AAPL$287.47+3.83%

Un iPhone cu ecran 3D ar putea depinde de Samsung ca furnizor, potrivit unei informații prezentate de Android Authority, care leagă un zvon despre un „Spatial iPhone” de dezvoltarea, în paralel, a unui panou 3D „fără ochelari” la Samsung.

Informația pornește de la un „observator din industrie” care folosește pseudonimul Schrödinger și care a publicat pe X capturi de ecran cu mesaje atribuite unui contact numit „Secret Insider”. Mesajele descriu un ecran 3D aflat în dezvoltare la Samsung, denumit „H1”, și fac o trimitere scurtă la zvonurile despre un iPhone „spațial”. Publicația notează însă explicit că sursa invocată în acele mesaje nu face, în mod direct, legătura că Apple ar urma să folosească panoul Samsung.

Ce ar aduce nou ecranul 3D „fără ochelari”

Potrivit descrierii din postările citate, panoul „H1” ar fi mai avansat decât soluțiile 3D mai vechi (de tip lenticular, care funcționează bine doar privite dintr-un unghi fix). În schimb, ar combina:

• un „strat holografic” integrat în panoul AMOLED;
• urmărirea ochilor (eye tracking), pentru a menține efectul 3D când se schimbă poziția ecranului față de utilizator.

Android Authority amintește, ca reper, că tehnologia 3D fără ochelari nu este nouă (Nintendo 3DS a folosit un astfel de ecran încă din 2011), dar susține că abordarea descrisă ar urmări un efect mai stabil și mai „profund” decât implementările clasice.

De ce contează: lanțul de aprovizionare și calendarul posibil

Miza practică, dacă Apple ar merge într-adevăr pe un iPhone cu afișaj 3D, este că Apple nu își produce singură ecranele, ceea ce face plauzibilă o dependență de un furnizor major precum Samsung pentru un panou de generație nouă. În acest moment, legătura rămâne la nivel de speculație, pe baza unor mesaje neconfirmate public.

Într-o postare ulterioară, Schrödinger afirmă că telefoanele cu ecrane 3D „holografice” ar putea ajunge la consumatori până în 2030 și că „H1” s-ar afla în „faza 1” de cercetare și dezvoltare.

Context: tehnologie cu istoric mixt la consumatori

Articolul mai punctează că interesul consumatorilor pentru 3D a fost, istoric, limitat: televizoarele 3D nu au prins pe termen lung, iar deși Nintendo 3DS a avut succes, componenta 3D a fost ulterior eliminată din unele revizii, inclusiv pentru reducerea costurilor. În acest context, chiar dacă tehnologia devine fezabilă tehnic, rămâne deschisă întrebarea dacă utilizatorii ar plăti în plus pentru un astfel de ecran.