Știri
Știri din categoria Tehnologie
Samsung testează răcirea cu lichid pe telefoane, o schimbare care ar putea ridica plafonul de performanță al seriei Galaxy potrivit iThome, care citează presa sud-coreeană Sisa Journal-e și surse din industria electronică. Miza este reducerea supraîncălzirii și, implicit, menținerea performanței în scenarii solicitante precum jocurile și aplicațiile de inteligență artificială rulate direct pe dispozitiv (AI „la margine”, adică pe telefon, nu în cloud).
Samsung ar fi format, în cadrul institutului său de cercetare pentru tehnologii de producție, o echipă dedicată răcirii active, care dezvoltă intern soluții precum răcirea cu aer și răcirea cu lichid, cu intenția de a le aplica pe viitoare modele Galaxy. Răcirea cu lichid ar funcționa prin circulația unui fluid care preia și disipă căldura, în timp ce răcirea cu aer ar folosi un ventilator miniatural care trage aer din exterior pentru a reduce temperatura la suprafața dispozitivului.
Pe măsură ce cerințele de putere cresc (AI pe dispozitiv, jocuri), managementul termic devine un factor limitativ: când temperatura urcă, procesoarele și modulele de alimentare își reduc automat performanța pentru a evita deteriorarea, ceea ce se traduce în scăderi de viteză și instabilitate. Un cercetător senior al Samsung, Park Min, explică legătura directă dintre temperatură și performanță și notează că temperaturile ridicate sunt și o cauză importantă a defectării echipamentelor electronice.
În acest context, Samsung ar urmări o soluție care să reducă dependența de ventilatoare. Park Min este citat afirmând:
„Direcția noastră de cercetare este să folosim doar un sistem de răcire cu lichid; soluțiile de răcire cu lichid asistate de ventilator se vor lovi în final de limitări precum zgomotul, așa că am decis să ne concentrăm pe răcirea cu lichid în sine.”
Materialul arată și de ce răcirea cu lichid e dificil de implementat în telefoane: din cauza construcției rezistente la apă, căldura generată de procesor este, de regulă, greu de „condus” direct către un modul de răcire cu lichid. Din acest motiv, multe soluții existente ar folosi o abordare în doi pași: răcire cu aer într-o primă etapă, urmată de asistență prin răcire cu lichid, pentru a echilibra performanța cu limitările de design.
Răcirea cu aer are avantajul scăderii rapide a temperaturii, dar vine cu compromisuri operaționale: greutate mai mare și zgomotul ventilatorului, potrivit aceleiași surse.
iThome notează că unii producători au folosit deja combinații de răcire cu lichid și ventilatoare pe telefoane de gaming; este dat exemplul Nubia, care a lansat modele cu ventilator intern și sistem de răcire cu lichid. De asemenea, sunt menționate telefoane de gaming cu ventilatoare interne de la OPPO și vivo (cu precizarea din text că ar fi vorba de iQOO).
În paralel, sensibilitatea publicului la subiect rămâne ridicată: Samsung a avut în 2022 o controversă legată de limitarea performanței pentru controlul temperaturii pe seria Galaxy S22 (prin serviciul de optimizare pentru jocuri), iar Apple a fost criticată de utilizatori pentru probleme de încălzire după actualizări software pe iPhone 15 Pro și 16 Pro, potrivit articolului.
Ce urmează nu este însă explicitat: materialul vorbește despre cercetare și planuri de aplicare „în viitor” pe telefoane Galaxy, fără un calendar, fără modele confirmate și fără detalii despre o implementare comercială.
Recomandate
Samsung ar putea reduce vizibil pliura ecranului pe seria Galaxy Z Fold8 , la un nivel comparabil cu cel al Oppo Find N6 , potrivit informațiilor publicate de GSMArena . Pentru piața de pliabile, unde pliura rămâne una dintre principalele obiecții ale utilizatorilor, o astfel de îmbunătățire ar însemna un pas practic în utilizare și un argument comercial direct în segmentul premium. Informația vine de la leakerul Ice Universe , care a revenit asupra unei afirmații anterioare conform căreia „pliura nu se îmbunătățește prea mult” pe Fold8. Acesta spune acum că se referea la „prima versiune de test”, iar în prezent vorbește despre „cea mai recentă versiune”, unde controlul pliurii ar fi „la fel de impresionant” ca la Oppo Find N6. Ce se schimbă: pliura, dar și numele modelelor Pe lângă discuția despre ecran, aceeași sursă indică și o redenumire internă a gamei, decisă „doar recent”: modelul care era inițial „Galaxy Z Fold8” ar fi redenumit „Galaxy Z Fold8 Ultra”; modelul care era inițial „Galaxy Z Fold8 Wide” ar fi redenumit „Galaxy Z Fold8”. Dacă se confirmă, schimbarea sugerează o repoziționare de portofoliu: „Ultra” ar deveni vârful de gamă explicit, iar „Fold8” ar rămâne numele pentru varianta mai „wide”, adică cea care fusese asociată până acum cu un format diferit. Alte detalii vehiculate și ce rămâne neconfirmat Ice Universe a reiterat și o afirmație anterioară: seria Fold8 nu ar urma să primească funcția „Privacy Screen” de pe S26 Ultra și ar avea suport pentru S Pen. Publicația notează însă că aceste elemente rămân de verificat la lansare. Pentru moment, data de lansare este doar la nivel de zvon: 22 iulie. Până atunci, informațiile despre pliura ecranului și despre denumirile finale ale modelelor rămân în zona de „leak”, fără confirmare oficială din partea Samsung. [...]
Samsung și LG Uplus vor să testeze transformarea stațiilor 5G în „senzori” pentru 6G , o direcție care ar putea reduce nevoia de echipamente dedicate (radar, LiDAR) și ar schimba costurile și modul de operare al rețelelor mobile, potrivit The Next Web . Samsung Electronics și operatorul sud-coreean LG Uplus au semnat pe 27 mai un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea Integrated Sensing and Communication (ISAC) – o tehnologie care ar permite stațiilor de bază să funcționeze și ca senzori de mediu. Acordul a fost semnat la LG Science Park din Magok (Seul), iar efortul de dezvoltare este condus de Samsung Research, divizia de cercetare-avansată din cadrul unității Device eXperience. Ce schimbă ISAC în operarea rețelelor ISAC analizează semnalele wireless după ce acestea se reflectă în obiectele din apropiere și poate extrage informații precum viteza, distanța și direcția de mișcare. Practic, o stație de telefonie ar putea detecta o dronă, urmări un vehicul sau monitoriza fluxuri de pietoni fără hardware dedicat de detecție, folosind aceleași semnale care transportă deja voce și date. Miza economică și operațională este că, în prezent, detecția „mediului” se face cu echipamente separate: LiDAR (măsoară distanțe cu lumină laser) sau radar (folosește unde radio). Acestea trebuie instalate, alimentate și întreținute independent de rețeaua de comunicații. ISAC ar „călări” infrastructura existentă a operatorilor, eliminând, cel puțin teoretic, o parte din această dublare de investiții și mentenanță. Ce vor testa Samsung și LG Uplus, concret Colaborarea începe cu două direcții: detecția prezenței umane pentru aplicații de siguranță; îmbunătățirea eficienței operaționale a rețelei. Planul este ca performanța ISAC să fie validată mai întâi pe rețelele 5G existente ale LG Uplus, apoi testele să se mute în banda de 7 GHz, considerată o frecvență candidată pentru 6G, deoarece ar combina acoperirea benzilor mai joase cu capacitatea mare de date a spectrului de tip „unde milimetrice”. În timp, parteneriatul vizează combinarea datelor generate prin ISAC (inclusiv informații despre localizare, viteză și densitate) cu imagini de cameră, pentru creșterea acurateței detecției. Asta ar presupune dezvoltarea unor modele de inteligență artificială „multimodale” (care integrează și analizează tipuri diferite de date). Samsung Research ar urma să dezvolte tehnologia ISAC și componenta de inteligență artificială, iar LG Uplus să furnizeze date și infrastructura de testare din rețeaua comercială. De ce contează banda de 7 GHz și ce urmează la nivel de reglementare Banda de 7 GHz este descrisă tot mai des drept „banda de aur” pentru 6G, iar Coreea de Sud explorează intervalul 7,125–8,4 GHz ca opțiune principală. La nivel internațional, World Radiocommunication Conference (WRC) din 2023 a identificat porțiuni din 6,425–7,125 GHz pentru utilizare mobilă în mai multe regiuni, iar intervalul 7,125–8,4 GHz este pe agenda WRC-27. Publicația notează și evoluții regionale relevante: în SUA, National Telecommunications and Information Administration trebuie să finalizeze până la finalul lui 2026 un studiu pentru 7,125–7,4 GHz înainte ca banda să poată fi deschisă comercial, iar Europa urmărește „partea superioară” a benzii de 6 GHz. Deciziile de alocare de la WRC-27 vor influența ce țări vor avea spectru suficient pentru implementarea 6G la scară. Context: 6G nu e aproape, iar ISAC are obstacole Implementarea comercială 6G nu este așteptată decât la începutul anilor 2030, iar ISAC ar trebui să treacă atât praguri tehnice, cât și de reglementare înainte să poată înlocui pe scară largă echipamentele dedicate de detecție. Totuși, testarea pe o rețea comercială – nu doar în laborator – este prezentată ca un pas important, pentru că performanța poate fi afectată de interferențe, reflexii ale clădirilor și variații ale traficului din rețea. [...]
Samsung ar putea extinde din nou gama de ceasuri la trei modele în 2026 , o mișcare care ar consolida segmentarea ofertei pe zona de wearables și ar menține presiunea competitivă în zona premium. Informațiile apar într-o analiză SamMobile , care indică faptul că producătorul ar putea repeta strategia din 2025, când a lansat trei ceasuri în aceeași generație. Punctul de plecare este o descoperire făcută de Android Authority în cea mai nouă versiune a aplicației Wear OS de la Google: trei nume de cod – „Fresh 9”, „Wise 9” și „Project X2”. SamMobile notează că, având în vedere corespondențele din generația anterioară („Fresh 8” pentru Galaxy Watch 8 și „Wise 8” pentru Galaxy Watch 8 Classic), este probabil ca noile nume să indice trei produse distincte. Ce modele ar putea pregăti Samsung Potrivit interpretării din material, numele de cod ar corespunde următoarelor dispozitive: „Fresh 9” → Galaxy Watch 9 „Wise 9” → Galaxy Watch 9 Classic „Project X2” → Galaxy Watch Ultra 2 (în contextul în care Galaxy Watch Ultra (2025) a avut numele intern „Project V2”) Dacă scenariul se confirmă, Samsung ar continua să acopere simultan zona „standard”, varianta „Classic” și un model „Ultra”, cu poziționare de vârf. Funcții și platformă: accent pe comenzi vocale și software nou Raportul mai indică o posibilă funcție numită „Raise-to-Talk”, care ar permite declanșarea comenzilor vocale prin ridicarea ceasului spre față, fără rostirea expresiilor de activare („Hey, Google” sau „Hi, Bixby”). SamMobile amintește că o funcție similară există de ani buni pe Apple Watch, ceea ce sugerează o aliniere la așteptările utilizatorilor din zona premium. La nivel de platformă, toate modelele ar putea rula One UI 9 Watch, bazat pe Wear OS 7. Diferențiere pe hardware: Exynos vs. Snapdragon În ceea ce privește procesoarele, publicația scrie că: Galaxy Watch 9 și Watch 9 Classic ar putea păstra Exynos W1000, folosit și pe seria Galaxy Watch 8; Galaxy Watch Ultra 2 ar putea fi primul ceas inteligent cu Snapdragon Wear Elite de la Qualcomm, un cip anunțat cu câteva luni în urmă. Deocamdată, informațiile sunt bazate pe indicii din aplicația Wear OS și pe corespondențe de nume de cod din generațiile anterioare, fără o confirmare oficială din partea Samsung. [...]
Samsung a început să trimită mostre HBM4E către clienți mari , un pas care poate accelera ciclul de validare și, implicit, intrarea pe piață a unei noi generații de memorii folosite în infrastructura de inteligență artificială, potrivit Neowin . HBM (High Bandwidth Memory – memorie cu lățime mare de bandă) este un tip de memorie utilizat în special lângă procesoare grafice și acceleratoare pentru centre de date , unde contează viteza de transfer și eficiența energetică. Trimiterea de „mostre” indică, de regulă, începutul testelor la potențiali cumpărători înainte de contracte și volume comerciale. Publicația notează că Samsung a început livrările de mostre HBM4E către „clienți globali importanți”, fără a nominaliza companiile vizate și fără a oferi detalii despre cantități, calendar sau specificații tehnice. În lipsa acestor informații, amploarea exactă a livrărilor și momentul unei eventuale producții la scară rămân neclare. De ce contează pentru piața de cipuri În contextul cererii ridicate pentru hardware destinat inteligenței artificiale, memoria HBM a devenit un element critic în lanțul de aprovizionare pentru acceleratoare. Dacă mostrele trec cu succes de testele clienților, următorul pas logic este calificarea produsului și, ulterior, comenzi comerciale, ceea ce poate influența poziționarea Samsung în competiția pentru contracte în zona centrelor de date. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, nu rezultă un termen pentru finalizarea testelor sau pentru lansarea în producție de masă. Următoarele repere relevante vor fi, de regulă, confirmarea publică a unor clienți, anunțuri privind calificarea produsului și indicii despre volumele de producție. [...]
Yale își extinde oferta de încuietori inteligente cu un model orientat spre ecosistemul Google , poziționat ca o opțiune de intrare pentru cei care vor să înceapă cu securitatea smart home fără un setup complicat, potrivit unei recenzii publicate de CNET . Unghiul relevant pentru utilizatori este unul operațional: produsul este prezentat ca „starter” tocmai prin compatibilitatea cu Google și prin faptul că poate fi integrat mai ușor într-o locuință conectată, ceea ce reduce fricțiunea tipică la primele achiziții din zona de securitate (instalare, compatibilitate, control din aplicații diferite). Din informațiile disponibile în extrasul furnizat, articolul CNET tratează încuietoarea ca pe o soluție „Google-friendly” și o leagă de standardul Matter (un standard de interoperabilitate pentru dispozitive smart home, menit să facă echipamentele diferitelor branduri să funcționeze împreună mai ușor). Totuși, în fragmentul de text livrat aici nu apar detalii tehnice concrete despre funcții, preț, disponibilitate sau condiții de utilizare, astfel că nu pot fi confirmate specificații sau concluzii punctuale din test. De ce contează pentru piața de smart home Pentru consumatori, miza este simplificarea alegerii: o încuietoare inteligentă care „se potrivește” direct într-un ecosistem popular (Google) poate scurta drumul de la interes la utilizare efectivă, mai ales pentru cei care nu au deja un sistem de securitate complet. Pentru producători, accentul pe Matter și pe compatibilitatea cu platforme mari sugerează o competiție tot mai mult pe integrare și experiență de utilizare, nu doar pe hardware. Ce lipsește din extrasul disponibil În textul furnizat nu se regăsesc elemente esențiale pentru o evaluare completă, precum: prețul și poziționarea față de alte modele Yale; cerințe de instalare (de exemplu, dacă e necesar un hub/punte); funcții de acces (cod, cheie, aplicație), autonomie, nivel de securitate; limitări sau probleme identificate în test. Dacă pui la dispoziție și partea de recenzie propriu-zisă (nu doar navigația paginii), pot sintetiza fidel concluziile CNET despre performanță, integrare cu Google și compromisurile practice. [...]
Restricțiile SUA la exportul de cipuri au accelerat autonomia semiconductorilor din China , iar Huawei spune că presiunea a împins companiile locale să investească mai mult în cercetare și dezvoltare și să-și construiască propriul „lanț” tehnologic, potrivit Tom's Hardware . Mesajul vine de la Xu Zhijun , președinte „rotativ” și vicepreședinte Huawei, într-un interviu citat de Huawei Central. În contextul unei întrebări despre arhitectura de cipuri „ LogicFolding ” dezvoltată de Huawei, Xu a susținut că, fără constrângerile impuse de Washington, industria chineză nu ar fi fost împinsă să facă astfel de pași. Declarația sa, redată de publicația citată, este explicită: „Dacă Statele Unite nu ne-ar fi forțat țara, companiile și industria, nu am fi făcut ceva de genul acesta. Dar suntem, de asemenea, recunoscători SUA pentru că au permis lanțului industriei semiconductorilor din țara noastră să crească cu adevărat.” Cum au schimbat controalele de export piața de cipuri pentru China Tom’s Hardware reface succint cronologia: Huawei a fost printre primele mari companii chineze vizate de restricții americane, după ce a fost exclusă de pe piața nord-americană în 2019. Ulterior, în 2022, administrația Biden a introdus controale la export pentru procesoare grafice (GPU) folosite în inteligență artificială, limitând accesul firmelor din China la hardware de vârf precum Nvidia A100 și H100, dar și la cipuri AMD Instinct MI250 și MI250X. Materialul notează că producătorii americani au încercat să se conformeze prin versiuni mai puțin performante ale produselor, însă, mai târziu, în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, a urmat o interdicție completă. Efectele economice punctuale menționate: Nvidia a fost forțată să facă o ajustare contabilă („write-off”) de 5,5 miliarde dolari (aprox. 25,3 miliarde lei ) pentru GPU-uri; AMD a indicat un impact de 800 milioane dolari (aprox. 3,7 miliarde lei ) în vânzări. Tom’s Hardware mai arată că, ulterior, Trump a revenit parțial asupra poziției, permițând accesul la cipuri Nvidia H200 pe bază de licență de export și cu o taxă de 25% către guvernul federal, însă „peisajul” industriei se schimbase deja. Efectul operațional: migrarea către alternative locale, chiar dacă sunt mai slabe Potrivit analizei, o parte dintre companii au apelat la contrabandă și piața neagră, dar pentru majoritatea controalele de export au însemnat orientarea către alternative interne. Chiar dacă aceste cipuri sunt descrise ca fiind mai puțin puternice și mai puțin eficiente decât cele Nvidia sau AMD, ele sunt „mai bune decât lipsa totală de cipuri”. Consecința economică directă, în logica articolului: veniturile mai mari ale producătorilor chinezi de cipuri le permit să reinvestească în cercetare și dezvoltare, ceea ce a dus la apariția unor produse care „ar putea” concura, într-o anumită măsură, cu oferta americană la nivel de performanță, deși cu un consum de energie mai ridicat. În paralel, Beijingul își intensifică presiunea pentru independență în semiconductori: materialul menționează că autoritățile centrale au cerut firmelor să cumpere cipuri autohtone și că ar fi mers până la a instrui vama să blocheze la frontieră cipuri H200, extinzând recent interdicția și la placa video de gaming RTX 5090D V2. De ce contează: restricțiile pot crea competitori pe termen lung Tom’s Hardware leagă evoluția de o idee susținută public și de CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, care s-a opus interdicțiilor la export pentru cipurile de inteligență artificială, argumentând că limitarea accesului Chinei la hardware american va forța inovarea locală. Publicația indică și o consecință majoră pentru Nvidia: cota sa de piață pe segmentul de cipuri AI în China ar fi ajuns la „zero”, de la 95% înainte de interdicții. În același timp, articolul nu susține că impactul a fost neutru pentru China: restricțiile ar fi întârziat dezvoltarea AI cu „câțiva ani”. Concluzia este însă că, în acest interval, companiile locale au accelerat construirea de alternative, iar acum încep să se vadă rezultatele investițiilor. [...]
