Știri
Știri din categoria Tehnologie
Un posibil iPhone Ultra pliabil ar urma să vină cu o baterie „împărțită” de circa 5.000 mAh, un detaliu care, dacă se confirmă, ar poziționa modelul direct în zona de autonomie a rivalilor de tip foldable (telefoane pliabile) de la Samsung, potrivit GSMArena.
Informația pleacă de la un zvon publicat de Digital Chat Station pe Weibo, care susține că unul dintre furnizorii obișnuiți de baterii ai Apple a avut certificate împreună două baterii — un indiciu tipic pentru un smartphone pliabil, unde designul impune adesea două celule separate.
Cele două baterii ar avea o capacitate „rated” (capacitate nominală, măsurată în condiții standard) de 1.921 mAh și 2.962 mAh, adică un total de 4.883 mAh. În practică, capacitatea „tipică” comunicată comercial ar ajunge la 5.000 mAh, ceea ce ar fi, cel mai probabil, cifra promovată pentru iPhone Ultra.
O baterie de aproximativ 5.000 mAh ar pune iPhone Ultra la nivelul capacităților vehiculate pentru modele pliabile de top. GSMArena notează că cifra este comparabilă cu cea asociată în zvonuri unui Samsung Galaxy Z Fold8 Ultra, deși acesta ar avea un alt raport de aspect. În același timp, competitorul direct pentru iPhone Ultra ar fi Galaxy Z Fold8, despre care se spune că ar avea o baterie de 4.800 mAh.
iPhone Ultra este așteptat să fie prezentat în septembrie, împreună cu iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max. Deși au existat anterior zvonuri despre o posibilă întârziere, cele mai recente informații indică faptul că lansarea ar urma să aibă loc la timp, conform unui material separat citat de publicație despre faptul că „va ajunge conform programului”.
Recomandate
Regulile UE privind bateriile nu obligă iPhone-ul să treacă la baterii detașabile în 2027 , pentru că noul cadru introduce excepții tehnice care pot menține designul actual, potrivit CNMO . În ultimele săptămâni a circulat online ideea că Uniunea Europeană ar urma să ceară Apple ca, din 2027, iPhone-urile să aibă baterii „ușor de scos” de către utilizatori. Publicația arată însă că discuția pornește dintr-o interpretare greșită a condițiilor de aplicare ale noilor reguli și că, pe baza textului existent, iPhone nu ar avea motive să-și schimbe pe termen scurt soluția cu baterie nedemontabilă. Ce prevede, de fapt, regulamentul UE care intră în vigoare în 2027 Controversa vizează Regulamentul (UE) 2023/1670, care urmează să se aplice din 2027. În forma prezentată, acesta stabilește că bateriile din smartphone-uri și tablete ar trebui, „în principiu”, să fie proiectate astfel încât utilizatorii să le poată demonta și înlocui ușor, fără a depinde de unelte profesionale. Totuși, regula nu este aplicată uniform, deoarece include condiții de exceptare: dacă un dispozitiv îndeplinește simultan trei criterii, nu ar fi obligat să adopte o baterie ușor detașabilă. Excepțiile care pot păstra designul actual al iPhone CNMO precizează că cele trei standarde includ cerințe de durabilitate a bateriei, dintre care sunt menționate explicit: după 500 de cicluri complete de încărcare, bateria trebuie să păstreze cel puțin 83% din capacitatea nominală; după 1.000 de cicluri complete de încărcare (textul din sursă se oprește aici, fără a reda pragul exact). Pe acest fond, publicația concluzionează că afirmația „UE obligă Apple să treacă la baterii detașabile în 2027” este prea categorică și nu reflectă nuanțele din regulament, care lasă loc pentru menținerea actualei arhitecturi, dacă sunt îndeplinite condițiile de exceptare. De ce contează pentru piață și utilizatori Miza este una operațională: dacă iPhone ar fi obligat să treacă la baterii detașabile, schimbarea ar implica modificări de design și de service (modul de etanșare, rezistența la apă/praf, proceduri de înlocuire). În interpretarea prezentată de CNMO, regulile UE nu impun automat o astfel de reproiectare în 2027, iar discuția rămâne legată de criteriile concrete pe care dispozitivele trebuie să le îndeplinească pentru a intra în zona de excepții. [...]
Apple a acceptat ca Intel să producă o parte din cipurile pentru iPhone și Mac, în schimbul unei scutiri de tarife la importul de semiconductori , potrivit IT Home , care citează un articol The Wall Street Journal publicat pe 10 iulie. Miza este una de cost și lanț de aprovizionare: administrația americană pregătea în 2025 tarife de până la 100% pentru semiconductori importați, cu potențial impact direct asupra prețului de producție al unor produse-cheie Apple. În material se arată că Apple a obținut scutirea după ce CEO-ul Tim Cook a mers la Washington pentru discuții, iar în negocieri președintele Donald Trump și secretarul Comerțului, Howard Lutnick , au cerut explicit ca Apple să folosească fabricile Intel din SUA pentru producția (în regim de „foundry”, adică servicii de fabricație pentru terți) a unor cipuri. Surse citate ca fiind „la curent cu discuțiile” spun că Apple a acceptat ca Intel să fabrice cipuri pentru anumite modele de MacBook și iPhone, legătura dintre această colaborare și negocierile tarifare nefiind relatată public până acum. De ce contează: tarifele devin instrument de politică industrială Planul de tarife de până la 100% pe semiconductori importați ar fi putut crește semnificativ costurile Apple pentru iPhone și Mac, iar acordul descris de publicație sugerează că scutirile pot fi condiționate de angajamente de producție și investiții în SUA. În paralel, Apple ar fi promis investiții suplimentare de „câteva sute de miliarde de dolari” în SUA, ca parte a înțelegerii care a dus la exceptarea de la tarife. Pentru Intel, intrarea Apple în portofoliul de clienți de fabricație ar avea o valoare strategică: compania încearcă de mai mulți ani să-și dezvolte afacerea de producție pentru terți, iar un client de talia Apple poate ajuta la credibilitate și la încărcarea capacităților de producție din SUA. Implicații pentru Intel: sprijin guvernamental și presiune pe execuție IT Home notează că, după facilitarea colaborării Apple–Intel, administrația Trump ar fi transformat în august 2025 o alocare federală de 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) într-o participație de 10% la Intel, devenind astfel cel mai mare acționar al companiei. Ulterior, Intel ar fi atras investiții sau proiecte de cooperare cu Nvidia, SoftBank și alte companii. Contextul financiar rămâne însă complicat: divizia de foundry a Intel ar fi acumulat pierderi operaționale de 10,4 miliarde de dolari (aprox. 48 miliarde lei) în ultimele trimestre, iar o parte dintre clienții externi ar fi avut rezerve privind capacitatea companiei de a produce stabil la scară mare. Un expert de la Cato Institute, citat în articol, avertizează că implicarea profundă a guvernului poate amplifica riscurile dacă Intel nu își îmbunătățește performanța. Ce urmează: consolidarea producției în SUA și testul „advanced packaging” Pe fondul presiunii Washingtonului de a readuce etape avansate ale producției de cipuri în SUA, Intel mizează inclusiv pe „advanced packaging” (împachetare avansată, tehnologie care combină mai multe module de cip într-un produs final), folosită pe scară largă în calcul de înaltă performanță și inteligență artificială. CFO-ul Intel, David Zinsner, a spus anterior că această linie ar putea aduce venituri de ordinul „câtorva miliarde de dolari”. În același timp, compania încearcă să-și stabilizeze operațiunile: după numirea lui Chen Liwu ca CEO (martie 2025), Intel ar fi redus cheltuieli, ar fi optimizat portofoliul și ar fi accelerat focusul pe foundry pentru clienți externi. Rămâne de văzut cât de repede poate transforma aceste schimbări în producție competitivă și în încredere din partea clienților — elementul decisiv pentru ca acorduri precum cel cu Apple să se traducă în rezultate financiare sustenabile. [...]
eMAG a introdus RoPay ca opțiune de plată instant , o schimbare operațională care mută autorizarea tranzacției din pagina de checkout în aplicația băncii și poate reduce fricțiunea la cumpărăturile online, potrivit Mobilissimo . RoPay este prezentată drept o metodă de plată „dezvoltată în România”, prin care utilizatorul nu mai introduce datele cardului la finalizarea comenzii. Plata se inițiază din eMAG, dar confirmarea se face în aplicația băncii, iar validarea comenzii are loc „aproape instant”. Cum se face plata, în practică Procesul descris în material are trei pași: alegi RoPay ca metodă de plată la finalizarea comenzii; selectezi banca sau plătești folosind „RoPay Alias” (numărul de telefon, dacă este înrolat); confirmi plata în aplicația băncii (PIN, amprentă sau Face ID). După confirmare, comanda este validată rapid, conform aceleiași surse. Ce se schimbă pentru utilizatori: viteză și autentificare în aplicația băncii Din perspectiva utilizatorului, beneficiul principal este eliminarea introducerii datelor cardului, cu autorizarea mutată în aplicația băncii, folosind mecanismele de autentificare deja disponibile acolo. Mobilissimo notează și că soluția este „complet gratuită pentru clienți” și nu implică comisioane pentru utilizatori. Băncile compatibile acum și extinderea listei În momentul publicării, RoPay este disponibil pentru clienții următoarelor bănci: ING Bank BCR Salt Bank CEC Bank Libra Internet Bank Vista Bank Banca Transilvania eMAG precizează că lista băncilor compatibile va fi extinsă în continuare. [...]
Samsung ar putea poziționa Galaxy S27 Pro sub „Ultra” la camere și chipset , ceea ce ar schimba așteptările legate de un „vârf de gamă compact”, potrivit Notebookcheck . Informațiile invocă surse din lanțul de aprovizionare și indică faptul că modelul Pro din seria Galaxy S27 (așteptată în 2027) ar putea veni cu compromisuri față de Galaxy S27 Ultra , inclusiv la capitolul foto. Miza este una de poziționare și cost: dacă Pro nu mai este, în esență, un „Ultra mai mic”, Samsung ar putea separa mai clar nivelurile din gamă și ar putea controla mai strict diferențele de preț și de specificații între modele, în special într-o piață în care camerele sunt un criteriu major de diferențiere. Ce se schimbă în așteptările despre Galaxy S27 Pro Publicația notează că, inițial, scurgerile de informații despre un nou model „Pro” au alimentat comparații cu strategia Apple, unde două modele de top diferă în principal prin dimensiune. Noile indicii din Coreea de Sud sugerează însă că Galaxy S27 Pro ar putea fi „semnificativ mai puțin ambițios” decât se credea. În loc să fie un Galaxy S27 Ultra într-un format mai compact, Pro ar putea semăna mai degrabă cu un succesor întârziat al Galaxy S25 Edge, conform acelorași informații din industrie citate de Notebookcheck . Camerele: mai degrabă între S27 și S27 Ultra Pe partea foto, așteptările ar trebui temperate: specificațiile camerelor ar urma să fie un „pas intermediar” între Galaxy S27 și Galaxy S27 Ultra, nu o replică a sistemului de pe Ultra într-un corp mai mic. Notebookcheck amintește că, în urmă cu câteva luni, un leaker sugerase că măcar camera principală și ultra-wide (cu unghi foarte larg) ar putea fi identice între Pro și Ultra. Materialul subliniază însă că rămâne de văzut dacă acest lucru se mai confirmă sau dacă Samsung va introduce măsuri suplimentare de reducere a costurilor. Chipset pe regiuni: Snapdragon doar în SUA, dacă se confirmă Separat de camere, publicația menționează un alt element cu impact comercial: Samsung ar lua în calcul o strategie de chipset diferențiată pe regiuni pentru Galaxy S27 Pro, similară cu cea folosită de obicei la modelele „regular” și „plus” din seria Galaxy S. Dacă informația se confirmă, doar clienții din SUA ar primi un chipset Snapdragon pe Galaxy S27 Pro, în timp ce alte piețe ar putea primi o alternativă (fără a fi precizate detalii tehnice în acest stadiu). Ce urmează Toate detaliile sunt, deocamdată, la nivel de informații din industrie și scurgeri, fără specificații concrete. Până la confirmări oficiale, semnalul principal este că „Pro” ar putea deveni un model mai clar diferențiat de „Ultra” — inclusiv prin camere — ceea ce ar influența atât percepția, cât și justificarea de preț în seria Galaxy S27. [...]
Google pregătește în Google Photos o funcție de tăiere automată a clipurilor , care ar putea reduce timpul de editare pentru utilizatorii care vor doar să elimine rapid începutul și finalul unui video, potrivit unei analize de tip „APK teardown” publicate de Android Authority . Funcția ar urma să readucă, sub un alt nume, o unealtă mai veche din aplicație: presetul „Basic cut”. În versiunea Google Photos v7.83.0.943371825, publicația a identificat referințe la „Auto trim”, care ar fi integrat într-o secțiune redenumită „Quick fix” (fosta „Auto”) din interfața de editare video. Ce face „Auto trim” și unde se oprește Din ce a reușit să activeze sursa în versiunea analizată, „Auto trim” ar tăia automat „excesul” de la începutul și de la finalul clipului, păstrând „momentele-cheie” din mijloc. Limitarea importantă: funcția nu ar elimina porțiuni din interiorul videoclipului, astfel că secvențele „de umplutură” din mijloc ar trebui în continuare tăiate manual. În practică, asta poziționează „Auto trim” ca instrument de editare rapidă, util pentru ajustări simple, dar insuficient pentru editări mai detaliate. Context: redesign cu funcții pierdute Google a refăcut anul trecut experiența de editare foto-video din Google Photos, însă schimbarea a venit cu dispariția unor opțiuni „dintr-un tap”, inclusiv fila „Presets”, unde utilizatorii găseau instrumente precum „Basic cut” și „Slow-mo”. Revenirea funcționalității „Basic cut” sub numele „Auto trim” ar acoperi parțial acest gol, dacă va fi lansată public. Când ar putea ajunge la utilizatori „Auto trim” nu este disponibil în prezent în Google Photos, iar descoperirea provine dintr-o analiză a codului unei versiuni de aplicație aflate în lucru. Asta înseamnă că funcția poate suferi modificări sau poate să nu fie lansată deloc, chiar dacă există deja în cod. [...]
Google avertizează că remedierea problemelor de canonicalizare poate dura până la două săptămâni , ceea ce obligă administratorii de site-uri să își ajusteze așteptările privind viteza cu care se stabilizează indexarea și vizibilitatea în căutări, potrivit Search Engine Roundtable . Actualizarea vine după ce Google a modificat documentația de ajutor „ Fix canonicalization issues ” (ghidul de depanare pentru situațiile în care motorul de căutare alege o altă pagină „canonică” decât cea dorită). În noua secțiune adăugată, compania precizează că, chiar și după ce sunt corectate problemele de conținut, Google poate păstra paginile într-un „cluster” de duplicate până la două săptămâni . Ce se schimbă în practică pentru site-uri Mesajul principal al Google este că efectele modificărilor de canonicalizare nu sunt neapărat imediate, deoarece paginile considerate foarte similare sunt grupate („clustered together”) și reevaluatează în timp. În documentație a fost adăugată și nuanța că paginile tind să se „separe” mai repede din cluster dacă diferențele dintre conținutul nou și celelalte pagini grupate sunt „clare și semnificative”. De ce contează: impact operațional în SEO și monitorizare Pentru companii și editori care depind de trafic organic, această fereastră de până la două săptămâni poate însemna: întârzierea recuperării după corecții (de exemplu, după consolidarea conținutului sau ajustarea paginilor similare); interpretarea greșită a rezultatelor dacă schimbările sunt evaluate prea devreme; necesitatea de a planifica mai atent testele și lansările care pot afecta pagini „aproape duplicate”. Google a mai introdus o clarificare și în documentul despre canonicalizarea URL-urilor, explicând că atunci când găsește mai multe pagini care par identice sau foarte asemănătoare ca „conținut principal”, le grupează într-un cluster . Ce urmează Google spune că a actualizat ghidul de depanare pentru a clarifica „timpul de reevaluare” și pentru a oferi așteptări mai bune despre cât durează până când schimbările de canonicalizare își produc efectul. Pentru administratorii de site-uri, implicația imediată este că monitorizarea ar trebui făcută pe un orizont de zile, nu de ore, iar diferențierea conținutului între pagini similare devine un factor practic în accelerarea ieșirii din „cluster”. [...]
