Știri
Știri din categoria Tehnologie
Liberty Global revine pe piața locală cu o infrastructură cloud și edge construită în România, prin CloudXEdge, mizând pe centre de date locale și pe conectarea la rețeaua globală de telecom a grupului, potrivit Profit. Mișcarea contează în special pentru companiile și instituțiile care caută servicii de cloud cu latență redusă (timp mic de răspuns) și cerințe de conformitate și „suveranitate a datelor” (păstrarea și controlul datelor în jurisdicția locală).
CloudXEdge este descrisă ca parte a grupului american Liberty Global și aduce pe piață „un concept creat de o echipă de experți români” din industria IT&C. Profit notează că informația privind un centru de dezvoltare al Liberty Global în România, anunțată anterior de publicație, este acum confirmată oficial de grup.
Infrastructura CloudXEdge este susținută de două centre de date redundante localizate în România și este interconectată cu rețeaua globală de telecom a Liberty. Platforma este prezentată ca un ecosistem de infrastructură distribuită de tip cloud, integrat cu o platformă proprie, care furnizează:
Grupul american a anunțat că echipa este condusă de Mihnea Rădulescu, CEO CloudXEdge, care deține concomitent funcția de vicepreședinte pentru infrastructură digitală în cadrul Liberty Global pentru regiunea Europei Centrale și de Est. În trecut, acesta a fost Business Director la Vodafone și a preluat în 2014 poziția de CEO al UPC Slovacia, parte a grupului Liberty.
Din echipa de management CloudXEdge mai fac parte, conform informațiilor publicate:
Liberty Global a ieșit din România prin tranzacția din 2019 în care Vodafone a preluat operațiunile Liberty Global în România (UPC România), Germania, Cehia și Ungaria, într-o tranzacție de 18,4 miliarde de euro (aprox. 92 miliarde lei).
La nivel de grup, Profit mai arată că Liberty Telecom furnizează 80 de milioane de conexiuni fixe și mobile în Europa prin rețele de fibră optică și 5G, iar Liberty Growth investește în afaceri scalabile din tehnologie, media, sport și infrastructură, având un portofoliu de aproximativ 70 de companii și fonduri evaluate la 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,2 miliarde lei), la data de 31 martie 2026.
Recomandate
Xiaomi a început vânzările internaționale pentru Redmi Watch 6, inclusiv în România, cu preț de la 519 lei , într-o extindere care aduce pe piața locală un ceas cu autonomie declarată de până la 24 de zile și, separat, o variantă cu plăți contactless disponibilă deocamdată doar în Polonia, potrivit Gizmochina . Extinderea vizează în acest moment Polonia, România și Thailanda. Modelul Redmi Watch 6 NFC , care adaugă plăți contactless, este listat doar în Polonia, conform aceleiași surse. Prețuri și disponibilitate Pentru varianta standard, prețurile pornesc de la: 449 zloți în Polonia; 519 lei în România; 3.190 baht în Thailanda. Versiunea Redmi Watch 6 NFC costă 499 zloți în Polonia. Autonomie și utilizare: miza practică Xiaomi pune accent pe baterie: Redmi Watch 6 are o baterie de 550 mAh, cu autonomie estimată la: până la 24 de zile în utilizare „ușoară”; 12 zile în utilizare „normală”; 7 zile în utilizare „intensivă”. Ceasul include și un motor liniar pentru vibrații, cu peste 20 de tipare, folosite pentru alarme, notificări și alerte de fitness și sănătate. Ecran, construcție și funcții Redmi Watch 6 vine cu un ecran AMOLED de 2,07 inci, rată de reîmprospătare de 60 Hz și luminozitate maximă declarată de 2.000 niți, plus funcții precum afișaj permanent (always-on) și ridicare a încheieturii pentru activare. La nivel de design, are carcasă de 9,9 mm, construcție unibody cu ramă din aliaj de aluminiu și un buton fizic suplimentar care poate deschide centrul de control, meniul de oprire/repornire și un scurtătură pentru contact de urgență (la trei apăsări). Pe partea de sport și localizare, ceasul oferă peste 150 de moduri sportive, rezistență la apă 5ATM și GNSS independent (localizare prin satelit), cu suport pentru cinci sisteme și antene duale L1 pentru o poziționare mai precisă, potrivit producătorului. Funcțiile de sănătate includ monitorizare 24/7 a ritmului cardiac, măsurarea oxigenului din sânge, stres, analiză a somnului, exerciții de respirație, alerte pentru ritm cardiac anormal și alerte prin vibrații pentru oxigen scăzut, plus management pentru sănătatea femeilor. Varianta NFC adaugă plăți contactless prin Mastercard și Visa. [...]
Platforma eYou intră pe piață cu 50.000 de utilizatori și promite control mai mare asupra algoritmilor , o miză operațională importantă într-un moment în care o parte tot mai mare dintre utilizatori reclamă dezinformarea și „bulele de filtrare”, potrivit Agerpres . Platforma europeană de social media eYou, care verifică în timp real veridicitatea postărilor, a fost lansată oficial marți pentru public. Conform unui comunicat citat de Agerpres, eYou a ajuns la 50.000 de utilizatori înregistrați încă din perioada de pre-lansare. Din perspectiva funcționării produsului, eYou se poziționează ca alternativă europeană la rețelele sociale globale, combinând verificarea faptelor în timp real, algoritmi transparenți și fluxuri de conținut controlate de utilizatori, cu obiectivul declarat de a reconstrui încrederea în conversațiile online. Platforma este disponibilă pe iOS și Android, iar utilizatorii din etapa inițială își păstrează statutul de „Early Believer”, care le recunoaște rolul de membri fondatori ai comunității. Cum încearcă eYou să reducă efectele „bulelor de filtrare” Potrivit comunicatului, platforma integrează în fluxul de conținut: verificarea faptelor în timp real direct în feed; algoritmi „transparenți și editabili”; posibilitatea ca utilizatorii să-și modifice setările propriului flux, pentru a păstra controlul asupra modului în care este selectat conținutul. În text este folosit termenul „bule de filtrare” („echo chambers”), adică situații în care utilizatorii ajung să vadă preponderent conținut care le confirmă opiniile, prin filtrarea algoritmică a informațiilor. Tracțiune în afara Europei și semnalul din sondaj Deși utilizatorii inițiali sunt în principal din România (unde sunt stabiliți ambii co-fondatori), Statele Unite au devenit a doua cea mai mare piață, cu 19% din baza de utilizatori, urmate de Suedia, potrivit comunicatului. Pentru lansarea publică, eYou a realizat și un sondaj în rândul utilizatorilor, din care reiese că: 89% spun că întâlnesc dezinformare pe rețelele sociale; 77% declară că se simt manipulați de conținutul pe care îl văd; 76% consideră că algoritmii îi țin captivi în „bule de filtrare”; 63% cred că nivelul calității conținutului din rețelele sociale este în scădere. În același context, două treimi (67%) dintre respondenți și-au exprimat îngrijorarea că platformele existente sunt guvernate de legislația SUA sau a Chinei. „Oamenii nu mai au încredere în ceea ce văd online. Rețelele sociale au devenit o parte esențială a modului în care trăim și înțelegem lumea, însă utilizatorii se simt manipulați și dezinformați, iar cercetările noastre arată că oamenii își doresc schimbare. Rețelele sociale intră într-o nouă eră, una care nu mai urmărește captarea atenției cu orice preț, ci se bazează pe încredere, transparență și redarea controlului către utilizator”, a declarat Gregoire Vigroux , co-fondator al platformei. Rezultatele sondajului se bazează pe un studiu realizat în 2025, cu 370 de respondenți selectați dintr-un eșantion de 1.000 de persoane, majoritatea din Europa, se mai arată în comunicat. eYou a fost fondată de doi antreprenori francezi, Jasseem Allybokus și Gregoire Vigroux, stabiliți în România de peste un deceniu, iar platforma este deschisă utilizatorilor din întreaga lume. [...]
SpaceX împinge integrarea pe verticală în lanțul de semiconductori , după ce a depus documentație pentru o fabrică de cipuri („fab”) în Texas, cu o investiție planificată de aproximativ 55 mld. dolari (aprox. 253 mld. lei), potrivit The Next Web . Proiectul, numit intern „Terafab”, ar urma să fie amplasat lângă operațiunea existentă de ambalare („packaging”) din Bastrop, iar investiția combinată a celor două facilități ar putea ajunge la 119 mld. dolari (aprox. 548 mld. lei). Miza economică este reducerea costului pe unitate și controlul calendarului de aprovizionare pentru componente critice folosite în terminalele Starlink. Prin aducerea sub același „acoperiș” a mai multor etape – de la producția de siliciu până la ambalare și plăci de circuit – SpaceX ar elimina marjele furnizorilor terți din fiecare verigă și ar limita riscurile de întârzieri pentru piese care nu pot fi înlocuite ușor târziu în ciclul de producție. De ce contează diferența dintre Bastrop și „Terafab” Publicația notează că Bastrop este o operațiune de ambalare: ia „dies” (cipuri fabricate în altă parte), le ambalează și le livrează ca cipuri radiofrecvență pentru terminalele Starlink. „Terafab” ar fi însă o fabrică propriu-zisă de semiconductori, adică o unitate care produce siliciu la anumite „noduri de proces” (generații tehnologice de fabricație), nu doar îl ambalează. Această schimbare mută SpaceX într-o categorie industrială mult mai intensă în capital și know-how. O fabrică de cipuri presupune camere curate, echipamente de litografie care pot costa „sute de milioane” pe unitate, expertiză avansată și cicluri de construcție tipice de cinci până la șapte ani, conform articolului. Ce ar include platforma industrială din Texas Pe lângă fabricația de siliciu, ansamblul Bastrop + Terafab ar urma să includă, la finalizare: ambalare avansată, inclusiv „panel-level packaging” (ambalare la nivel de panou, o metodă industrială pentru creșterea randamentului și reducerea costurilor); producție de plăci de circuit imprimat (PCB); laborator de analiză a defectelor la semiconductori. În această configurație, complexul ar deveni cea mai mare facilitate de PCB și ambalare la nivel de panou din America de Nord, potrivit aceleiași surse. Sprijin public și stimulente: ce se știe și ce rămâne deschis Biroul guvernatorului Texasului, Greg Abbott, a sprijinit activ extinderea din Bastrop, iar un anunț din martie 2026 a confirmat un grant din Texas Semiconductor Innovation Fund pentru SpaceX. Pentru Terafab, articolul menționează că proiectul ar putea fi eligibil pentru stimulente suplimentare la nivel de stat, precum și pentru sprijin federal prin CHIPS Act – în măsura în care acesta va rămâne disponibil după revizuirea anunțată de administrația curentă. Cifrele investiției și necunoscutele cheie Defalcarea indicată în material este: Terafab: ~55 mld. dolari (aprox. 253 mld. lei); extinderea Bastrop și componentele asociate (inclusiv PCB, panel-level packaging și analiza defectelor): ~64 mld. dolari (aprox. 295 mld. lei); total potențial: 119 mld. dolari (aprox. 548 mld. lei). Două elemente rămân neclarificate în registrul public, potrivit articolului: tehnologia de proces pe care ar rula Terafab și calendarul (data de start a construcției și momentul punerii în funcțiune). SpaceX nu a făcut publice aceste detalii, iar pentru cele mai avansate noduri ar putea fi necesare licențieri sau parteneriate cu deținători de proprietate intelectuală în domeniu. În lipsa acestor clarificări, semnalul major rămâne intenția: prin depunerea documentației, SpaceX își asumă intrarea la scară mare în fabricația de semiconductori, cu implicații directe asupra costurilor și rezilienței lanțului de aprovizionare pentru Starlink. [...]
Șapte lideri ai industriei tech europene cer UE să reducă birocrația și să permită consolidări , avertizând că actuala direcție de reglementare frânează competitivitatea digitală a Europei, potrivit Mobilissimo . Semnatarii – ASML, Airbus, Ericsson, Nokia, SAP, Siemens și Mistral AI – au transmis mesajul într-o scrisoare comună publicată după o întâlnire la Bruxelles cu Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene. În document, directorii susțin că problemele sunt „în mare parte create chiar de Europa”, invocând legislație excesivă și un ritm lent al deciziilor politice, în timp ce SUA și China accelerează investițiile în tehnologii bazate pe inteligență artificială. Grupul reunește companii care, cumulat, generează venituri de aproximativ 417 miliarde de euro, au aproape un milion de angajați în domenii high-tech și investesc anual peste 40 de miliarde de euro în cercetare și dezvoltare, conform articolului. Miza: reguli mai simple și o piață care permite „campioni” europeni Una dintre criticile centrale vizează felul în care UE reglementează sectorul digital. Liderii companiilor spun că Europa „reglementează înainte să inoveze”, iar numărul mare de reguli și proceduri încetinește dezvoltarea jucătorilor locali. În același timp, CEO-ii cer schimbări care să aibă efect direct asupra structurii pieței, inclusiv: modificarea regulilor privind concurența și fuziunile, pentru a permite consolidări strategice între companii europene; acces mai simplu la capital privat; o strategie economică unitară la nivel european. Cazul ASML: presiune geopolitică și risc comercial Apelul vine într-un moment sensibil pentru ASML, producătorul olandez de echipamente esențiale pentru fabricarea cipurilor. În SUA a fost propus proiectul legislativ MATCH Act, care ar obliga Olanda și Japonia să adopte restricții comerciale similare cu cele americane privind exporturile către China. Dacă legea va fi aprobată, ASML ar putea pierde și ultimele livrări de echipamente DUV către China și inclusiv dreptul de a oferi service pentru echipamentele deja instalate, notează publicația. Articolul indică și efecte deja vizibile: ponderea vânzărilor ASML către China a scăzut de la 36% în trimestrul patru din 2025 la aproximativ 19% în primul trimestru din 2026. În plus, sunt citați analiști care avertizează că noile restricții ar putea reduce profitul companiei cu până la 10%. Ce urmează: presiune mai mare pe agenda industrială a UE Scrisoarea se adaugă unei campanii mai ample din partea mediului de afaceri european: în februarie, peste 1.100 de CEO au susținut public strategia „Made in Europe”, menționată în material (cu trimitere la Reuters ). Semnatarii spun că sunt pregătiți să colaboreze cu autoritățile europene, dar avertizează că fereastra pentru reacții lente se îngustează, pe fondul competiției tot mai agresive alimentate de investițiile din SUA și China. [...]
NVIDIA și Corning își extind capacitatea de producție pentru comunicații optice în SUA , prin construirea a trei fabrici noi în Carolina de Nord și Texas, într-un pariu pe tehnologia CPO (optică co-împachetată), care ar urma să reducă semnificativ consumul energetic și să crească viteza de transfer în infrastructura pentru inteligență artificială, potrivit IT Home . Noile unități sunt descrise ca fabrici de producție avansată, dedicate dezvoltării tehnologiilor de comunicații optice pentru NVIDIA. Companiile spun că proiectul va crea cel puțin 3.000 de locuri de muncă și va majora de 10 ori capacitatea de producție a Corning în SUA pentru comunicații optice, respectiv cu peste 50% capacitatea sa de producție de fibră optică în SUA. De ce contează: CPO, o piesă-cheie pentru costul și energia centrelor de date AI Deși cele două companii nu au detaliat direcțiile exacte de cercetare și dezvoltare, publicația notează că NVIDIA ar putea urmări să înlocuiască în sistemele sale „rack-scale” (sisteme la nivel de rack, folosite în centre de date) cablurile tradiționale din cupru cu fibră optică din sticlă furnizată de Corning. Această integrare este cunoscută drept CPO (co-packaged optics) – tehnologie care aduce componentele optice foarte aproape de cip, pentru a reduce pierderile de energie și a crește performanța interconectării. La conferința GTC 2025 , directorul general al NVIDIA, Jensen Huang, a spus că optica co-împachetată este o tehnologie „esențială” pentru extinderea industriei AI, potrivit materialului. Reacția pieței și componenta financiară a parteneriatului În cadrul colaborării, Corning a semnat cu NVIDIA și un acord de cumpărare de titluri, prin care a emis către NVIDIA warranturi (drepturi de a cumpăra acțiuni la un preț stabilit) în valoare totală de 500 milioane dolari (aprox. 2,3 miliarde lei). Structura menționată include: warranturi „tradiționale” pentru până la 15 milioane de acțiuni Corning, la un preț de exercitare de 180 dolari/acțiune; warranturi „pre-finanțate” pentru până la 3 milioane de acțiuni, la un preț de exercitare de 0,0001 dolari/acțiune. Companiile nu au făcut publice toate detaliile financiare. După anunț, acțiunile Corning au urcat cu 14%, iar cele ale NVIDIA cu aproape 3%, conform sursei. Context: presiunea energetică împinge industria spre fibră optică „mai aproape de cip” Materialul subliniază că investitorii și analiștii așteaptă de mai mult timp o implementare la scară a CPO, pe fondul creșterii consumului energetic în sarcinile de calcul pentru AI. Directorul general al Corning, Wendell Weeks, a declarat anterior (într-un interviu pentru CNBC, citat de publicație) că transmiterea datelor „sub formă de fotoni” ar consuma de 5 până la 20 de ori mai puțină energie decât transmiterea „sub formă de electroni”. În paralel, NVIDIA a lansat în 2025 două switch-uri (echipamente de comutare de rețea) care folosesc tehnologii similare și pot fi plasate lângă cipurile principale, iar competitori precum Broadcom și Marvell au produse comparabile; Intel lucrează, la rândul său, la soluții CPO, potrivit articolului. Ce urmează Corning urma să organizeze miercuri un eveniment „Investor Day” la Bursa din New York și să marcheze a 175-a aniversare a companiei, în timp ce parteneriatul cu NVIDIA indică o accelerare a investițiilor în lanțul de producție american pentru infrastructura optică necesară centrelor de date AI. Detaliile privind calendarul de construcție și punere în funcțiune a celor trei fabrici nu sunt precizate în material. [...]
ASML mizează pe un deficit de cipuri de până la cinci ani, iar CEO-ul companiei spune că barierele tehnologice și lanțul de furnizori îi apără poziția potrivit unui interviu acordat TechCrunch . Mesajul lui Christophe Fouquet , CEO din 2024, este că piața va rămâne „limitata de ofertă” o perioadă, iar competiția reală la nivelul litografiei EUV (tehnologia care „imprimă” cele mai fine structuri pe wafer-ele de siliciu) nu este pe termen scurt. ASML este singura companie care produce echipamentele capabile de litografie cu ultraviolete extreme (EUV), esențiale pentru cele mai avansate semiconductoare folosite inclusiv în infrastructura pentru inteligență artificială. Compania are circa 44.000 de angajați și cheltuie anual 4,5 miliarde euro pe avansarea tehnologiei, iar fiecare astfel de echipament poate costa între 200 și peste 400 milioane dolari (aprox. 920 milioane–1,84 miliarde lei), în funcție de generație. De ce contează: cererea pentru AI împinge piața într-un blocaj de capacitate În interviu, Fouquet spune că, din perspectiva sa, „pentru următorii doi, trei, chiar cinci ani” clienții nu vor primi suficiente cipuri, semn că blocajul principal este în fabricația de semiconductori, nu doar în livrarea de echipamente. ASML afirmă că trebuie să își „ridice” întregul lanț de aprovizionare și capacitatea, într-un context în care cererea a crescut accelerat. TechCrunch notează că ASML a ajuns cea mai valoroasă companie din Europa, evaluată la peste 530 miliarde dolari (aprox. 2.438 miliarde lei), pe fondul rolului său central în producția de cipuri avansate. În același timp, cele patru mari companii americane de tehnologie (Microsoft, Meta, Amazon și Google) ar urma să aloce împreună peste 600 miliarde dolari (aprox. 2.760 miliarde lei) pentru infrastructură AI într-un singur an, ceea ce amplifică presiunea pe capacitățile industriei. Costul noii generații și argumentul ASML: wafer mai ieftin, chiar dacă utilajul e mai scump Întrebat despre criticile privind prețul noilor echipamente, inclusiv după ce TSMC a spus că cele mai recente mașini sunt prea scumpe (menționat de TechCrunch cu trimitere la Yahoo Finance), Fouquet susține că, deși un sistem EUV „high-NA” (cu apertură numerică mai mare, adică focalizare mai fină) este mai scump decât generația „low-NA”, costul de producție pe wafer poate scădea pe anumite straturi avansate. El indică o reducere de cost de „20%, 30%” la nivelul fabricării wafer-ului în anumite utilizări și argumentează că noua generație a fost proiectată pentru un orizont de 10–20 de ani, sugerând că dinamica de scădere a costurilor ar putea semăna cu cea observată la generațiile anterioare. Amenințări și bariere: startup-uri, China și controalele la export Interviul atinge și potențiali rivali. TechCrunch menționează Substrate, un startup din San Francisco asociat cu Peter Thiel, care ar fi atras peste 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) și ar fi fost evaluat la peste 1 miliard dolari, susținând că poate construi un echipament rival de litografie. Fouquet respinge ideea că o demonstrație punctuală ar echivala cu producția industrială, subliniind complexitatea: volum mare, cost redus, viteză ridicată și precizie la nivel de nanometri. Pe tema Chinei, Fouquet spune că nu există echipamente EUV ASML în China și că firma nu a livrat astfel de sisteme acolo. El afirmă că ASML își urmărește echipamentele livrate și că, în companie, există o separare internă între personalul cu acces la tehnologia EUV și cel fără acces, inclusiv în operațiunile din China. În privința controalelor la export, Fouquet se declară de acord cu ideea menționată de Jensen Huang (Nvidia) că se poate păstra un avantaj tehnologic prin vânzarea unor generații mai vechi, menținând un „decalaj” față de cele mai noi produse. El spune că ASML livrează în China echipamente permise de reglementări, dar că este vorba despre un model livrat inițial în 2015, și sugerează că există „spațiu de raționalizare” în găsirea unui echilibru între a face business și a nu stimula apariția unor competitori. Ce urmează Mesajul central al CEO-ului este că, pe termen mediu, piața rămâne constrânsă de capacitate, iar avantajul ASML este apărat de complexitatea acumulată în decenii și de ecosistemul de furnizori. Pentru industrie, implicația este că investițiile masive în AI se lovesc de o limitare structurală: ritmul în care pot fi produse cipurile avansate, chiar și atunci când cererea și bugetele cresc rapid. [...]
