Știri
Știri din categoria Tehnologie
Apple a lansat iOS 26.3 și iPadOS 26.3, aducând îmbunătățiri de securitate, corecturi de erori și noi funcționalități cerute de reglementările europene. Actualizările sunt disponibile deja pentru descărcare pe dispozitivele compatibile, direct din setările sistemului.
Deși în versiunea beta s-au testat mai multe funcții legate de interoperabilitate, unele dintre ele ar putea fi reintroduse în iOS 26.4, care este așteptat să intre în testare în cursul acestei luni.
Apple nu a publicat un jurnal detaliat al schimbărilor, menționând doar „bug fixuri și actualizări de securitate”. Cu toate acestea, noile funcționalități indică o tranziție clară către mai multă deschidere, dar și o conformare cu presiunile legislative venite din Europa.
Recomandate
OpenAI neagă acuzațiile Apple, iar disputa ridică miza juridică pentru proiectele sale de hardware de consum , într-un moment în care compania încearcă să-și construiască o prezență dincolo de software, potrivit 9to5Mac . Apple a depus un proces în care îi acuză pe foștii angajați Chang Liu și Tang Tan, alături de OpenAI și io Products , de „însușire neautorizată de secrete comerciale și încălcarea contractului”. În plângere, Apple susține că informații confidențiale despre hardware ar fi fost sustrase și folosite pentru a accelera eforturile OpenAI de a dezvolta produse hardware pentru consumatori. Compania descrie ceea ce numește „un tipar de furt al secretelor comerciale Apple de către angajați OpenAI care au lucrat anterior la Apple” și afirmă că un astfel de comportament ar fi „normalizat și exemplificat de leadership”. Apple mai susține că pârâții ar fi accesat sisteme și fișiere confidențiale fără autorizare și că ar fi încurajat candidați la angajare să aducă la interviuri prototipuri și componente Apple, să divulge detalii despre produse nelansate și procese de fabricație și să ajute OpenAI să abordeze furnizori Apple folosind informații proprietare. Răspunsul OpenAI: „Nu avem interes în secretele comerciale ale altora” După depunerea acțiunii în instanță, Drew Pusateri, director de comunicare strategică la OpenAI, a publicat o poziție pe X, în numele companiei. Mesajul respinge acuzațiile și insistă că OpenAI nu urmărește secrete comerciale ale altor companii. „Nu avem interes în secretele comerciale ale altor companii. Rămânem concentrați pe construirea de tehnologie inovatoare care le dă putere oamenilor de pretutindeni.” Postarea este disponibilă aici . Context: nu este prima dispută de tip „trade secret” legată de hardware-ul OpenAI Cazul Apple nu este primul în care inițiativele de hardware ale OpenAI, derulate împreună cu io Products (asociată cu Jony Ive), ajung în zona litigiilor privind secrete comerciale. Startup-ul iyO a dat anterior în judecată OpenAI și io Products într-o dispută inițial legată de branding, apoi și-a modificat plângerea în martie 2026 pentru a include acuzații de însușire de secrete comerciale, conform relatării 9to5Mac. OpenAI a contestat și acele acuzații. De ce contează Dincolo de disputa punctuală, procesul Apple poate complica operațional și juridic eforturile OpenAI de a construi hardware de consum: acuzațiile vizează direct modul de recrutare, accesul la informații confidențiale și relația cu furnizorii. În astfel de cazuri, riscul major nu este doar reputațional, ci și de limitare a activităților (prin măsuri impuse de instanță) și de creștere a costurilor legale, într-o zonă în care OpenAI încearcă să se extindă rapid. [...]
Apple a deschis un proces federal împotriva OpenAI pentru presupus furt de secrete comerciale , într-un caz care poate ridica miza juridică a recrutărilor din industria hardware pentru inteligență artificială, potrivit Mobilissimo . Acțiunea a fost depusă într-o instanță federală din California și îi vizează în prim-plan pe Tang Tan (fost vicepreședinte Apple, acum Chief Hardware Officer la OpenAI) și pe Chang Liu (fost inginer senior Apple). Apple susține că cei doi ar fi coordonat recrutarea mai multor angajați Apple și i-ar fi încurajat să plece cu documente, fișiere și chiar componente hardware interne. Potrivit plângerii, Apple afirmă că are dovezi că unii foști angajați ar fi folosit conturi vechi de acces pentru a copia informații despre produse nelansate, documentație tehnică și prezentări de inginerie. În dosar este menționată și io Products, compania fondată de Jony Ive și Tang Tan, achiziționată ulterior de OpenAI, pe care Apple o descrie ca parte dintr-un model organizat de colectare a informațiilor confidențiale. De ce contează: presiune pe „războiul talentelor” și pe protecția proprietății intelectuale Miza depășește disputa dintre două nume mari: cazul poate influența practicile de recrutare și regulile interne de protecție a proprietății intelectuale (informații tehnice confidențiale care oferă avantaj competitiv) într-un moment în care OpenAI își construiește o divizie hardware. În paralel, OpenAI pregătește o nouă generație de produse hardware dedicate inteligenței artificiale. În spațiul public au circulat discuții despre: un dispozitiv fără ecran, care ar „înțelege” contextul din jur prin camere și microfoane; un posibil smartphone centrat pe funcții AI. Ce cer Apple și cum răspunde OpenAI Apple spune că a informat OpenAI despre suspiciuni încă din februarie, însă susține că nu a primit un răspuns oficial. Acum, compania cere despăgubiri și măsuri care să împiedice utilizarea în continuare a presupuselor secrete comerciale. OpenAI respinge acuzațiile. Directorul de comunicare Drew Pusateri a declarat: „nu are niciun interes în secretele comerciale ale altor companii”. În același timp, Apple afirmă că procesul nu afectează parteneriatul existent dintre cele două companii pentru integrarea ChatGPT în Apple Intelligence, cele două situații fiind tratate separat. Ce urmează Rămâne de văzut dacă Apple își va susține acuzațiile în instanță. Dacă litigiul avansează, poate deveni un reper pentru felul în care companiile din zona AI își construiesc echipele hardware și își securizează informațiile sensibile în perioade de recrutări accelerate. [...]
Un posibil iPhone Ultra pliabil ar urma să vină cu o baterie „împărțită” de circa 5.000 mAh , un detaliu care, dacă se confirmă, ar poziționa modelul direct în zona de autonomie a rivalilor de tip foldable (telefoane pliabile) de la Samsung, potrivit GSMArena . Informația pleacă de la un zvon publicat de Digital Chat Station pe Weibo, care susține că unul dintre furnizorii obișnuiți de baterii ai Apple a avut certificate împreună două baterii — un indiciu tipic pentru un smartphone pliabil, unde designul impune adesea două celule separate. Cele două baterii ar avea o capacitate „rated” (capacitate nominală, măsurată în condiții standard) de 1.921 mAh și 2.962 mAh, adică un total de 4.883 mAh. În practică, capacitatea „tipică” comunicată comercial ar ajunge la 5.000 mAh, ceea ce ar fi, cel mai probabil, cifra promovată pentru iPhone Ultra. De ce contează: Apple ar intra în „liga” pliabilelor cu o baterie comparabilă O baterie de aproximativ 5.000 mAh ar pune iPhone Ultra la nivelul capacităților vehiculate pentru modele pliabile de top. GSMArena notează că cifra este comparabilă cu cea asociată în zvonuri unui Samsung Galaxy Z Fold8 Ultra, deși acesta ar avea un alt raport de aspect. În același timp, competitorul direct pentru iPhone Ultra ar fi Galaxy Z Fold8, despre care se spune că ar avea o baterie de 4.800 mAh. Calendar: prezentare așteptată în septembrie, alături de iPhone 18 Pro iPhone Ultra este așteptat să fie prezentat în septembrie, împreună cu iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max . Deși au existat anterior zvonuri despre o posibilă întârziere, cele mai recente informații indică faptul că lansarea ar urma să aibă loc la timp, conform unui material separat citat de publicație despre faptul că „va ajunge conform programului”. [...]
Regulile UE privind bateriile nu obligă iPhone-ul să treacă la baterii detașabile în 2027 , pentru că noul cadru introduce excepții tehnice care pot menține designul actual, potrivit CNMO . În ultimele săptămâni a circulat online ideea că Uniunea Europeană ar urma să ceară Apple ca, din 2027, iPhone-urile să aibă baterii „ușor de scos” de către utilizatori. Publicația arată însă că discuția pornește dintr-o interpretare greșită a condițiilor de aplicare ale noilor reguli și că, pe baza textului existent, iPhone nu ar avea motive să-și schimbe pe termen scurt soluția cu baterie nedemontabilă. Ce prevede, de fapt, regulamentul UE care intră în vigoare în 2027 Controversa vizează Regulamentul (UE) 2023/1670, care urmează să se aplice din 2027. În forma prezentată, acesta stabilește că bateriile din smartphone-uri și tablete ar trebui, „în principiu”, să fie proiectate astfel încât utilizatorii să le poată demonta și înlocui ușor, fără a depinde de unelte profesionale. Totuși, regula nu este aplicată uniform, deoarece include condiții de exceptare: dacă un dispozitiv îndeplinește simultan trei criterii, nu ar fi obligat să adopte o baterie ușor detașabilă. Excepțiile care pot păstra designul actual al iPhone CNMO precizează că cele trei standarde includ cerințe de durabilitate a bateriei, dintre care sunt menționate explicit: după 500 de cicluri complete de încărcare, bateria trebuie să păstreze cel puțin 83% din capacitatea nominală; după 1.000 de cicluri complete de încărcare (textul din sursă se oprește aici, fără a reda pragul exact). Pe acest fond, publicația concluzionează că afirmația „UE obligă Apple să treacă la baterii detașabile în 2027” este prea categorică și nu reflectă nuanțele din regulament, care lasă loc pentru menținerea actualei arhitecturi, dacă sunt îndeplinite condițiile de exceptare. De ce contează pentru piață și utilizatori Miza este una operațională: dacă iPhone ar fi obligat să treacă la baterii detașabile, schimbarea ar implica modificări de design și de service (modul de etanșare, rezistența la apă/praf, proceduri de înlocuire). În interpretarea prezentată de CNMO, regulile UE nu impun automat o astfel de reproiectare în 2027, iar discuția rămâne legată de criteriile concrete pe care dispozitivele trebuie să le îndeplinească pentru a intra în zona de excepții. [...]
Apple a acceptat ca Intel să producă o parte din cipurile pentru iPhone și Mac, în schimbul unei scutiri de tarife la importul de semiconductori , potrivit IT Home , care citează un articol The Wall Street Journal publicat pe 10 iulie. Miza este una de cost și lanț de aprovizionare: administrația americană pregătea în 2025 tarife de până la 100% pentru semiconductori importați, cu potențial impact direct asupra prețului de producție al unor produse-cheie Apple. În material se arată că Apple a obținut scutirea după ce CEO-ul Tim Cook a mers la Washington pentru discuții, iar în negocieri președintele Donald Trump și secretarul Comerțului, Howard Lutnick , au cerut explicit ca Apple să folosească fabricile Intel din SUA pentru producția (în regim de „foundry”, adică servicii de fabricație pentru terți) a unor cipuri. Surse citate ca fiind „la curent cu discuțiile” spun că Apple a acceptat ca Intel să fabrice cipuri pentru anumite modele de MacBook și iPhone, legătura dintre această colaborare și negocierile tarifare nefiind relatată public până acum. De ce contează: tarifele devin instrument de politică industrială Planul de tarife de până la 100% pe semiconductori importați ar fi putut crește semnificativ costurile Apple pentru iPhone și Mac, iar acordul descris de publicație sugerează că scutirile pot fi condiționate de angajamente de producție și investiții în SUA. În paralel, Apple ar fi promis investiții suplimentare de „câteva sute de miliarde de dolari” în SUA, ca parte a înțelegerii care a dus la exceptarea de la tarife. Pentru Intel, intrarea Apple în portofoliul de clienți de fabricație ar avea o valoare strategică: compania încearcă de mai mulți ani să-și dezvolte afacerea de producție pentru terți, iar un client de talia Apple poate ajuta la credibilitate și la încărcarea capacităților de producție din SUA. Implicații pentru Intel: sprijin guvernamental și presiune pe execuție IT Home notează că, după facilitarea colaborării Apple–Intel, administrația Trump ar fi transformat în august 2025 o alocare federală de 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) într-o participație de 10% la Intel, devenind astfel cel mai mare acționar al companiei. Ulterior, Intel ar fi atras investiții sau proiecte de cooperare cu Nvidia, SoftBank și alte companii. Contextul financiar rămâne însă complicat: divizia de foundry a Intel ar fi acumulat pierderi operaționale de 10,4 miliarde de dolari (aprox. 48 miliarde lei) în ultimele trimestre, iar o parte dintre clienții externi ar fi avut rezerve privind capacitatea companiei de a produce stabil la scară mare. Un expert de la Cato Institute, citat în articol, avertizează că implicarea profundă a guvernului poate amplifica riscurile dacă Intel nu își îmbunătățește performanța. Ce urmează: consolidarea producției în SUA și testul „advanced packaging” Pe fondul presiunii Washingtonului de a readuce etape avansate ale producției de cipuri în SUA, Intel mizează inclusiv pe „advanced packaging” (împachetare avansată, tehnologie care combină mai multe module de cip într-un produs final), folosită pe scară largă în calcul de înaltă performanță și inteligență artificială. CFO-ul Intel, David Zinsner, a spus anterior că această linie ar putea aduce venituri de ordinul „câtorva miliarde de dolari”. În același timp, compania încearcă să-și stabilizeze operațiunile: după numirea lui Chen Liwu ca CEO (martie 2025), Intel ar fi redus cheltuieli, ar fi optimizat portofoliul și ar fi accelerat focusul pe foundry pentru clienți externi. Rămâne de văzut cât de repede poate transforma aceste schimbări în producție competitivă și în încredere din partea clienților — elementul decisiv pentru ca acorduri precum cel cu Apple să se traducă în rezultate financiare sustenabile. [...]
Huawei pregătește o versiune mai accesibilă a MateBook Fold , printr-o configurație de bază cu mai puțină memorie și stocare, ceea ce ar putea coborî pragul de intrare în segmentul laptopurilor pliabile, potrivit Mobilissimo . Informațiile sunt atribuite leakerului Digital Chat Station și vizează a doua generație a MateBook Fold, un model așteptat în 2026. Pe lângă repoziționarea de preț, noul dispozitiv ar urma să vină și cu o culoare nouă pentru gamă, „Streaming Gold”, alături de „Sky White” și „Phantom Black”. Ce se schimbă la configurații și de ce contează Actuala generație este listată doar cu 32 GB RAM și stocare de 1 TB sau 2 TB. Pentru modelul din 2026, sursa indică apariția unor opțiuni suplimentare, inclusiv una mai „ușoară” ca specificații, care ar putea reduce prețul de pornire: 24 GB RAM + 512 GB stocare (configurația de bază, potrivit informațiilor din leak) 24 GB RAM + 1 TB stocare 32 GB RAM + 2 TB stocare Miza economică este directă: dacă Huawei introduce o variantă de intrare cu 512 GB, costul total al produsului (și implicit prețul final) poate scădea, făcând categoria mai puțin exclusivistă, într-un segment unde prețurile sunt, de regulă, ridicate. Ecranul și balamaua: continuitate, cu promisiuni de îmbunătățire Potrivit acelorași informații, Huawei ar urma să păstreze ecranul OLED pliabil de dimensiuni mari și să îmbunătățească mecanismul balamalei. Leakerul susține și că, în acest moment, nu ar exista un alt laptop pliabil care „să concureze” cu ceea ce pregătește compania, însă această evaluare rămâne o afirmație neconfirmată independent. Ca reper, primul MateBook Fold a fost prezentat cu un ecran OLED flexibil de 18 inci, care se transformă într-un laptop de 13 inci după pliere, cu luminozitate de până la 1.600 de niți și acoperire completă a spectrului de culoare P3. Ce urmează și ce nu e confirmat Huawei nu a confirmat oficial existența noului MateBook Fold. Mobilissimo notează însă că modelul ar putea face parte dintr-un val de produse premium pregătite pentru a doua jumătate a anului, alături de Mate X8 și un telefon pliabil în trei părți. Până la o comunicare oficială, detaliile despre preț și configurații rămân la nivel de informații din surse neoficiale. [...]
