Știri
Știri din categoria Tehnologie
Palantir își publică ideologia corporativă într-un „mini-manifest”, într-un moment de presiune politică asupra contractelor sale cu statul, potrivit TechCrunch. Compania de analiză și supraveghere a postat o sinteză „scurtă” în 22 de puncte a cărții CEO-ului Alexander Karp, „The Technological Republic”, text care atacă „pluralismul” și „incluziunea” și pledează pentru o orientare mai dură a tehnologiei către securitate și apărare.
Documentul, semnat de Karp și de Nicholas Zamiska (șeful afacerilor corporative), este prezentat de Palantir ca un răspuns la întrebările primite frecvent despre „teoria” din spatele muncii companiei. În același timp, TechCrunch notează că poziționarea ideologică a Palantir a intrat sub o atenție mai mare, pe fondul dezbaterilor din industrie despre colaborarea companiei cu Immigrations and Customs Enforcement (ICE) și al încadrării publice a Palantir drept organizație care lucrează pentru apărarea „Occidentului”.
Publicarea sintezei vine după ce democrați din Congres au trimis recent o scrisoare către ICE și Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), cerând mai multe informații despre modul în care instrumente construite de Palantir și „o serie de companii de supraveghere” sunt folosite în strategia agresivă de deportare a administrației Trump, conform articolului.
Palantir nu face referire directă la acest context în postare, dar își formulează explicit argumentul despre rolul industriei tehnologice în raport cu statul și societatea, inclusiv ideea că Silicon Valley „datorează o datorie morală” țării care i-a făcut ascensiunea posibilă și că „e-mailul gratuit nu este suficient”.
Textul este descris ca fiind amplu și atinge mai multe teme, de la critici culturale până la poziții privind utilizarea inteligenței artificiale în domeniul militar. Printre ideile citate de TechCrunch:
Postarea include și poziții geopolitice, criticând „dezarmarea” Germaniei și Japoniei după război și sugerând că pacifismul Japoniei ar putea „amenința” echilibrul de putere în Asia.
După publicare, Eliot Higgins, CEO-ul site-ului de investigații Bellingcat, a comentat ironic că este „extrem de normal și în regulă” ca o companie să includă astfel de idei într-o declarație publică.
Higgins a mai spus că textul nu este doar o „apărare a Occidentului”, ci și un atac la adresa unor piloni ai democrației care ar avea nevoie de reconstrucție: verificarea, deliberarea și responsabilitatea. În plus, el a legat explicit mesajul de modelul de business al Palantir, argumentând că punctele nu sunt „filozofie” abstractă, ci ideologia publică a unei companii care vinde software operațional către agenții de apărare, informații, imigrație și poliție, iar veniturile ei depind de politica pe care o promovează.
La final, Palantir critică „tentația superficială” a unui „pluralism” pe care îl descrie drept „gol” și „hollow”, susținând că o devoțiune oarbă față de pluralism și incluziune ar „acoperi” faptul că unele culturi au produs „minuni”, în timp ce altele ar fi „mediocre” sau chiar „regresive și dăunătoare”.
Recomandate
Apple ar putea închide definitiv capitolul Mac-urilor cu Intel odată cu macOS 27 , o schimbare care ar forța companiile și utilizatorii să accelereze migrarea către dispozitive cu procesoare Apple Silicon , potrivit CNET . În același pachet de zvonuri apar și indicii despre o Siri „mai inteligentă” și ajustări ale interfeței „Liquid Glass”, însă miza operațională majoră rămâne compatibilitatea hardware. Ce ar însemna, practic, finalul suportului pentru Intel Dacă Apple oprește suportul pentru Mac-urile cu procesoare Intel în macOS 27, consecința directă este că o parte din flotele existente de laptopuri și desktopuri ar rămâne blocate pe versiuni mai vechi de macOS. Pentru utilizatorii business, asta se traduce în decizii mai rapide de înlocuire a echipamentelor și, potențial, în costuri suplimentare de administrare (gestionarea mai multor versiuni de sistem de operare în paralel). CNET tratează informația ca zvon, ceea ce înseamnă că nu există, în acest stadiu, o confirmare oficială și nici un calendar ferm. Siri „mai inteligentă” și schimbări la „Liquid Glass”, pe lista de așteptări Pe lângă subiectul compatibilității, publicația notează și alte direcții vehiculate pentru macOS 27: o versiune de Siri descrisă ca fiind „mai inteligentă”; ajustări ale elementelor de interfață asociate cu „Liquid Glass”. În lipsa unor detalii tehnice confirmate în materialul citat, rămâne neclar ce funcții concrete ar primi Siri și cât de ample ar fi modificările de design. La ce să se aștepte utilizatorii și departamentele IT Pentru organizațiile care încă folosesc Mac-uri Intel, semnalul principal este nevoia de planificare: inventarierea dispozitivelor, evaluarea aplicațiilor critice și stabilirea unui calendar de migrare către Apple Silicon, dacă zvonurile se confirmă. Până la un anunț oficial, informațiile rămân speculative, dar direcția este în linie cu tranziția începută de Apple în ultimii ani. [...]
Google Chrome a atins noi recorduri de viteză în testele de performanță, după optimizări profunde ale motoarelor interne , potrivit WinFuture . Schimbările vizează în special modul în care browserul procesează JavaScript și randarea paginilor, cu efect direct asupra timpilor de răspuns ai aplicațiilor web și a încărcării site-urilor în utilizarea de zi cu zi. Ce s-a schimbat în performanță și cum a fost măsurată În benchmark-ul Speedometer 3.1 , Chrome a obținut 61 de puncte pe un MacBook Pro cu procesor M5 și macOS 26.0.1, ceea ce reprezintă o creștere de 5% față de anul trecut. În JetStream 3, scorul a urcat cu 10% de la începutul anului, până la 469 de puncte. Aceste teste sunt folosite în industrie pentru a evalua viteza de reacție a aplicațiilor web și eficiența în sarcini complexe, fiind întreținute în colaborare de dezvoltatori precum Apple și Mozilla. Pentru utilizatori, publicația notează că rezultatul ar trebui să se traducă prin încărcarea mai fluidă a paginilor și o experiență mai „rapidă” în browser. Un compromis rămâne însă: Chrome își păstrează reputația de consum ridicat de memorie RAM pentru nivelul de performanță oferit. Optimizări „sub capotă”: V8, WebAssembly și Blink Google indică drept punct central al optimizărilor motorul V8, componenta care execută JavaScript. Concret, browserul ar „sări” peste pași de execuție considerați inutili în sarcini de rutină, pentru eficiență mai bună. În plus, au fost ajustate euristicile (reguli interne) care decid când merită optimizat codul: optimizarea consumă la rândul ei resurse, iar Chrome ar evalua mai bine raportul cost–beneficiu, cu efect mai ales asupra sarcinilor asincrone rulate în fundal. Au fost făcute schimbări și în zona WebAssembly (tehnologie folosită frecvent în aplicații cu calcule intensive, de la inteligență artificială la criptografie), printr-un schimb de date mai direct între JavaScript și WebAssembly, după eliminarea unor conversii redundante de tipuri de date. Pe partea de afișare a paginilor, motorul Blink a primit un update care include utilizarea operațiunilor SIMD (o instrucțiune procesează mai multe seturi de date simultan) pentru a accelera procesarea documentelor HTML, inclusiv copierea șirurilor de caractere la încărcarea inițială. Tot aici apare și un mecanism de cache (memorie tampon) mai inteligent, menit să reducă presiunea pe RAM la procesarea structurii documentului și să scadă necesarul de memorie pentru layout-uri de bază, ceea ce ar putea ajuta mai ales pe sisteme mai slabe. În lista de ajustări mai intră calcule mai rapide pentru Apple Advanced Typography, un cache nou pentru grafice vectoriale complexe și o creștere a securității prin structuri de date izolate, conform aceleiași surse. [...]
Nokia a pierdut schimbarea către smartphone-uri pentru că a rămas blocată în hardware, în timp ce valoarea s-a mutat în software și ecosisteme , arată o analiză video publicată de CNBC . În esență, compania finlandeză a continuat să prioritizeze producția, robustețea și capacitatea de a scala volume mari, exact când industria începea să fie dominată de aplicații, dezvoltatori și platforme. Nokia a definit ani la rând piața telefoanelor mobile, cu modele precum 3310 și Nokia 1100, iar la vârf a fost cea mai valoroasă companie din Europa și unul dintre cele mai puternice branduri de tehnologie pentru consumatori, potrivit materialului. Însă „era smartphone” a schimbat locul în care se crea valoarea în industrie. Unde s-a produs ruptura: ecosistemele au bătut producția Analiza descrie tranziția ca pe o mutare a centrului de greutate de la dispozitiv la platformă. Pe măsură ce Apple și Google au construit ecosisteme software în jurul aplicațiilor și comunităților de dezvoltatori, Nokia a rămas concentrată pe: hardware și design de produs; producție și lanțuri de fabricație; scalarea rapidă a vânzărilor în masă. CNBC numește această alegere un „misread” strategic (o evaluare greșită a direcției pieței), care a contribuit la finalul dominației Nokia în telefoanele mobile. De ce contează pentru companiile de tehnologie Miza economică sugerată de material este că, odată cu smartphone-urile, avantajul competitiv nu a mai fost dat în primul rând de capacitatea de a produce multe telefoane fiabile, ci de controlul asupra platformei și a distribuției prin aplicații. Cu alte cuvinte, cine a controlat ecosistemul a capturat o parte mai mare din valoarea creată în industrie. Ce urmează în seria CNBC Materialul este al doilea episod din seria „Built for Billions” dedicată Nokia. CNBC precizează că primul episod tratează modul în care Nokia face bani în prezent, iar al treilea se va concentra pe „următorul pariu” al companiei: rețele bazate pe inteligență artificială și viitorul conectivității globale. [...]
X-59, avionul experimental al NASA dezvoltat împreună cu Lockheed Martin, a realizat primul său zbor supersonic , un pas-cheie pentru un obiectiv cu miză de reglementare: definirea unor praguri de zgomot care ar putea permite, în viitor, reluarea zborurilor comerciale supersonice deasupra uscatului. Informația este relatată de IT Home , care citează un reportaj CCTV News. De ce contează: date pentru schimbarea regulilor privind zborul supersonic Potrivit NASA, datele colectate de la X-59 vor fi împărtășite cu autorități de reglementare din SUA și internaționale, pentru a susține stabilirea unor limite de zgomot „acceptabile” pentru zborul supersonic comercial deasupra uscatului, pe baze empirice. Miza este ridicată deoarece, din 1973, zborurile civile supersonice sunt interzise deasupra teritoriului SUA , din cauza efectelor distructive ale bubuiturii produse la depășirea barierei sunetului. X-59 este elementul central al misiunii NASA „Quiet SuperSonic Technology” (Quesst), care urmărește să reducă bubuitura puternică specifică zborului supersonic la un sunet mult mai atenuat, descris ca un „pocnet”. Ce s-a întâmplat acum și care sunt parametrii anunțați NASA a comunicat pe 5 iunie că X-59 a finalizat primul zbor supersonic, după ce: a efectuat primul zbor (subsonic) în octombrie 2025; a derulat, din martie 2026 până în prezent, un total de 14 zboruri de test; a ajuns în iunie 2026 la prima probă supersonică. Conform informațiilor oficiale citate, avionul ar urma să atingă aproximativ 1,4 Mach la circa 55.000 de picioare (aprox. 16,7 km) altitudine, echivalentul a 925 mile/oră (aprox. 1.489 km/h). Cum încearcă X-59 să reducă „boom”-ul sonic Publicația notează că X-59 folosește o configurație „foarte subțire” a fuselajului, considerată un design de tip „breakthrough”, cu scopul de a diminua intensitatea bubuiturii atunci când aeronava depășește viteza sunetului. Ținta programului este „supersonicul silențios”: optimizarea designului astfel încât impactul zgomotului la sol să fie redus semnificativ, ceea ce ar putea deschide calea ridicării restricțiilor actuale. Ce urmează NASA indică faptul că zborul supersonic de acum este un pas important înaintea verificărilor planificate pentru „mai târziu în acest an”, când ar urma să fie evaluată capacitatea efectivă a X-59 de a zbura supersonic cu un nivel de zgomot redus. Dacă rezultatele vor susține obiectivul programului, următorul efect concret ar fi alimentarea procesului de reglementare cu date, nu schimbarea imediată a regulilor. [...]
Tehnologia bateriilor litiu-aer ar putea reduce masiv greutatea și crește autonomia mașinilor electrice , dar rămâne, deocamdată, o miză de cercetare, nu un produs gata de fabricat, potrivit Libertatea . În centrul discuției este CATL , lider global în baterii, care tratează „bateriile respirabile” ca strategie pe termen lung, pe fondul presiunii din industrie de a depăși limitele actuale de autonomie și greutate. Diferența economică și operațională pe care o urmărește industria este densitatea energetică (câtă energie încape într-un kilogram de baterie). În material se arată că benzina are circa 13.000 Wh/kg, în timp ce cele mai bune baterii litiu-ion uzuale ajung la 250–270 Wh/kg. Consecința practică: pentru a obține autonomie comparabilă, un vehicul electric are nevoie de un pachet mare, de ordinul a cel puțin 100 kWh, care poate cântări 450–600 kg când se folosește o chimie pe bază de nichel. Ce promite tehnologia litiu-aer și de ce ar schimba designul mașinilor Conceptul litiu-aer folosește litiu metalic ca anod și oxigenul din aer ca reactant catodic (componenta care participă la reacție pe partea catodului), ceea ce ar reduce greutatea și complexitatea celulei, explică publicația. În laborator, proiecte actuale au depășit deja 1.200 Wh/kg, iar densitatea energetică teoretică ar putea urca până la 12.000 Wh/kg, aproape de nivelul benzinei. În termeni de impact operațional, o astfel de creștere ar putea însemna: pachete de baterii mai ușoare pentru aceeași autonomie; autonomie mai mare fără creșterea dimensiunii pachetului; potențială apropiere a experienței de utilizare de cea a mașinilor cu motor termic, prin reducerea „anxietății de autonomie”. Obstacolul major: sensibilitatea la aerul real, nu la cel din laborator Libertatea notează că tehnologia nu este pregătită pentru producție, în principal din cauza sensibilității la „contaminarea cu umiditate și dioxid de carbon din aer”, care poate reduce durata de viață (numărul de cicluri de încărcare/descărcare). Cu alte cuvinte, tocmai folosirea oxigenului din aer – cheia promisiunii – complică trecerea la utilizare în condiții reale. CATL a prezentat direcția de cercetare la forumul „Powering the Nation” din China (2026), unde cercetătorul-șef Wu Kai a indicat că firma vede litiu-aer ca strategie pe termen lung, fără un termen oficial de comercializare. Context: CATL împinge mai multe tehnologii în paralel Pe lângă litiu-aer, articolul amintește că industria lucrează și la baterii în stare solidă și sodiu-ion. În cazul sodiu-ion, CATL ar urma să înceapă producția în masă în 2026, iar tehnologia este deja integrată în modele precum GAC Aion UT, Changan Oshan 520 și vehicule de la Geely, Chery și FAW. Separat, publicația menționează un prototip din 2025 dezvoltat de Laboratorul Național Argonne și Institutul de Tehnologie din Illinois, care a atins 1.200 Wh/kg și o durată de viață de 1.000 de cicluri la temperatura camerei. Estimările cercetătorilor indică faptul că, în viitor, astfel de baterii ar putea permite autonomii de peste 1.600 km pentru vehicule electrice cu pachete de dimensiuni similare celor actuale. Concluzia, în datele prezentate, este că litiu-aer rămâne o tehnologie cu potențial de a schimba costurile și arhitectura vehiculelor electrice, dar calendarul depinde de rezolvarea limitărilor de durabilitate și funcționare în aer „necontrolat”, iar CATL nu a avansat o dată de intrare pe piață. [...]
OnePlus pregătește un telefon cu baterie de 10.000 mAh , un prag care ar putea împinge autonomia și greutatea/distribuția componentelor într-o zonă nouă pentru segmentul „performance”, potrivit Notebookcheck , care citează o informație publicată de tipsterul Digital Chat Station pe Weibo. Dispozitivul nu are încă un nume confirmat, însă scurgerea îl descrie ca fiind poziționat explicit ca model orientat spre performanță și îl plasează în zona seriei Ace, posibil ca succesor pentru OnePlus Ace 6T. Ce ar aduce noul model: baterie foarte mare și un Snapdragon „de generație următoare” Conform detaliilor apărute pe Weibo, telefonul ar urma să vină cu: baterie de 10.000 mAh ; chipset Snapdragon 8 Gen 6 , prezentat ca succesor al Snapdragon 8 Gen 5; ecran LTPS de 185 Hz cu rezoluție „1.5K” (formulare uzuală pentru o rezoluție între Full HD și 2K, fără o valoare exactă în leak). Informațiile rămân la nivel de zvon, iar Notebookcheck notează că modelul exact nu a fost dezvăluit. Context: seria Ace și direcția „performanță” Pentru comparație, OnePlus Ace 6T (menționat ca reper) a fost lansat în decembrie 2025 ca model axat pe performanță, cu ecran de 165 Hz și Snapdragon 8 Gen 5, iar ulterior a fost rebranduit pentru piețele globale ca OnePlus 15R, mai arată publicația. Separat, materialul amintește și de o scurgere anterioară despre OnePlus Ace 7 (varianta standard), care ar urma să includă un chipset Snapdragon 8 Elite Gen 5 și un ventilator de răcire activă, semn că OnePlus testează mai multe soluții pentru controlul temperaturilor în zona de performanță. Ce urmează În lipsa unui nume de model, a unui calendar de lansare și a unor specificații confirmate oficial, miza imediată este dacă OnePlus va duce în producție un telefon cu baterie de 10.000 mAh fără compromisuri majore de design și ergonomie – și dacă îl va păstra exclusiv pentru China (seria Ace) sau îl va adapta ulterior pentru piețele internaționale. [...]
