Știri
Știri din categoria Tehnologie
Huawei Mate 80 Pro va fi lansat global pe 26 februarie, cu încărcare de 100W și certificare IP69, înainte de MWC 2026, potrivit publicației Android Headlines. Anunțul oficial vine după debutul modelului în China, în noiembrie 2025, iar evenimentul internațional este programat cu doar câteva zile înainte de Mobile World Congress 2026.
Confirmarea a fost făcută prin contul oficial Huawei din Africa de Sud, care a publicat și un material de promovare. În cadrul evenimentului din 26 februarie vor fi prezentate și Huawei Watch GT Runner, precum și noile căști wireless FreeBuds Pro 5.
Modelul global este așteptat cu specificații similare versiunii lansate în China:
La capitolul foto, telefonul integrează:
Evenimentul va marca și debutul global al:
Deși specificațiile complete nu au fost detaliate, materialul de promovare sugerează un accent puternic pe funcțiile dedicate alergării și monitorizării performanței sportive.
Lansarea vine într-un moment strategic pentru Huawei, înainte de MWC 2026, unde competiția în segmentul premium este intensă. Prin Mate 80 Pro, compania mizează pe performanță, autonomie mare și funcții foto avansate, încercând să își consolideze poziția pe piețele internaționale.
Recomandate
Restricțiile SUA la exportul de cipuri au accelerat autonomia semiconductorilor din China , iar Huawei spune că presiunea a împins companiile locale să investească mai mult în cercetare și dezvoltare și să-și construiască propriul „lanț” tehnologic, potrivit Tom's Hardware . Mesajul vine de la Xu Zhijun , președinte „rotativ” și vicepreședinte Huawei, într-un interviu citat de Huawei Central. În contextul unei întrebări despre arhitectura de cipuri „ LogicFolding ” dezvoltată de Huawei, Xu a susținut că, fără constrângerile impuse de Washington, industria chineză nu ar fi fost împinsă să facă astfel de pași. Declarația sa, redată de publicația citată, este explicită: „Dacă Statele Unite nu ne-ar fi forțat țara, companiile și industria, nu am fi făcut ceva de genul acesta. Dar suntem, de asemenea, recunoscători SUA pentru că au permis lanțului industriei semiconductorilor din țara noastră să crească cu adevărat.” Cum au schimbat controalele de export piața de cipuri pentru China Tom’s Hardware reface succint cronologia: Huawei a fost printre primele mari companii chineze vizate de restricții americane, după ce a fost exclusă de pe piața nord-americană în 2019. Ulterior, în 2022, administrația Biden a introdus controale la export pentru procesoare grafice (GPU) folosite în inteligență artificială, limitând accesul firmelor din China la hardware de vârf precum Nvidia A100 și H100, dar și la cipuri AMD Instinct MI250 și MI250X. Materialul notează că producătorii americani au încercat să se conformeze prin versiuni mai puțin performante ale produselor, însă, mai târziu, în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, a urmat o interdicție completă. Efectele economice punctuale menționate: Nvidia a fost forțată să facă o ajustare contabilă („write-off”) de 5,5 miliarde dolari (aprox. 25,3 miliarde lei ) pentru GPU-uri; AMD a indicat un impact de 800 milioane dolari (aprox. 3,7 miliarde lei ) în vânzări. Tom’s Hardware mai arată că, ulterior, Trump a revenit parțial asupra poziției, permițând accesul la cipuri Nvidia H200 pe bază de licență de export și cu o taxă de 25% către guvernul federal, însă „peisajul” industriei se schimbase deja. Efectul operațional: migrarea către alternative locale, chiar dacă sunt mai slabe Potrivit analizei, o parte dintre companii au apelat la contrabandă și piața neagră, dar pentru majoritatea controalele de export au însemnat orientarea către alternative interne. Chiar dacă aceste cipuri sunt descrise ca fiind mai puțin puternice și mai puțin eficiente decât cele Nvidia sau AMD, ele sunt „mai bune decât lipsa totală de cipuri”. Consecința economică directă, în logica articolului: veniturile mai mari ale producătorilor chinezi de cipuri le permit să reinvestească în cercetare și dezvoltare, ceea ce a dus la apariția unor produse care „ar putea” concura, într-o anumită măsură, cu oferta americană la nivel de performanță, deși cu un consum de energie mai ridicat. În paralel, Beijingul își intensifică presiunea pentru independență în semiconductori: materialul menționează că autoritățile centrale au cerut firmelor să cumpere cipuri autohtone și că ar fi mers până la a instrui vama să blocheze la frontieră cipuri H200, extinzând recent interdicția și la placa video de gaming RTX 5090D V2. De ce contează: restricțiile pot crea competitori pe termen lung Tom’s Hardware leagă evoluția de o idee susținută public și de CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, care s-a opus interdicțiilor la export pentru cipurile de inteligență artificială, argumentând că limitarea accesului Chinei la hardware american va forța inovarea locală. Publicația indică și o consecință majoră pentru Nvidia: cota sa de piață pe segmentul de cipuri AI în China ar fi ajuns la „zero”, de la 95% înainte de interdicții. În același timp, articolul nu susține că impactul a fost neutru pentru China: restricțiile ar fi întârziat dezvoltarea AI cu „câțiva ani”. Concluzia este însă că, în acest interval, companiile locale au accelerat construirea de alternative, iar acum încep să se vadă rezultatele investițiilor. [...]
Starfire Space spune că dezvoltă „Evolution One”, prima rachetă chineză cu propulsie lichidă pe ciclu electric, mizând pe pompe electrice în locul turbopompelor clasice , o schimbare tehnologică ce poate simplifica arhitectura motoarelor și, implicit, operarea lansărilor pentru clienți comerciali, potrivit IT之家 . Compania, descrisă ca prima din China concentrată pe crearea și operarea unui sistem de transport spațial cu rachete lichide pe ciclu electric, afirmă că „Evolution One” ar fi și „cea mai mare” rachetă de acest tip din lume ca capacitate de transport. Ținta declarată este furnizarea de servicii de lansare pentru sateliți, pentru formarea de constelații mici și pentru completarea (reaprovizionarea) constelațiilor mari. Ce știm despre „Evolution One”: dimensiuni și capacități Conform datelor publicate, racheta are următoarele caracteristici: lungime totală: 27,5 metri diametrul corpului: 2,25 metri tracțiune la decolare: 90 de tone capacitate către orbită joasă (LEO): 1,5 tone capacitate către orbită heliosincronă (SSO): 1 tonă Motorul „Lăcările II” și miza ciclului electric Sistemul de propulsie folosește o configurație „9+1” de motoare și este echipat cu un motor cu combustibil lichid de 10 tone-forță, dezvoltat intern de Starfire Space, numit „烈焰二号” (LY-2, „Lăcările II”). Elementul central al abordării este înlocuirea turbopompei tradiționale cu o pompă electrică, care alimentează propulsantul. Compania mai susține că, în martie, a realizat primul test complet de sistem al motorului LY-2, pe care îl descrie drept reușit, validând fezabilitatea rutei tehnologice cu pompă electrică pe un motor dezvoltat în China și „ridicând limita” de tracțiune pentru motoarele cu ciclu electric. În comunicarea citată, LY-2 este prezentat și ca „cel mai mare motor de rachetă cu ciclu electric din lume”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul de zbor sau despre contracte comerciale, rămâne de urmărit dacă această arhitectură va trece rapid de la testele la sol la un vehicul operațional și ce ritm de producție va putea susține compania pentru piața lansărilor de sateliți și constelații. [...]
NVIDIA și Microsoft tatonează o nouă platformă Windows on ARM care ar putea împinge laptopurile spre „AI local” mai puternic , pe fondul indiciilor că un cip NVIDIA N1X ar putea fi prezentat la Computex 2026 , potrivit Mobilissimo . Mesajul „A new era of PC” a apărut sincron pe conturile NVIDIA și Windows, cu doar câteva zile înainte de Computex 2026. Publicația notează că prezentarea ar putea avea loc în keynote-ul susținut de Jensen Huang , iar direcția indicată de aceste semnale ar fi o nouă generație de laptopuri „Windows on ARM” (Windows rulat pe procesoare cu arhitectură ARM, diferită de x86-ul clasic din PC-uri). Ce ar fi N1X și de ce contează operațional În centrul speculațiilor se află NVIDIA N1X , descris ca un procesor ARM dezvoltat de NVIDIA, despre care se discută de luni bune. Conform informațiilor vehiculate până acum și reluate de Mobilissimo, cipul ar fi derivat din GB10 Superchip (platformă folosită în mini PC-ul DGX Spark) și ar include: un procesor ARM cu 20 de nuclee, realizat împreună cu MediaTek; o componentă grafică apropiată ca performanțe de o placă video RTX 5070; până la 128 GB memorie LPDDR5X unificată (memorie împărțită între procesor și grafică). Miza practică pentru utilizatori și companii ar fi creșterea capacității de procesare pentru funcții de inteligență artificială rulate local , nu doar în cloud, ceea ce poate schimba cerințele de hardware pentru laptopuri și modul în care sunt proiectate aplicațiile pe Windows on ARM. Întrebarea prețului: primele modele ar putea fi premium Mobilissimo avertizează însă că accesibilitatea nu este clară. Ca reper, platforma GB10 pe care se bazează zvonurile ar costa în prezent în jur de 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei), iar presiunile din piața componentelor (inclusiv memoria) pot împinge prețurile în sus. În acest context, primele laptopuri cu N1X ar putea viza segmentul premium și utilizatori precum dezvoltatori, creatori de conținut sau cei interesați să testeze noile funcții AI, mai degrabă decât piața de masă. Ce urmează Semnalele publice ale celor două companii sugerează o prezentare la Computex 2026, dar detaliile rămân, deocamdată, la nivel de indicii și informații neconfirmate oficial . Dacă N1X se materializează în produse comerciale, impactul imediat ar putea fi accelerarea tranziției Windows on ARM către laptopuri cu accent pe AI local, cu riscul ca primele generații să fie scumpe și limitate ca disponibilitate. [...]
Mingea oficială de la CM 2026 devine un echipament care trebuie gestionat ca un dispozitiv electronic , cu încărcare înainte de meci și monitorizare în timp real, ceea ce adaugă o componentă operațională nouă pentru organizatori și arbitraj, potrivit Mobilissimo . Mingea se numește Trionda și va fi folosită la toate meciurile Cupei Mondiale FIFA 2026 din Canada, Mexic și SUA. Adidas produce mingile oficiale ale competiției încă din 1970, iar ediția din 2026 este prezentată ca una „smart”, gândită să crească precizia deciziilor de arbitraj asistate video (VAR). Ce se schimbă în practică: încărcare și autonomie Elementul cu impact direct în organizare este faptul că mingea „conectată” trebuie încărcată înainte de fiecare meci . Conform publicației, senzorul/cipul se încarcă wireless , printr-un dock dedicat: 90 de minute pentru o încărcare completă; 6 ore de funcționare după încărcare. Senzorii pot detecta și când mingea nu mai este în teren, caz în care trec pe modul Hibernare . Cum funcționează: senzor de mișcare și date la 500 Hz Trionda include un cip cu senzor de mișcare care operează la 500 Hz (adică înregistrează date de 500 de ori pe secundă). Modulul are 14 grame și este instalat pe lateralul mingii. Sistemul ar detecta fiecare atingere și ar monitoriza în timp real parametri precum viteza, rotirea, poziționarea și traiectoria, pentru a sprijini decizii VAR legate de ofsaid, gol sau henț. Ca termen de comparație, sursa amintește că și mingea de la Cupa Mondială din Qatar, Al Rihla , a avut cip, însă amplasat în mijloc, nu lateral; în 2026 ar fi fost lăsat mai mult spațiu pentru baterie. Context: parteneriat FIFA–Lenovo și „Football AI Pro” În același material este menționat și un parteneriat FIFA cu Lenovo, sponsor principal al competiției, pentru realizarea unui „avatar 3D” al fiecărui jucător, cu scopul de a afișa simulări VAR mai realiste. Totodată, FIFA ar fi creat „Football AI Pro” împreună cu Lenovo, descris ca un chatbot antrenat pe date din fotbal. Publicația notează așteptarea ca tehnologia să reducă disputele legate de decizii controversate, în condițiile în care sistemul promite măsurători mai precise în timpul fazelor analizate de VAR. [...]
China a lansat un satelit experimental pentru internet prin satelit, cu miză directă pentru conectivitatea mobilă , într-o misiune care testează inclusiv „broadband” (internet de mare viteză) direct către telefoane, potrivit iThome . Lansarea a avut loc sâmbătă, 31 mai 2026, la ora 02:07 (ora Beijingului), de la centrul de lansare Xichang, folosind o rachetă Long March-2D . Satelitul a intrat pe orbită conform planului, iar misiunea a fost declarată un succes. Unghiul operațional al știrii este testarea tehnologiilor care ar putea extinde acoperirea de date mobile dincolo de infrastructura terestră. Conform informațiilor citate de publicație din CCTV News, satelitul este destinat verificării și validării unor capabilități precum: conexiune directă prin satelit pentru internet mobil pe telefon (telefon–satelit, fără stații terestre intermediare pentru utilizator); integrarea rețelelor „cer–pământ” (convergența rețelelor satelitare cu cele terestre). Misiunea a fost al 646-lea zbor al seriei de rachete Long March, un indicator al ritmului susținut al programului chinez de lansări și al efortului de a maturiza tehnologiile necesare pentru servicii comerciale de internet prin satelit și conectivitate directă pentru dispozitive mobile. [...]
O scurgere de la un retailer indică prețuri de până la 4.049 euro (aprox. 20.245 lei) pentru primele laptopuri Lenovo cu APU Nvidia N1X , un semnal că „noua eră PC” promisă de Nvidia ar putea debuta în segmentul premium, nu într-o competiție de preț cu viitoarele modele bazate pe Snapdragon, potrivit Notebookcheck . Informația apare cu doar câteva ore înainte de evenimentul oficial de lansare de la Computex (1 iunie 2026), unde CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , urmează să deschidă conferința. Publicația notează că, în ultimele ore, Nvidia, Microsoft, MediaTek și Arm au publicat mesaje care promit „nimic mai puțin decât o nouă eră pentru PC”. Ce arată scurgerea: Yoga Pro 7 de 15,3 inci, cu configurații scumpe Scurgerea, atribuită unui retailer din Europa de Est și descoperită de WinFuture, descrie un Lenovo Yoga Pro 7 de 15,3 inci, o versiune nouă față de variantele existente cu Intel și AMD. Modelul ar urma să folosească un APU (procesor cu grafică integrată) Arm produs de Nvidia și MediaTek. Specificațiile menționate în listări includ: ecran tactil OLED WQXGA de 165 Hz, 15,3 inci; până la 64 GB RAM; SSD PCIe de 1 TB; Windows 11 Home. În ceea ce privește prețurile, listările indică două configurații principale: Nvidia N1X 675 cu 64 GB RAM: 4.049 euro (aprox. 20.245 lei ); Nvidia N1X 650 cu 32 GB RAM: 3.199 euro (aprox. 15.995 lei ). Notebookcheck subliniază că aceste niveluri „nu indică neapărat un război al prețurilor” cu Snapdragon X2 Elite. Indicii despre o gamă mai largă N1/N1X și ce rămâne neclar Pe lângă cele două modele N1X, publicația menționează o a treia variantă Yoga Pro 7 listată cu „Nvidia N1”, însă fără captură de ecran sau preț. Acest lucru ar sugera existența a cel puțin trei versiuni (SKU-uri) N1(X), diferențiate probabil în principal prin frecvențele atinse. Rămâne neclar dacă Nvidia N1 va fi limitat și la nivel de funcții față de N1X. Context: ce se știe din scurgeri anterioare despre cip Conform unor scurgeri mai vechi citate de publicație, cipul Arm ar fi dezvoltat împreună cu MediaTek și fabricat de TSMC pe proces de 3 nm, cu: 20 de nuclee Arm v9.2; GPU Blackwell cu 6.144 nuclee CUDA și 48 unități SM. Notebookcheck mai notează că, pe lângă Lenovo, și alți producători ar urma să prezinte săptămâna viitoare laptopuri bazate pe Nvidia N1X, iar Asus este menționat ca posibil nume. De asemenea, divizia Surface a Microsoft ar putea veni cu noutăți la lansare. [...]
