pliabile” a companiei de până acum. Ce ar însemna „Z Slide” și de ce contează comercial „Z Slide” este descris ca un telefon cu ecran rulabil, comparabil cu un display care se extinde pe orizontală, „desfășurând” treptat mai mult ecran dintr-una sau ambele părți. Conceptul circulă de ani buni, însă miza ar fi trecerea de la demonstrații și prototipuri la un produs vândut pe scară largă, în canalele obișnuite de retail. Gizmodo notează că Samsung a depus pentru prima dată cererea de marcă pentru numele „Z Slide” în 2021, iar în același an divizia sa de display a arătat un ecran de dimensiunea unui telefon care se extinde orizontal. Ulterior, compania a mai prezentat ocazional astfel de panouri, inclusiv la CES 2025 , unde a apărut un format care se extinde de la 5,1 inci la 6,7 inci printr-o acțiune mecanică. Context: o strategie de portofoliu mai agresivă pentru 2027 În material este menționat și un context mai larg, atribuit unor publicații sud-coreene: Samsung ar pregăti o strategie „4+4”, cu patru telefoane convenționale lansate în prima jumătate a lui 2027 și patru pliabile în a doua jumătate. În același timp, ar exista planuri de „revigorare” a unui model TriFold și de actualizare a seriilor Flip, Fold și Fold Ultra. Dacă „Z Slide” ar intra într-adevăr în lineup-ul din 2027, ar sugera că Samsung încearcă să împingă mai repede în piață noi tipuri de dispozitive, nu doar iterații ale modelelor existente. Ce rămâne incert Informațiile despre 2027 sunt prezentate ca scurgere de informații și nu sunt confirmate oficial. În plus, Gizmodo amintește că, în această vară, publicația sud-coreeană Money Today a relatat că Samsung ar dezvolta un telefon rulabil, numit provizoriu „Z Slide”, însă un reprezentant al companiei ar fi indicat ca țintă prima jumătate a lui 2028. Până la o confirmare, „Z Slide” rămâne la nivel de zvon, dar potențiala apariție în 2027 ar ridica miza pentru următorul eveniment Unpacked, unde compania își prezintă, de regulă, dispozitivele majore din portofoliu. [...]

Primele indicii despre seria Galaxy S27 sugerează o strategie de control al costurilor, inclusiv posibilitatea revenirii la 8 GB RAM pe anumite piețe , în contextul scumpirii semiconductorilor, potrivit Mobilissimo . Informațiile provin din apariția unor folii de protecție din sticlă temperată pentru viitoarele modele, care oferă repere despre dimensiuni și designul frontal. Pe scurt, accesoriile pregătite pentru Galaxy S27, S27+ și S27 Ultra indică faptul că Samsung ar evita schimbări majore de aspect pentru generația așteptată la începutul lui 2027, mizând mai degrabă pe ajustări fine. În paralel, zvonurile despre configurațiile de memorie arată o segmentare mai agresivă între modele și între piețe. Design și ecrane: schimbări mici, dimensiuni apropiate de generația actuală Din dimensiunile foliilor, publicația notează diagonale estimate pentru ecrane: Galaxy S27 : 6,27 inch Galaxy S27+ : 6,66 inch Galaxy S27 Pro (model neconfirmat oficial): aprox. 6,47 inch Galaxy S27 Ultra : 6,89 inch Un detaliu relevant este că unele informații ar indica compatibilitate între foliile pentru S27 Ultra și cele pentru S26 Ultra , ceea ce ar sugera dimensiuni foarte apropiate și un design frontal similar, cu margini subțiri. RAM și stocare: posibilă revenire la 8 GB pe flagship-uri, în funcție de piață Miza economică a acestor zvonuri este legată de costuri: Mobilissimo scrie că scumpirea semiconductorilor și presiunile asupra costurilor de producție ar putea împinge Samsung să readucă variante cu 8 GB RAM pe anumite piețe , inclusiv pentru Galaxy S27+. Configurațiile vehiculate (atribuite leakerilor și ) sunt: Galaxy S27 : 8/12 GB RAM, 256/512 GB stocare Galaxy S27+ : 8/12 GB RAM, 256/512 GB stocare Galaxy S27 Pro : 12 GB RAM, 256/512 GB stocare; posibil și 16 GB RAM + 1 TB Galaxy S27 Ultra : 12 GB RAM, 256/512 GB stocare; respectiv 16 GB RAM + 1 TB Publicația subliniază că 12 GB RAM ar urma să rămână configurația predominantă, însă simpla posibilitate de a coborî la 8 GB pe unele piețe este notabilă, mai ales în contextul în care Samsung promovează funcțiile Galaxy AI (funcții de inteligență artificială integrate în ecosistemul Galaxy). Ce urmează Seria Galaxy S27 este așteptată la începutul lui 2027, însă Samsung nu a confirmat oficial nici existența modelului S27 Pro , nici specificațiile menționate. Informațiile trebuie tratate ca indicii timpurii, bazate pe accesorii și pe scurgeri din zona leakerilor. [...]

Samsung ia în calcul reducerea memoriei RAM la Galaxy S27 , pe fondul scumpirii componentelor , o mișcare care ar putea schimba așteptările pieței pentru telefoanele „flagship” și ar pune presiune pe performanță și pe prețuri, potrivit 9to5Google . Contextul invocat este creșterea costurilor la memorie, pe care publicația o leagă de cererea generată de industria de inteligență artificială. În acest cadru, un raport recent citat în material susține că Samsung „nu face profit” când vinde un dispozitiv Galaxy, ceea ce ar întări presiunea pentru optimizări de cost. Ce schimbare ar putea apărea la Galaxy S27 Un leaker și analist, , susține pe Twitter/X că seria Galaxy S27 ar urma să pornească de la 8 GB RAM pe modelele de bază, în loc de 12 GB, nivel care ar fi fost standard în ultimele două generații. În articol se precizează că Galaxy S25 și Galaxy S26 pornesc de la 12 GB RAM, cu opțiune de 16 GB pentru anumite variante Ultra. Conform aceleiași scurgeri de informații, configurațiile vehiculate ar fi: Galaxy S27: 8 GB/256 GB, 12 GB/512 GB Galaxy S27+: 8 GB/256 GB, 12 GB/512 GB Galaxy S27 Pro: 12 GB/256 GB, 12 GB/512 GB, 16 GB „în analiză” Galaxy S27 Ultra: 12 GB/256 GB, 12 GB/512 GB, 16 GB/1 TB Implicații comerciale: prețuri mai mari și promoții mai puține Același leaker afirmă că scumpirile „ar putea fi inevitabile” și că promoții de tip „stocare dublă” ar putea să nu mai apară în perioada de precomenzi. În paralel, Samsung ar putea „diferenția versiunile de stocare UFS” între modele pentru a echilibra costurile, în condițiile în care Galaxy S26 ar fi folosit UFS 4.0 pe toată gama. Efect de contagiune: și alte branduri Android ar reduce RAM-ul Materialul mai citează o afirmație separată, atribuită unui leaker de pe Weibo , potrivit căreia „mai multe” branduri Android ar coborî: vârfurile de gamă la 12 GB RAM , modelele mid-range „principale” la 8 GB RAM , iar la entry-level „vârful” ar ajunge la 6 GB RAM , cu multe modele ieftine revenind la 4 GB RAM . Publicația notează însă că este dificil de estimat cât din aceste scenarii se va confirma, în lipsa unor informații oficiale, pe fondul volatilității costurilor la memorie. [...]

Alegerea chipsetului pentru Motorola Razr Flex rămâne incertă , după ce un prototip al telefonului pliabil cu format lat a apărut în baza de date Geekbench cu Snapdragon 8 Gen 5 , potrivit CNMO . În testele Geekbench 6.7.1, dispozitivul a obținut 2.669 de puncte în single-core și 8.837 în multi-core, însă scorurile provin de la o unitate de inginerie, iar configurația finală ar putea fi diferită. Modelul listat ca „Motorola Razr Flex” apare cu 12 GB memorie RAM și Android 17. Publicația notează că rezultatele trebuie tratate ca orientative: scorurile Geekbench 6 nu sunt comparabile direct cu Geekbench 7, iar înregistrările din baza de date pot fi și falsificate. De ce contează: semnal mixt despre platforma hardware În spațiul de zvonuri, Razr Flex a fost asociat anterior cu o platformă „mai sus”, Snapdragon 8 Elite Gen 5. Apariția pe Geekbench cu Snapdragon 8 Gen 5 menține neclară decizia finală privind chipsetul, un element care influențează direct poziționarea comercială (performanță, costuri și marje) într-un segment unde concurența pe zona de pliabile premium este strânsă. Ce se mai știe despre configurație (din informații neoficiale) CNMO trece în revistă și alte detalii vehiculate anterior, fără confirmare oficială: Ecran interior : OLED pliabil de 6,92 inci, rezoluție 2.364 × 1.728 pixeli, rată de reîmprospătare până la 165 Hz. Ecran exterior : OLED de 4,97 inci, rezoluție 1.140 × 1.736 pixeli. Design : format pliabil care pune accent pe lățime (mai degrabă „wide”), diferit de pliabilele verticale obișnuite. Cameră, baterie și posibile denumiri comerciale La capitolul foto, telefonul ar putea veni cu o cameră principală de 50 MP și o cameră ultra-wide de 50 MP, plus câte o cameră frontală de 32 MP pentru ecranul interior și cel exterior. Bateria ar putea avea 5.000 mAh, cu suport pentru încărcare wireless de 25 W, iar greutatea ar fi de 215 g. Sunt menționate și două variante de culoare: Pantone Coriander și Pantone Dark Botanical Garden. Separat, există informații că produsul ar putea să nu se numească „Razr Flex”, ci „Razr Flex 27” sau „Razr Flex 2027”, pentru a se alinia convențiilor de denumire din America de Nord. Când ar putea fi lansat O altă informație neconfirmată indică o posibilă prezentare la mijlocul lunii decembrie, însă Motorola nu a făcut un anunț oficial. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea esențială pentru poziționare: Snapdragon 8 Gen 5 sau Snapdragon 8 Elite Gen 5. [...]

Constructori auto și operatori de mobilitate din Europa își aliniază programele de conducere autonomă pe platforma NVIDIA Hyperion , într-o mișcare care poate reduce costurile și timpul de integrare/validare printr-o arhitectură comună de calcul și senzori, potrivit NVIDIA News . Miza operațională este accelerarea trecerii de la proiecte pilot la implementări la scară, inclusiv flote de robotaxi și camioane autonome, într-un context în care aprobările de reglementare rămân un prag critic. Cine folosește Hyperion și pentru ce În cadrul GTC Berlin, NVIDIA indică mai multe utilizări „de vitrină” pe Hyperion pentru aplicații de nivel 3 și nivel 4 (niveluri de automatizare în care sistemul preia conducerea în anumite condiții, iar la nivel 4 poate opera fără intervenție umană în zone/condiții definite): Bolt a selectat NVIDIA Alpamayo Stack pentru programul său european de robotaxi, începând cu viitoare vehicule Lucid construite pe Hyperion. Companiile spun că vor adapta software-ul la drumurile europene și îl vor integra în vehicule de la mai mulți producători, împreună cu sistemele de management de flotă ale Bolt. Bolt vizează colectarea de date din trafic real la Madrid în 2027, „sub rezerva aprobării de reglementare”, iar Germania este menționată ca prioritate pentru extindere. Planul de rollout include „cel puțin 25.000” de vehicule Lucid viitoare capabile de nivel 4, construite pe Hyperion (detalii: Bolt ). Volkswagen Commercial Vehicles prezintă platforma autonomă ID. Buzz AD cu Hyperion, cu obiectivul de a susține mai multe sisteme de conducere autonomă. NVIDIA susține că o arhitectură comună de calcul și senzori poate simplifica integrarea și validarea. Volvo Cars adoptă Hyperion și NVIDIA Alpamayo Stack pentru conducere automatizată sigură, combinându-le cu propriile sisteme de siguranță și expertiză de inginerie. Mercedes-Benz își extinde parteneriatul cu NVIDIA pe Hyperion și Alpamayo Stack pentru capabilități L3 și L4. Producătorul mai afirmă că MB.DRIVE ASSIST PRO , dezvoltat împreună cu NVIDIA, ar urma să primească „în curând” aprobare pentru asistență urbană punct-la-punct în Germania. Einride construiește următoarea generație Einride Driver pe Hyperion pentru camioane autonome de transport marfă, folosind Halos, Alpamayo și modelele „open world” NVIDIA Cosmos pentru dezvoltare și validare (context: Einride ). TIER IV și Technical University of Munich intenționează să integreze Hyperion pentru sisteme de transport public autonom în Germania (detalii: TIER IV ). Separat, NVIDIA menționează parteneri tehnologici și de producție care dezvoltă platforme de calcul bazate pe Hyperion ce pot fi integrate de producători pentru vehicule autonome L4 și robotaxi: Aptiv ( link ), Valeo ( link ) și Schaeffler (fără link în materialul furnizat). De ce contează: standardizare operațională și validare mai rapidă Mesajul central al NVIDIA este că Hyperion, prin arhitectura sa modulară și compatibilitatea cu Alpamayo Stack sau cu software-ul partenerilor, ar permite: integrare mai simplă între hardware (calcul + senzori) și software; validare mai coerentă între programe diferite (robotaxi, vehicule de pasageri, transport marfă); scalare către flote, nu doar prototipuri. În practică, această standardizare poate reduce munca de inginerie repetitivă între modele și piețe, însă implementarea efectivă rămâne condiționată de cerințe de siguranță și de aprobări locale (NVIDIA menționează explicit dependența de aprobarea de reglementare în cazul colectării de date în Madrid). NVIDIA Halos SAFE: „dovadă” de siguranță, trasabilă NVIDIA anunță Halos SAFE (Safety Assurance Framework for Evaluation) , un cadru în interiorul sistemului de siguranță NVIDIA Halos , care combină simularea și testarea fizică pentru a genera „evidențe de siguranță” măsurabile și trasabile pentru vehicule autonome. În fluxurile de evaluare colaborează dSPACE , IVEX ( link ) și TÜV Rheinland (fără link în materialul furnizat). Ecosistemul Halos SAFE enumerat de NVIDIA include, între alții, JLR, Mercedes-Benz, Volvo Cars, 51Sim, aiMotive ( link ), AVL, Deepen AI ( link ), Foretellix și Synopsys. Instrumente noi pentru dezvoltarea AV și ce urmează Pe partea de dezvoltare, NVIDIA listează actualizări pentru Alpamayo și Cosmos, inclusiv Alpamayo 2 Edge , „Alpamayo Agentic Factory” (așteptat să fie disponibil la începutul lui 2027) și variante noi Cosmos 3 Nano (detalii generale: NVIDIA Hyperion , NVIDIA Alpamayo Stack , NVIDIA Halos , NVIDIA Cosmos ). Materialul mai notează două colaborări orientate pe „fabrici de date” (pipeline-uri care transformă datele din flotă în seturi de date și simulări pentru antrenare/evaluare): una între Uber și NVIDIA, respectiv un flux coordonat de Porsche în Grupul Volkswagen, unde se afirmă că ar putea reduce testele fizice repetate cu până la 90% și durata ciclului de dezvoltare cu până la 85% (NVIDIA nu oferă în text metodologia acestor estimări). [...]

Platforma NVIDIA DSX este adoptată de parteneri europeni pentru a reduce consumul de apă la răcire aproape de zero și pentru a obține același output AI cu până la 30% mai puțină energie , potrivit NVIDIA News . Miza este una operațională și de cost: eficiența energetică și constrângerile de utilități (apă, putere disponibilă, conectare la rețea) devin factorul care limitează cât de repede pot fi puse în funcțiune noi capacități de calcul pentru AI în Europa. NVIDIA descrie DSX ca o arhitectură „full-stack” pentru „fabrici AI” (centre de date optimizate pentru antrenarea și rularea modelelor), în care calculul, rețeaua, stocarea, software-ul, alimentarea electrică și răcirea sunt proiectate ca un singur sistem, de la faza de design până la operare. Răcire fără evaporare: economii de apă la scară mare Publicația susține că designurile de referință DSX folosesc răcire cu lichid în circuit închis și „dry coolers” (radiatoare industriale care disipă căldura în aer) pentru a evita evaporarea apei, mecanismul tipic al turnurilor de răcire convenționale. În acest cadru, NVIDIA afirmă că, la o implementare de 2 gigawați, economiile pot ajunge la 54 milioane litri de apă pe zi, echivalentul consumului zilnic a 180.000 de gospodării. Compania precizează însă că nevoia de răcire mecanică suplimentară depinde de climă, în perioadele cele mai calde. Eficiență energetică: aceeași producție de „tokeni” cu până la 30% mai puțină putere Pentru partea de consum electric, NVIDIA indică două componente software: DSX MaxLPS : alocă dinamic energia în limita bugetului de putere alocat, astfel încât operatorii să poată genera același număr de „tokeni” (unități de text procesate de modele) cu până la 30% mai puțină energie; alternativ, eficiența poate fi folosită pentru mai multă capacitate GPU și debit mai mare în același buget. DSX Flex : transformă centrele de date în consumatori flexibili, care pot ajusta sarcina în funcție de condițiile din rețea, evenimente de tip demand-response și prețuri la energie, cu scopul de a sprijini stabilitatea rețelei și de a facilita conectarea mai rapidă. NVIDIA enumeră companii care „plănuiesc să folosească” sau „explorează” aceste tehnologii, între care CoreWeave, Firmus, Google Cloud, IREN, Lambda, Nebius, Nscale și Sharon AI. Într-un „proof of concept” pe sisteme NVIDIA HGX B200 cu MaxLPS, Lambda ar fi obținut 24% mai mult debit de tokeni la nivel de cluster și 19% mai multă capacitate GPU în același buget de putere, conform datelor prezentate. Exemple de operare: Nscale și teste de flexibilitate pentru rețea NVIDIA oferă și un exemplu din Islanda: în urma unei evaluări în „AI factory”-ul Nscale, folosind DSX MaxLPS pe patru rack-uri NVIDIA GB300 NVL72, compania ar fi demonstrat 49% debit de inferență mai mare și 37% mai multă capacitate GPU administrată în același buget de 264 kilowați. Separat, într-un test timpuriu cu Emerald AI, EPRI, Nebius și U.K. National Grid, NVIDIA afirmă că s-au obținut reduceri de până la 40% ale consumului clusterului ca răspuns la evenimente simulate din rețea, în timp ce sarcinile critice au continuat să ruleze. Digital twins și automatizare: DSX Sim, SimReady Central și DSX OS Pentru a reduce riscul de implementare și a grăbi trecerea de la planificare la capacitate productivă, NVIDIA pune accent pe: DSX Sim pentru simulare și „digital twins” (replici digitale ale infrastructurii fizice, folosite pentru testare și optimizare înainte de instalare); lansarea SimReady Central Library pe Hugging Face, ca bibliotecă de modele validate pentru echipamente de putere și răcire; extinderea DSX OS (open-source) cu componente în „developer preview”, inclusiv Config Manager, Rack Management Service și Cluster Readiness Engine, pentru automatizarea configurării și verificarea stării clusterelor înainte de intrarea în producție. Cine intră în ecosistemul european DSX NVIDIA indică un ecosistem în extindere, de la software industrial la energie și răcire, care ar conecta designul, alimentarea, răcirea și operarea „fabricilor AI”. Sunt menționați, între alții, AVEVA, Dassault Systèmes și Siemens, precum și furnizori precum ABB, Eaton, GE Vernova, Hitachi Energy, Schneider Electric, Siemens Energy, Trane Technologies și Vertiv. De asemenea, sunt descrise inițiative punctuale: Schneider Electric ar fi dezvoltat designuri de referință pentru infrastructura NVIDIA Vera Rubin și ar lucra cu AVEVA la „digital twins” pe întreg ciclul (design–construcție–operare), iar Trane Technologies ar fi publicat șapte designuri de referință pentru management termic, inclusiv trei pentru răcire la 250 MW pe bază DSX. În ansamblu, mesajul operațional al anunțului este că eficiența la apă și energie, plus integrarea cu rețeaua electrică, devin elemente de proiectare „din fabrică” pentru noile centre de date AI din Europa, pe fondul limitărilor de utilități și al presiunii de a pune rapid capacitate nouă în funcțiune. [...]